TOT TOÁTA totzi toate adj. nehot. pron. nehot. adv. s. n. I. Adj. nehot. 1. (La sg.) Intreg; integral complet; din care nu lipseshte nimeni sau nimic; cat exista cat este cat are; cat e de mare cat se intinde cat cuprinde; cat dureaza cat tzine. Tot orashul. Tot timpul. ◊ Loc. prep. Cu tot... = in ciuda... 2. (La sg.) Perfect. ♦ (Da ideea de superlativ) Cum nu exista (altul) mai mare mai mult. ◊ Loc. adj. De tot... = cum nu se poate mai mult. 3. (La sg.) Fiecare (dintre...) oricare; care se repeta. ◊ Loc. adj. De toata ziua sau de toate zilele = care se face se intampla se poarta in fiecare zi. ♦ Loc. adv. Peste tot = pretutindeni. 4. (La pl.) Care este in numar complet fara sa lipseasca nici unul; care este in serie completa fara sa lipseasca ceva. ◊ Loc. adv. In toate partzile = pretutindeni. ♦ (Alcatuieshte impreuna cu un num. card. numerale colective) Totzi cinci. ◊ Expr. A vari (sau a baga) pe cineva in totzi sperietzii = a infricosha. II. Pron. nehot. 1. (La pl.; cu nuantza de num. nehot.) Lucrurile sau fiintzele cate intra in discutzie sau care sunt de acelashi fel (fara sa lipseasca nici unul). ◊ Loc. adv. Inainte de toate = in primul rand mai presus de orice altceva. ♦ (Precedat de conj. „shi” rezuma o enumeratzie) Restul care na fost amintit; celelalte. ♦ (Predomina ideea de varietate de diversitate) Orice lucru fara alegere. ◊ Expr. Toate k toate (sau toatele) dar... (sau insa...) = celelalte ar mai merge dar...; treacamearga dar... 2. Lucrurile care considerate impreuna formeaza un ansamblu. ♦ Loc. adv. Cu totul (shi cu totul) = pe deantregul in intregime. Cu totul = a) in total; b) cu desavarshire in intregime. In tot sau (in) totului tot = a) la un loc una cu alta; in total; b) intrun cuvant la urma urmelor. Tot in tot = pe deantregul. De tot = a) (cu sens modal) cu desavarshire in intregime; b) (cu sens temporal) pentru totdeauna definitiv; c) foarte extrem de... ◊ Loc. prep. Cu tot cu... sau cu (cineva sau ceva) cu tot = impreuna la un loc. ◊ Expr. Astai tot sau atata (ori atatai) tot = doar atat (shi nimic mai mult). 3. (Intra in compunerea unor adjective) Atotcuprinzator. III. Adv. (Exprima continuitatea persistentza) 1. SHi acuma in continuare inca; (in constructzii negative) nici acuma pana acuma nu... ♦ SHi mai departe k shi alta data. 2. Mereu tot timpul toata vremea totdeauna pururea; necontenit neincetat intruna. ◊ Expr. Sa tot aiba... = ar putea sa aiba (cel mult)... Sa tot fie... = ar putea sa fie (cel mult)... ♦ Statornic permanent. 3. De repetate ori adeseori de multe ori. 4. (Exprima o gradatzie a intensitatzii) Din ce in ce. IV. Adv. (Stabileshte identitatea similitudinea simultaneitatea) 1. (De) asemenea la fel; in acelashi chip. ◊ Expr. Tot asha (sau astfel atata acelashi) = intocmai exact asha (sau atata acelashi). ◊ (In corelatzie cu „asha” sau „atat de...” formeaza gradul de egalitate al comparativului) Tot atat de bun. ◊ Expr. Mie tot atata = mie perfect egal. 2. (Urmat de substantive shi pronume arata k fiintza sau lucrul respectiv revine apare intro situatzie similara) Iarashi din nou (sau k totdeauna). ♦ (Urmat de un substantiv precedat de art. nehot.) Acelashi. ♦ (Urmat de numeralul „unu”) Unu singur. 3. Numai in mod exclusiv. ◊ Expr. Tot unul shi unul = de seama de frunte ales. ♦ (Urmat de un adjectiv sau de un substantiv la pl.) Fara exceptzie unul shi unul. ♦ De tot cu totul in intregime pe deantregul complet. 4. De fiecare data intotdeauna regulat. V. Adv. 1. SHi astfel shi asha oricum. 2. Totushi shi inca. VI. S. n. 1. Intreg unitate (rezultata din totalitatea partzilor) totalitate. ♦ Fig. Lume univers. 2. Fig. (Art.) Lucru esentzial (la care se reduc toate celelalte). ◊ Expr. Aici e totul = in asta consta tot asta explica tot. [Gen.dat. pl. (a) tuturor (a) tuturora] Lat. totus a um.

