UNITÁTE unitatzi s. f. 1. Numarul unu. ♦ Marime care serveshte k masura de baza pentru toate marimile de acelashi fel. Unitate de masura. ◊ (In sintagma) Unitate astronomica = unitate folosita pentru exprimarea distantzelor in sistemul solar egala cu distantza medie de la Soare la Pamant. 2. Insushirea a tot ce constituie un intreg indivizibil. 3. Coeziune omogenitate solidaritate unire; tot unitar indivizibil. ◊ Regula celor trei unitatzi (de loc de timp shi de actziune) = regula caracteristica teatrului clasic (antic shi modern) dupa care opera dramatica trebuie sa fie dezvoltarea unei actziuni unice care se desfashoara in acelashi loc shi intrun interval de 24 de ore. 4. (Ec.; in sintagma) Unitate economica = entitate care conform legii este obligata sa conduca contabilitate proprie. 5. (Mil.) Subdiviziune organizatorica permanenta administrativa de instructzie shi de educatzie din fortzele armate. Din fr. unité lat. unitas atis.

unitate sf [At: POENARU G. 63/19 / V: (ivr) unat~ unita / Pl: ~tatzi / E: lat unitas atis fr unité] 1 Fiecare dintre obiectele care formeaza o multzime. 2 Element aritmetic ce formeaza numerele Si: (inv) unime (1) unitza (1) unishoara (4) unishor (5). 3 (Mai ales is cifra ~itatzilor ~ de rangul intai) Cifra de la dreapta zecilor intrun numar format din mai multe cifre Si: (rar) unime (2) (inv) unishor (6). 4 Elementul neutru al unui grup multiplicativ Si: (inv) unime (3). 5 (Prc) Numarul unu Si: (inv) unime (4). 6 (Adesea is ~ de masura) Marime fizica scalara in functzie de care se exprima toate marimile de acelashi fel Si: (inv) unime (5). 7 (Is) ~ astronomica Unitate de masura pentru distantze egala cu semiaxa mare a orbitei pamantului. 8 Insushirea de a fi un intreg indivizibil. 9 Insushirea de a fi constituit din elemente de acelashi fel sau similare Si: (inv) uniciune (1). 10 Insushirea de a fi unic¹ (1) Si: (inv) uniciune unime (6). 11 (Is) Regula celor trei ~tatzi Regula caracteristica teatrului clasic (antic shi modem) dupa care opera dramatica trebuie sa fie dezvoltarea unei actziuni unice care se desfashoara in acelashi loc shi intrun interval de 24 de ore. 12 Ceea ce poseda insushirea de a fi un intreg indivizibil. 13 Ansamblu ale carui elemente au caractere comune Si: (inv) unintza (2). 14 Fiecare element al unui ansamblu omogen Si: unintza. 15 (Lin; is) ~ frazeologica imbinare de cuvinte cu caracter stabil proprie unei limbi. 16 (Adesea urmat de determinari) Parte componenta a unui complex economic social shtiintzific etc. 17 (Mil) Formatzie organizatorica permanenta (batalion pluton etc.) a fortzelor armate. 18 Calitatea unui ansamblu coerent armonic Si: coeziune (2) omogenitate solidaritate armonie (1). 19 (Spc) Calitatea unei opere de a fi un tot armonios. 20 (Far; Med) Nume dat unor marimi conventzionale la masurarea unor substantze cu activitate fiziologica (penicilina semri etc.) shi in efectuarea unor probe de laborator.

UNITÁTE unitatzi s. f. 1. Numarul unu. ♦ Marime care serveshte k masura de baza pentru toate marimile de acelashi fel. Unitate de masura. ◊ (In sintagma) Unitate astronomica = unitate folosita pentru exprimarea distantzelor in sistemul solar egala cu distantza medie de la Soare la Pamant. 2. Insushirea a tot ce constituie un intreg indivizibil. 3. Coeziune omogenitate solidaritate unire; tot unitar indivizibil. ◊ Regula celor trei unitatzi (de loc de timp shi de actziune) = regula caracteristica teatrului clasic (antic shi modern) dupa care opera dramatica trebuie sa fie dezvoltarea unei actziuni unice care se desfashoara in acelashi loc shi intrun interval de 24 de ore. 4. Cea mai mica formatzie organizatzie economica administrativa militara sanitara etc. care alcatuieshte un intreg shi actzioneaza dupa un plan general. Din fr. unité lat. unitas atis.

