solidaritate sfs [At: I. GOLESCU C. / E: solidar + itate cf fr soldarité] 1 (Jur) Raspundere solidara (1) in fatza justitziei. 2 (Jur; spc) Caracterul raportului de obligatzii care se leaga intre mai multzi creditori shi un singur debitor sau intre mai multzi debitori shi un singur creditor. 3 Unitate stransa intre oamenii bazata pe o comunitate de conceptzii de sentimente de actziuni de interese etc. 4 Spirit de unire Si: coeziune (2) fratzie (7) infratzire legatura unitate. 5 (Udp „cu”) Manifestare a solidaritatzii (3). 6 Legatura dintre mai multe (grupuri de) persoane intre care sa stabilit o unitate de conceptzii de sentimente de actziuni de interese etc. 7 Sentiment care determina pe oameni sashi acorde reciproc ajutor Si: infratzire solidarizare unire.

SOLIDARITÁTE s. f. 1. Faptul de a fi solidar comunitate de idei de sentimente de interese; mod unitar de actziune spirit de intzelegere; unitate. Balcescu a ajuns la convingerea k numai prin solidaritatea prin lupta comuna a popoarelor asuprite prin dezlantzuirea fortzelor populare va putea sa invinga cauza revolutziei. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 12 107. [Titu] manifesta fatzish solidaritatea cu invatzatorul shi cu multzimea oropsita din care face parte shi dinsul. REBREANU R. I 101. ♦ Coeziune. Poetul a fost pe deplin conshtient de solidaritatea adinca a ideii shi formei. VIANU S. 148. 2. Raspundere comuna in fatza justitziei.

SOLIDARITÁTE s.f. 1. Faptul de a fi solidar; raspundere comuna. 2. Unitate stransa bazata pe o comunitate de interese de sentimente de idei; spirit de intzelegere. ♦ Coeziune. ♦ (Jur.) Caracterul unui raport de obligatzii care leaga intre ei mai multzi creditori shi un singur debitor (solidaritate activa) sau mai multzi debitori shi un singur creditor (solidaritate pasiva). [Cf. fr. solidarité it. solidarietà].

SOLIDARITÁTE s. f. 1. faptul de a fi solidar; raspundere comuna. 2. unitate stransa bazata pe o comunitate de interese de sentimente de idei; spirit de intzelegere. ◊ coeziune. 3. (jur.) caracterul unui raport de obligatzii care leaga intre ei mai multzi creditori shi un singur debitor sau mai multzi debitori shi un singur creditor. (< fr. solidarité)

SOLIDARITÁTE f. 1) Caracter solidar. ~ de interese. 2) jur. Raspundere solidara. [G.D. solidaritatzii] /<fr. solidarité

solidaritate f. responsabilitate mutuala.

*solidaritáte f. (d. solidar; fr. solidarité). Caracteru de a fi solidar: dependenta mutuala a oamenilor creĭaza solidaritatea intregiĭ omenirĭ.

!solidaritate s. f. g.d. art. solidaritatzii; pl. solidaritatzi

solidaritáte s. f. g.d. art. solidaritắtzii

solidaritáte s. f. g.d. art. solidaritatzii

SOLIDARITÁTE s. 1. coeziune legatura unitate. (~ existenta intre noi.) 2. fratzie infratzire unitate. (~ tzarilor democrate.)

SOLIDARITATE s. 1. coeziune legatura unitate. (~ existenta intre noi.) 2. fratzie infratzire unitate. (~ muncitorilor din lumea intreaga.)

ORGANIZATZIA DE SOLIDARITATE A POPOARELOR AFROASIATICE (in engl.: AfroAsian People’s Solidarity A.A.P.S.O.) organizatzie internatzionala neguvernamentala cu sediul la Cairo (Egipt) creata in 1957 k un for de legatura intre popoarele Africii shi Asiei in scopul asigurarii dezvoltarii lor economice sociale shi culturale shi coordonarii luptei impotriva imperialismului colonialismului neocolonialismului shi rasismului. La activitatzile ei iau parte comitete natzionale sau organizatzii natzionale din 75 de tzari (1984).

ORGANIZATZIA DE SOLIDARITATE A POPOARELOR DIN ASIA AFRICA SHI AMERICA LATINA (in sp.: Organización de Solidaridad de los Pueblos de Africa Asia y América Latina O.S.P.A.A.A.L.) organizatzie internatzionala neguvernamentala cu sediul la Havana (Cuba) creata in 1966 in scopul unirii coordonarii shi incurajarii mishcarilor de eliberare natzionala din cele trei continente shi inlaturarii oricaror forme de discriminare rasiala. La activitatzile ei iau parte organizatzii natzionale din 80 de tzari (1984).

SOLIDARNOŠČ (SOLIDARITATEA) nume dat sindicatului independent din Polonia aparut in urma actziunilor greviste din vara anului 1980 de la shantierele navale V.I. Lenin din Gdańsk condus de Lech Walesa. Autoritatzile comuniste au fost constranse sal recunoasca oficial la 30 aug. 1980. Mishcarea cerea reforme economice shi alegeri libere. In fatza amplorii mishcarilor populare shi sub presiunea U.R.S.S. guvernul polonez instituie la 13 dec. 1981 starea de asediu (mentzinuta pana in iul. 1983) interzice mishcarea sindicala S. shi intemnitzeaza pe principalii lideri. In urma alegerilor libere pentru Dieta poloneza (iun. 1989) S. cashtiga cvasitotalitatea locurilor disponibile. Tadeusz Mazowiecki membru al conducerii S. devine primministru (19 aug. 1989) iar Lech Walesa devine preshedinte al Poloniei (22 dec. 1990). In anii care au urmat rolul sindicatului sa diminuat in favoarea noilor partide politice din Polonia.