tot² toata [At: PSALT. HUR. 5715 / V: (reg) tat anh av (irg) ~ulush anh / Pl: totzi toate (inv) tute af (ivr) tus am / GD pl: tuturor tuturora (ivr) toturor (reg) tutulor / E: ml totus] 1 anh (Lsg) Intreg. 2 anh (D. oameni) Cu intreg corpul. 3 anh (Indica alcatuirea componentza unui ansamblu) Din care nu lipseshte nimeni sau nimic. 4 anh (Indica cantitatea) Cat exista. 5 anh (Ilpp) Cu ~ (sau toata totzi toate)... ori cu toate acestea In pofida... 6 anh (Lsg) Deplin (4). 7 anh (Pfm; indica ideea de superlativ; ila) De sau de toata... Cum nu se poate mai mult. 8 anh (Ilav) In toata libertatea Neconstrans. 9 anh (Indica intinderea cuprinsul) Cat e de mare. 10 anh (Indica durata) Cat dureaza. 11 anh (Lpl) in numar complet. 12 anh (Sugerand varietatea) De diferite feluri. 13 anh (Ilav) Din (sau inv de in) toate partzile De pretutindeni. 14 anh (Ilav) In toate partzile (sau inv locuri) ori peste (sau rar prin) ~ locul sau peste ~ Pretutindeni. 15 anh (Pop; ie) A asculta cu toate urechile A asculta cu mare atentzie. 16 anh (Pop; ie) A rade cu totzi dintzii A rade astfel incat sa i se vada totzi dintzii. 17 anh (Pop; iae) A rade foarte tare. 18 anh (Pop; ie) A vari (sau a baga) pe cineva in totzi sperietzii (sau in toate boalele in toate grozile mortzii) A infricosha pe cineva foarte tare. 19 anh (Alcatuieshte impreuna cu un nc numerale colective) Totzi shase. 20 anh (Ivp; lsg) Fiecare (dintre...) Si: oricare. 21 anh (Ila) De toata ziua (sau de toate zilele) De flecare zi Si: cotidian. 22 anh (Pfm; ila) ~ soiul de... ori de ~ soiul sau (reg) in toata forma Fel de fel Si: variat. 23 anh (Pfm; ilav) In toate chipurile sau in ~ chipul In multe feluri. 24 anh (Pfm; ilav) In (sau rar pe) toata vremea ori in toate vremi in fiecare clipa Si: mereu necontenit. 25 anh (Precedat de „shi” completand o enumerare) Restul care na fost amintit Si: celelalte. 26 pnh (Lpl) Lucrurile sau fiintzele care intra in discutzie sau care sunt de acelashi fel (fara sa lipseasca nici unul). 27 pnh (Ilav) Inainte (sau mai intai) de toate In primul rand. 28 pnh (Predomina ideea de varietate de diversitate) Orice lucru fara alegere. 2930 pnh (Ils; shi ila) De toate (Lucruri) de diferite feluri. 31 pnh (Pop; ie) Toate k toate (sau rar toatele) dar... Celelalte ar mai merge dar... 32 pnh Lucrurile care considerate impreuna formeaza un ansamblu. 33 pnh (Ilav) De (sau inv intru) ~ sau cu (sau in intru) ~ul (pop) cu (sau intru) ~ului ~ (inv) cu ~ul (sau ~ulush) ~ (reg) cu ~ului (~ului) ~ in ~ In intregime. 34 pnh (Ilav) De totzi (sau de toate) ori cu ~ul sau (pop) in ~ului (inv) in ~ (reg) de ~ In total. 35 pnh (Pop; ilav) In ~ sau in ~ului ~ Intrun cuvant. 36 pnh (Ilav) De ~ Pentru totdeauna Si: definitiv. 37 pnh (Ilav) De ~ sau cu ~ul (reg) de (sau cu) ~ului ~ cu ~ului Foarte (1). 38 pnh (Ilpp) Cu ~ cu... sau cu cineva (sau cu ceva) cu ~ (sau inv cu ~ul) sau reg cu ~ cu cineva (sau cu ceva) Impreuna cu... 39 pnh (Ie) Astai ~ sau atata (sau atatai) ~ Doar atat (shi nimic mai mult). 40 pnh (Pfm; ie) A nu fi in toate ale mele (ale tale ale ei etc.) A nu fi in deplinatatea facultatzilor mintale. 41 pnh (Pfm; iae) A fi abatut. 42 pnh (Is) Femeie la toate Femeie (de serviciu) care indeplineshte singura toate treburile dintro casa. 43 pnh (Is) Om bun la toate Persoana care se pricepe la toate. 44 pnh (Ilc) Cu toate k... Deshi... 45 snsa Intreg (rezultat din unirea elementelor componente) Si: totalitate (1) (inv) totime (1). 46 snsa (Fig) Natura. 47 snsa (Fig) Univers. 48 snsa (Fig) Lucru esentzial (la care se reduc toate celelalte). 49 sn (Pop; ie) Aici e ~ul Asta explica lucrurile. 50 av (Exprima continuitatea persistentza) SHi acuma Si: inca. 51 av (icn) Nici acuma. 52 av Tot timpul Si: mereu. 53 av Fara a se opri Si: intruna necontenit neincetat. 54 av (Fam ie) Sa ~ aiba... Ar putea sa aiba (cel mult)... 55 av (Reg; ie) Sa ~ fie... sau sa ~ fi fost... Ar putea sa fie (cel mult). 56 av (Pop) In orice imprejurare Si: totdeauna (1). 57 av (Cu sens iterativ) De repetate ori Si: adesea. 58 av (Exprima o gradatzie a intensitatzii) Din ce in ce. 59 av (Stabileshte similitudinea) La fel. 60 av (icr „asha” „asemenea” „astfel” „atata” „acelashi”) Exact asha (sau atata acelashi) Si: intocmai. 61 av (Icr „asha” sau „atat de...”) Formeaza gradul de egalitate al comparativului (Tot atat de frumos.). 62 av (Pfm; ie) Mie ~ atata Mie perfect egal. 63 av (Indica revenirea sau aparitzia intro situatzie similara) Din nou Si: iarashi. 64 av (Exprima periodicitatea regularitatea) De fiecare data Si: intotdeauna regulat. 65 av In mod exclusiv Si: numai. 66 av (Pop; ila) ~ unul shi unul De frunte Si: ales. 67 av Fara exceptzie. 68 av In intregime Si: complet. 69 av (Urmat de un substantiv precedat de art. nehot.) Acelashi. 70 av (Urmat de numeralul „unu”) Unu singur. 71 av SHi asha Si: oricum. 72 av In orice caz. 73 av SHi inca Si: totushi (2). 74 sn Intreg.