UNITÁTE unitatzi s. f. 1. Numarul unu. ♦ Marime care serveshte k masura de baza pentru toate marimile de acelashi fel. Unitate de masura. ▭ Aria toata se imparte in unitatzi de suprafatza. GEOMETRIA P. 202. 2. (In opozitzie cu pluralitate) Insushirea a tot ce constituie un intreg indivizibil. Unitatea obiectiva a lumii. 3. Coeziune omogeneitate solidaritate unire; (concretizat) tot unitar indivizibil. Forma shi contzinutul suportul material shi sensul sau functziunea oricarui element constitutiv al limbii alcatuiesc o unitate indisolubila. IORDAN L. R. 144. Trebuie sashi pastreze vie cel putzin unitatea sufleteasca. REBREANU R. I 83. Acum intiiashi data vedem ideea de unitate a se arata. BALCESCU O. II 13. ◊ Regula celor trei unitatzi (de loc de timp shi de actziune) = regula caracteristica teatrului clasic (antic shi modern) dupa care opera dramatica trebuie sa fie dezvoltarea unei actziuni unice care se desfashoara in acelashi loc shi intrun interval de 24 de ore. 4. Formatzie grupare economica administrativa militara etc. care actzioneaza dupa un plan comun. O unitate de tancuri poposea la marginea drumului. CAMILAR N. I 23. A inceput prin a spune k pleaca peste doua zile la unitate. C. PETRESCU I. II 85.

UNITÁTE s.f. 1. Numarul unu; fiecare dintre partzile intregi care compun un lucru. ♦ Numerele mai mici decat zece. ♦ Cantitate care serveshte k masura de baza pentru toate obiectele de acelashi fel. 2. Insushirea a tot ceea ce constituie un intreg indivizibil. 3. Coeziune; omogenitate; integritate. 4. Formatzie economica administrativa etc. care actzioneaza dupa un plan comun. ♦ Formatzie militara regiment divizie etc. [Cf. lat. unitas fr. unité].

UNITÁTE s. f. 1. numarul unu; fiecare dintre partzile intregi care compun un lucru. ♦ ~ astronomica = unitate pentru exprimarea distantzelor in sistemul solar distantza medie de la Soare la Pamant. ◊ numerele mai mari decat zero. ◊ cantitate k masura de baza pentru toate obiectele de acelashi fel. 2. insushirea a tot ceea ce constituie un intreg indivizibil. 3. coeziune; omogenitate unire; integritate. 4. formatzie economica administrativa etc. care actzioneaza dupa un plan comun. 5. formatzie militara regiment. ♦ ~ de foc = cantitatea de munitzie (numar de lovituri) pentru o gura de foc. 6. ~ furajera = unitate de masura pentru aprecierea valorii nutritive a furajelor. (< fr. unité lat. unitas)

UNITÁTE ~atzi f. 1) Numarul shi cifra unu. 2) Fiecare dintre numerele de la unu pana la noua inclusiv; unime. 3) mai ales la pl. Ultima cifra a unui compus. 4) Marime luata k etalon pentru masurarea marimilor de acelashi fel. ~ de timp. 5) Caracter unitar. ~ dialectica. 6) Formatzie care intra in componentza unui sistem superior shi activeaza dupa un plan unic. ~ administrativa. ~ militara. [G.D. unitatzii] /<fr. unité lat. unitas ~atis

unitate f. 1. principiul numerelor; 2. cantitate luata arbitrar spre a servi de comparatziune unor cantitatzi de aceeash specie: gramul e unitatea de greutate; 3. calitatea celui ce este unul: unitatea lui Dumnezeu; 4. acord armonie in totalitatea partzilor unei opere; 5. cele trei unitatzi (unitatea de actziune de timp shi de loc) regule ce prezida la compunerea unei opere dramatice shi cari s’au observat cu rigoare absoluta in tragedia clasica franceza.

