18 definitzii pentru coeziune

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

COEZIÚNE coeziuni s. f. 1. Atractzie care se exercita intre moleculele corpurilor solide lichide shi gazoase. 2. Fig. Legatura interna stransa; unitate. [Pr.: ziu] Din fr. cohésion.

coeziune sf [At: GHICA S. 115/ V: (rar) cohe~ / P: coeziune / Pl: ~ni / E: fr cohesion] 1 Proprietate a elementelor constitutive ale substantzelor solide lichide shi gazoase de a se mentzine unite datorita fortzelor care se exercita intre atomii sau intre moleculele lor. 2 (Fig) Legatura interna stransa Cf coerentza (1).

COEZIÚNE coeziuni s. f. 1. Proprietate a elementelor constitutive ale substantzelor solide lichide shi gazoase de a se mentzine unite datorita fortzelor care se exercita intre atomii sau intre moleculele lor. 2. Fig. Legatura interna stransa. [Pr.: ziu] Din fr. cohésion.

COEZIÚNE coeziuni s. f. 1. Fortza intermoleculara care tzine strins legate intre ele moleculele unui corp. 2. Fig. Legatura interna strinsa. Unitatea shi coeziunea interioara a partidului trebuie intarita continuu prin aplicarea consecventa in fapte shi nu in vorbe a liniei shi hotaririlor partidului in domeniul muncii organizatorice de partid in domeniul muncii politice de masa in domeniul propagandei de partid in domeniul muncii de stat. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 426. Al XIXlea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice a confirmat inca o data cu putere fortza de neinvins a partidului lui LeninStalin taria de nezdruncinat a unitatzii shi coeziunii rindurilor sale. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 12 32. Unitatea de otzel shi coeziunea de monolit a rindurilor partidului constituie principala conditzie a puterii shi fortzei sale. SCINTEIA 1953 nr. 2603. Pronuntzat: ziu.

COEZIÚNE s.f. 1. Fortza de atractzie care se exercita intre moleculele unui corp. 2. (Fig.) Legatura stransa de ordin interior. [Pron. coeziu. / cf. fr. cohésion lat. cohaesio].

COEZIÚNE s. f. 1. fortza de atractzie care se exercita intre particulele (molecule atomi ioni) de acelashi fel ale corpurilor. 2. (fig.) legatura stransa de ordin interior. (< fr. cohésion)

COEZIÚNE ~i f. 1) Fortza care uneshte partzile componente ale unei substantze materiale; atractzie moleculara. 2) fig. Legatura interna stransa; caracter unitar; coerentza; unitate. [G.D. coeziunii; Sil. coeziu] /<fr. cohésion

coeziune f. 1. fortza prin care moleculele unui corp adera unele de altele; 2. fig. coeziunea imperiului.

*coeziúne f. (lat. coháesio ónis d. co shi haerére a fi lipit. V. adeziune). Aderentza fortza care uneshte intre ele moleculele unuĭ corp. Fig. Legatura unire (intre partzĭ): coeziunea imperiuluĭ. SHi coh.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

coeziúne (ziu) s. f. g.d. art. coeziúnii; pl. coeziúni

coeziúne s. f. (sil. ziu) g.d. art. coeziúnii; pl. coeziúni

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

COEZIUNE s. legatura solidaritate unitate. (~ existenta intre noi.)

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

COEZIUNE. Subst. Coeziune unitate unire coerentza; legatura conexiune conexitate aderentza adeziune aderare; articulare articulatzie. Unificare contopire cimentare (fig.) fuziune fuzionare coalescentza (chim.) imbinare impreunare conexare. Caracter compact; unitate de monolit legatura strinsa atractzie reciproca solidarizare solidaritate; interdependentza. Aliantza coalitzie intovarashire reunire asociere cooperare. Alipire alaturare cuplare cuplaj aglutinare. Solidificare condensare consolidare consolidatzie coagulare inchegare inchegatura (rar) prindere fixare intarire lipire; inghetzare invirtoshare. Impermeabilitate impenetrabilitate; soliditate tarie indestructibilitate; indivizibilitate. Desime densitate; viscozitate. Adj. Coerent unit inchegat solidar legat; articulat; coalescent aderent adeziv. Imbinat impreunat. Monolit monolitic de monolit unitar; compact indesat condensat des dens; viscos clisos cleios lipicios coagulat ingroshat invirtoshat prins intarit solidificat inghetzat impietrit petrificat. Indivizibil inseparabil de nedespartzit indestructibil de nezdruncinat. Impermeabil impenetrabil nedezlipit nerazbit (rar). Unificator consolidant consolidator inchegator fixativ coagulant; aglutinant. Vb. A se uni a se alia a se lega a se reuni a se articula a se unifica a se impreuna a se imbina a se combina a se contopi a se suda a fuziona. A se consolida a se intari a se solidifica a se condensa a se congela a in ghetza a se coagula a se prinde a se indesi a se face (mai) compact a deveni (mai) dens a se invirtosha. A adera a se conecta a se lipi a se alipi a se alatura a se atasha a se cupla a se aglutina. A uni a unifica a reuni a lega a conexa a suda a impreuna a imbina a combina a imperechea; a contopi a condensa a indesi a solidifica a coagula a inghetza a congela a intari a fixa. A alatura a alipi a cupla a ralia a asocia. Adv. (In mod) solidar coerent legat unit; impreuna alaturi unul linga altul umar la umar cot la cot. V. adaugare colectivism densitate legatura prietenie unire uniune.

Intrare: coeziune
  • silabatzie: -zi-u-ne info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coeziune
  • coeziunea
plural
  • coeziuni
  • coeziunile
genitiv-dativ singular
  • coeziuni
  • coeziunii
plural
  • coeziuni
  • coeziunilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coheziune
  • coheziunea
plural
  • coheziuni
  • coheziunile
genitiv-dativ singular
  • coheziuni
  • coheziunii
plural
  • coheziuni
  • coheziunilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

coeziune, coeziunisubstantiv feminin

  • 1. Atractzie care se exercita intre moleculele corpurilor solide lichide shi gazoase. DEX '09 DLRLC DN
  • 2. figurat Legatura interna stransa. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Unitatea shi coeziunea interioara a partidului trebuie intarita continuu prin aplicarea consecventa – in fapte shi nu in vorbe – a liniei shi hotaririlor partidului in domeniul muncii organizatorice de partid in domeniul muncii politice de masa in domeniul propagandei de partid in domeniul muncii de stat. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 426. DLRLC
    • format_quote Al XIXlea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice a confirmat inca o data cu putere fortza de neinvins a partidului lui LeninStalin taria de nezdruncinat a unitatzii shi coeziunii rindurilor sale. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 12 32. DLRLC
    • format_quote Unitatea de otzel shi coeziunea de monolit a rindurilor partidului constituie principala conditzie a puterii shi fortzei sale. SCINTEIA 1953 nr. 2603. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.