TOT TOÁTA totzi toate adj. nehot. pron. nehot. adv. s. n. I. Adj. nehot. 1. (La sg.) Intreg; integral complet; din care nu lipseshte nimeni sau nimic; cat exista cat este cat are; cat e de mare cat se intinde cat cuprinde; cat dureaza cat tzine. Tot orashul. Tot timpul. ◊ Loc. prep. Cu tot... = in ciuda... 2. (La sg.) Perfect. ♦ (Da ideea de superlativ) Cum nu exista (altul) mai mare mai mult. ◊ Loc. adj. De tot... = cum nu se poate mai mult. 3. (La sg.) Fiecare (dintre...) oricare; care se repeta. ◊ Loc. adj. De toata ziua sau de toate zilele = care se face se intampla se poarta in fiecare zi. ◊ Loc. adv. Peste tot = pretutindeni. 4. (La pl.) Care este in numar complet fara sa lipseasca nici unul; care este in serie completa fara sa lipseasca ceva. ◊ Loc. adv. In toate partzile = pretutindeni. ♦ (Alcatuieshte impreuna cu un num. card. numerale colective) Totzi cinci. ◊ Expr. A vari (sau a baga) pe cineva in totzi sperietzii = a infricosha. II. Pron. nehot. 1. (La pl.; cu nuantza de num. nehot.) Lucrurile sau fiintzele cate intra in discutzie sau care sunt de acelashi fel (fara sa lipseasca nici unul). ◊ Loc. adv. Inainte de toate = in primul rand mai presus de orice altceva. ♦ (Precedat de conj. „shi” rezuma o enumeratzie) Restul care na fost amintit; celelalte. ♦ (Predomina ideea de varietate de diversitate) Orice lucru fara alegere. ◊ Expr. Toate k toate (sau toatele) dar... (sau insa...) = celelalte ar mai merge dar...; treacamearga dar... 2. Lucrurile care considerate impreuna formeaza un ansamblu. ♦ Loc. adv. Cu totul (shi cu totul) = pe deantregul in intregime. Cu totul = a) in total; b) cu desavarshire in intregime. In tot sau (in) totului tot = a) la un loc una cu alta; in total; b) intrun cuvant la urma urmelor. Tot in tot = pe deantregul. De tot = a) (cu sens modal) cu desavarshire in intregime; b) (cu sens temporal) pentru totdeauna definitiv; c) foarte extrem de... ◊ Loc. prep. Cu tot cu... sau cu (cineva sau ceva) cu tot = impreuna la un loc. ◊ Expr. Astai tot sau atata (ori atatai) tot = doar atat (shi nimic mai mult). 3. (Intra in compunerea unor adjective) Atotcuprinzator. III. Adv. (Exprima continuitatea persistentza) 1. SHi acuma in continuare inca; (in constructzii negative) nici acuma pana acuma nu... ♦ SHi mai departe k shi alta data. 2. Mereu tot timpul toata vremea totdeauna pururea; necontenit neincetat intruna. ◊ Expr. Sa tot aiba... = ar putea sa aiba (cel mult)... Sa tot fie... = ar putea sa fie (cel mult)... ♦ Statornic permanent. 3. De repetate ori adeseori de multe ori. 4. (Exprima o gradatzie a intensitatzii) Din ce in ce. IV. Adv. (Stabileshte identitatea similitudinea simultaneitatea) 1. (De) asemenea la fel; in acelashi chip. ◊ Expr. Tot asha (sau astfel atata acelashi) = intocmai exact asha (sau atata acelashi). ◊ (In corelatzie cu „asha” sau „atat de...” formeaza gradul de egalitate al comparativului) Tot atat de bun. ◊ Expr. Mie tot atata = mie perfect egal. 2. (Urmat de substantive shi pronume arata k fiintza sau lucrul respectiv revine apare intro situatzie similara) Iarashi din nou (sau k totdeauna). ♦ (Urmat de un substantiv precedat de art. nehot.) Acelashi. ♦ (Urmat de numeralul „unu”) Unu singur. 3. Numai in mod exclusiv. ◊ Expr. Tot unul shi unul = de seama de frunte ales. ♦ (Urmat de un adjectiv sau de un substantiv la pl.) Fara exceptzie unul shi unul. ♦ De tot cu totul in intregime pe deantregul complet. 4. De fiecare data intotdeauna regulat. V. Adv. 1. SHi astfel shi asha oricum. 2. Totushi shi inca. VI. S. n. 1. Intreg unitate (rezultata din totalitatea partzilor) totalitate. ♦ Fig. Lume univers. 2. Fig. (Art.) Lucru esentzial (la care se reduc toate celelalte). ◊ Expr. Aici e totul = in asta consta tot asta explica tot. [Gen.dat. pl. (a) tuturor (a) tuturora] Lat. totus a um.