*unitáte f. (lat. únitas átis). Unime principiu orĭcaruĭ numar: nu se aduna decit unitatzĭ de acelash fel. Cantitate luata k masura comuna p. toate cele de acelashĭ fel: unitate de lungime de greutate de capacitate (metru gram litru). In tactica detashament dupa care se numara fortza uneĭ armate (batalion escadron baterie ĭar pe apa orĭ in aer batisment orĭ avion. Compania shi regimentu is unitatzĭ administrative). Calitatea de a fi unu (in opoz. cu pluralitate): unitatea luĭ Dumnezeŭ. Acord armonie unire: unitate de opiniunĭ. Cele treĭ unitatzĭ (actziunea timpu shi locu) in literatura clasica franceza regule dramatice dupa care o pĭesa trebuĭe sa se desfashoare intr’o singura actziune principala intr’o singura zi shi intr’o singura casa orĭ cel putzin intr’un singur orash.

unitáteetalón s. f. Intreprindere cu rol de model ◊ „In agricultura de stat au fost stabilite unitatzietalon atat in productzia vegetala cat shi in cea animala care vor deveni model in intreaga activitate pentru toate unitatzile agricole.” R.l. 2 IV 74 p. 5. ◊ „BIG Berceni care se va deschide peste cateva zile se va numara printre unitatzile etalon ale Ministerului Comertzului Interior.” I.B. 11 II 75 p. 1. ◊ „K unitate etalon ne desfashuram activitatea in aceleashi conditzii de productzie k oricare alt complex zootehnic din tzara.” Sc. 21 I 77 p. 1; v. shi R.l. 28 XII 79 p. 5 (din unitate + etalon)

unitáte s. f. g.d. art. unitắtzii; pl. unitắtzi

unitáte s. f. g.d. art. unitatzii; pl. unitatzi

UNITÁTE s. 1. (MAT.) v. unime. 2. (MAT.) unitate statistica = individ. 3. (rar) indivizibilitate. (~ unui tot.) 4. v. omogenitate. 5. coeziune legatura solidaritate. (~ existenta intre noi.) 6. v. fraternitate. 7. v. identitate. 8. firma v. intreprindere. 9. v. institutzie.

UNITATE s. 1. (MAT.) unime. 2. (rar) indivizibilitate. (~ unui tot.) 3. omogenitate. (~ unei echipe.) 4. coeziune legatura solidaritate. (~ existenta intre noi.) 5. fratzie infratzire solidaritate. (~ muncitorilor din intreaga lume.) 6. conformitate identitate. (~ de opinii.) 7. intreprindere (ieshit din uz) stabiliment. (O ~ tipografica.) 8. institutzie (inv.) ashezamint stabiliment tocmeala. (~ publica.)

Unitate ≠ diversitate

Unitate ≠ pluritate

UNITÁTE s. f. (cf. fr. unité lat. unitas atis): 1. coeziune omogenitate unire. Se foloseshte cu referire la locutziuni consideranduse o calitate a acestora: u. elementelor componente in cadrul locutziunii este direct proportzionala cu vechimea acesteia. 2. formatzie lingvistica caracteristica diverselor compartimente ale limbii sau unor discipline lingvistice. Se poate vorbi astfel de u. fonetice (formatzii lingvistice caracteristice foneticii shi echivalente cu sunetele articulate) de u. fonologice (formatzii lingvistice caracteristice fonologiei shi echivalente cu fonemele) de u. segmentale (alcatuite din segmente fonice: vocale semivocale shi consoane) de u. suprasegmentale (nereprezentate prin segmente fonice dar insotzitoare obligatorii ale silabelor cuvintelor shi enuntzurilor: accentul shi intonatzia) de u. lexicale (formatzii lingvistice caracteristice lexicului shi echivalente cu cuvintele expresiile shi locutziunile) de u. gramaticale morfologice shi sintactice (formatzii lingvistice caracteristice gramaticii morfologiei shi sintaxei shi echivalente cu morfemele shi respectiv cu partzile de vorbire shi de propozitzie cu propozitziile shi cu frazele) de u. frazeologice (imbinari de doua sau mai multe cuvinte a caror coeziune poate fi mai stransa sau mai laxa) de u. lexicogramaticale (formatzii lingvistice lexicale shi gramaticale de natura semantica shi morfologica echivalente cu partzile de vorbire) de u. sintactice omogene (de aceeashi natura sintactica de acelashi fel) shi de u. sintactice eterogene (de natura sintactica diferita in raport cu alte u.) de u. stilistice (formatzii lingvistice caracteristice stilisticii shi echivalente cu figurile de stil shi cu stilurile) etc.