TOT² s. n. 1. Intreg unitate (rezultata din ansamblul partzilor). Nenumarate opere ale lui Grigorescu imbina intrun tot armonios frumusetzea oamenilor cu minunatele peisagii subcarpatice. CONTEMPORANUL S. II 1954 nr. 379 3/5. Intre totalitatea fenomenelor care alcatuiesc marele tot societatea sa nu fie oare aceeashi legatura de cauzalitate k shi intre fenomenele care alcatuiesc marele tot natura? IONESCURION C. 55. Natziile in omenire... produc chiar prin diversitatea lor armonia totului unitatea. BALCESCU O. II 10. ♦ (Poetic) Lume univers. Pricepe nesfirshitul shal totului mister. MACEDONSKI O. I 109. SHi in noaptea nefiintzei totul cade totul tace. EMINESCU O. I 133. 2. (Numai in forma art.) Bunul suprem (care rezuma inglobeaza pe toate celelalte). Vreau sa fiu totul in viatza ta. CAMIL PETRESCU T. II 60. ♦ Lucru esentzial (la care se reduc toate celelalte). Totul este sa fii drept nepartinitor shi neinteresat. La TDRG. Expr. Aici e totul = asta explica tot intrasta consta totul. Aici e totul calul lui Racoare nu era cal k totzi caii. SADOVEANU la TDRG.

TOT³ n. 1) Ansamblu complet din punct de vedere al partzilor componente. Un ~ organic. 2) fig. Ansamblu de lucruri fenomene etc. existente in realitate. 3) mai ales art. Lucru esentzial (in raport cu celelalte). SHtiintza e ~ul. ◊ Aici e ~ul prin aceasta se explica tot; in aceasta consta tot. /<lat. totus

tot a. 1. care nu lasa nimic afara: toata tzara; 2. fiecare: tot omul de toata mana; 3. intreg: de tziai da vieatza toata EM. [Lat. TOTUS intreg]. ║ n. 1. totalitate: luatzi tot; 2. obiect considerat in intregimea sa: totul e mai mare decat partea; 3. orice lucru: cinstit in toate; toate k toate oricum ar fi; 4. esentzial: totul e de a reushi. ║ adv. de tot cu totul pe dea intregul; tot una egal acelash lucru.

tot⁴ s. n. (un tot tot(ul) il supara)

tot s. n. art. tótul

TOT adj. s. adv. 1. adj. v. total. 2. adj. v. intreg. 3. s. v. ansamblu. 4. adv. inca. (~ mai ploua.) 5. adv. v. inca totushi. (Cat i da shi ~ i se pare putzin.) 6. adv. iar. (El avea o fata shi ea ~ o fata.) 7. adv. v. numai. (La ospatz ~ oaspetzi rari.) 8. adj. v. fiecare.

TOT adj. s. adv. 1. adj. complet deplin integral intreg total. (Care este suma ~?) 2. adj. intreg. (~ Muntenia.) 3. s. ansamblu intreg. (Un ~ unitar.) 4. adv. inca. (~ mai ploua.) 5. adv. inca. totushi. (Cit i da shi ~ i se pare putzin.) 6. adv. iar. (El avea o fata shi ea ~ o fata.) 7. adv. numai. (La ospatz ~ oaspetzi rari.) 8. adj. fiecare fiece oricare orice orishicare (pop.) fieshce fitece. (~ pasarea pe limba ei piere.)

DE OMNI RE SCIBILI ET DE QUIBUSDAM ALIIS (lat.) despre tot ceea ce se poate shti shi despre alte cateva De omni re scibili era deviza ambitzioasa a eruditului italian Pico della Mirandola. Cineva probabil Voltaire a adaugat cu malitzie ironicul et de quibusdam aliis.