Bubnoff unitate ∼ (engl.= Bubnoff ~ unity) unitate standard pentru aprecierea ratei de acumulare a sedimentelor egala cu 1mm/1 000 ani (sau 1 micron/an sau 1m/1ma). Termenul a fost propus de Fischer (1969).

unitate litostratigrafica (engl.= litostratigraphic unit) strat sau grup de strate alcatuite dintrun tip litologic sau dintro asociatzie de tipuri litologice ce reflecta relativa constantza a conditziilor de sedimentare. U.l. au atat o dezvoltare verticala (cronologica) cat shi laterala (spatziala); Conform recomandarilor Comisiei Internatzionale de Nomenclatura Stratigrafica; u.l. fundamentala este → formatziunea avand k u.l. subordonate → membrul (member engl.) shi → stratul.

unitate astronomica (UA) unitate de masura pentru distantzele cereshti egala cu distantza mijlocie dintre centrul de masa al sistemului PamintLuna shi centrul Soarelui adica cu semiaxa mare a orbitei Pamintului; valoarea sa este 1496 · 10⁶ km. (Stanila George) [Dictzionar de astronomie shi astronautica Editura shtiintzifica shi enciclopedica Bucureshti 1977]

UNITATZI (cele trei) (< lat. unitas din unus un) Legi fundamentale ale teatrului clasic unitatea de loc timp shi actziune care apar in opera tragicilor antici. Regula celor trei unitatzi teatrale a fost definita integral inca din prima jumatate a secolului al XVIIlea dar formularea cea mai concisa shi precisa o capata in Arta poetica a lui Boileau k o consecintza a ratzionalismului clasic. „Dar noi ce ne supunem la legea ratziunii Vrem arta sa indrepte shi mersul actziunii. Un loc o zi anume shiun singur fapt deplin Vor tzine pina la urma tot teatrul arhiplin.” Dupa Poetica lui Aristotel unitatea de actziune se refera la toate genurile mari: epopeea tragedia shi comedia celelalte doua unitatzi de timp shi de loc referinduse numai la operele dramatice. Regula celor trei unitatzi in ciuda polemicelor diverse din jurul lor a triumfat shi sa impus intro perioada stralucita a literaturii franceze (clasicismul din secolul al XVIIIlea). Repudiata de romantici regula celor trei unitatzi a fost inlaturata in numele principiului noii estetici a libertatzii totale in creatzia literara. Daca regula celor trei unitatzi a fost abandonata totushi shi in teatrul romantic shi mai ales in cel modern mai revin unele nuantze ale modalitatzii clasice k unitatea de loc shi timp.

ORGANIZATZIA UNITATZII AFRICANE (O.U.A.; in engl.: Organization of African Unity O.A.U.) organizatzie guvernamentala regionala cu sediul la Addis Abeba (Ethiopia) creata la Conferintza din mai 1963 de catre 32 natziuni africane (atunci independente) in scopul promovarii unitatzii shi solidaritatzii statelor africane colaborarii politice shi economice a statelor membre intensificarea shi coordonarea eforturilor pentru imbunatatzirea standardului de viatza in Africa al apararii suveranitatzii integritatzii teritoriale shi independentzei statelor africane desfiintzarii oricaror forme de colonialism pe continentul african al promovarii cooperarii internatzionale conform Cartei O.N.U. Are 53 de state membre (toate statele africane cu exceptzia Marocului care a parasit organizatzia in 1984 in semn de protest pentru admiterea k membru al Saharei Occidentale). Principalele organe ale O.U.A. sunt: Conferintza SHefilor de stat shi guvern (care se reuneshte anual intro tzara membra) Consiliul Minishtrilor de Externe Comisia de Arbitraj Comitetul de Coordonare pentru Eliberarea Africii comitete shi comisii specializate shi Secretariatul permanent cu sediul la Addis Abeba. La 11 iul. 2001 O.U.A. sa dizolvat shi in iul. 2002 a fost inlocuita de Uniunea Africana.