UNIVÉRS universuri s. n. 1. Lumea in totalitatea ei ansamblul a tot ce exista exceptand pentru cei credincioshi pe Dumnezeu creatorul. 2. Spatziul cu patru dimensiuni (cele trei coordonate spatziale shi timpul) ale carui elemente sunt evenimentele. 3. Globul pamantesc; partea populata a globului pamantesc (impreuna cu tot ce se afla pe el); locuitorii globului pamantesc. ♦ Mediul cercul lumea imediata in care traieshte cineva sau ceva; domeniu material intelectual sau moral. Din fr. univers lat. universum.

univers sn [At: (cca 1817) URICARIUL IV 301/13 / V: (inv) ~rz / Pl: ~uri / E: lat universum fr univers ger Universum] 1 Tot ce exista in spatziu shi in timp Si: totalitate (ivr) unocuprinzime (1). 2 Multzimea tuturor lumilor cunoscute shi (logic) posibile Si: cosmos (1) (ivr) unocuprinzime (2). 3 Parte a universului (1) Si: galaxie (1). 4 Globul pamantesc. 5 (Spc) Partea populata a globului pamantesc (impreuna cu tot ce se afla pe el) locuitorii globului pamantesc Si: lume. 6 Mediul in care traieshte cineva sau ceva. 7 Domeniu material intelectual moral etc. 8 Totalitatea armonioasa a unei creatzii a unui mod de gandire Si: sistem ansamblu (2).

UNIVÉRS universuri s. n. 1. Lumea in totalitatea ei nemarginita in timp shi spatziu infinit de variata in ce priveshte formele care le ia materia in procesul dezvoltarii ei; cosmos. 2. Globul pamantesc; parte populata a globului pamantesc (impreuna cu tot ce se afla pe el); locuitorii globului pamantesc. ♦ Mediul cercul lumea imediata in care traieshte cineva sau ceva: domeniu material intelectual sau moral. Din fr. univers lat. universum.

UNIVÉRS universuri s. n. 1. Lumea in totalitatea ei nemarginita in timp shi in spatziu shi infinit de variata in ce priveshte formele care le ia materia in procesul dezvoltarii sale; cosmos. Omul pus in fatza naturii a cautat sa scruteze secretele ei shi sa patrunda enigmele universului. MARINESCU P. A. 30. Universul fara margini e in degetul lui mic. EMINESCU O. I 132. 2. Globul terestru pamintul; (in special) partea populata a globului terestru. Atins de farmecul vietzii Ma simt o fortzan univers SHi glasul meu devine cintec Gindirea mea devine vers. VLAHUTZA O. A. I 61. Simtzeam k universul la pasumi tresarea. EMINESCU O. I 91. Tata Noe in luntreai deshalata Plutea pe universul subt unde inecat. ALEXANDRESCU M. 178. ♦ Mediul cercul lumea in care traieshte cineva sau ceva. Se simtzea multzumit in micul sau univers. C. PETRESCU A. 473.

UNIVÉRS s.n. 1. Lumea in totalitatea ei nemarginita in timp shi in spatziu infinit de variata in ceea ce priveshte formele care le ia materia in procesul dezvoltarii ei; cosmos. 2. Globul terestru Pamantul. 3. (Fig.) Cerc ingust al vietzii cuiva; mediu. 4. Populatzie in cadrul unei operatzii statistice. [Pl. suri. / < fr. univers it. universo engl. univers cf. lat. universus].

UNIVÉRS s. n. 1. lumea in totalitatea ei nemarginita in timp shi in spatziu infinit de variata in ceea ce priveshte formele care le ia materia in procesul dezvoltarii ei; cosmos. 2. lumea locuita; globul terestru. 3. cerc ingust al vietzii cuiva; mediu in care se traieshte. 4. camp domeniu de activitate de preocupari. 5. populatzie in cadrul unei operatzii statistice. (< fr. univers lat. universum)

UNIVÉRS ~uri n. 1) Ansamblu de fiintze shi lucruri manifestate in diverse forme de existentza shi infinite in timp shi in spatziu; lume. 2) Suprafatza a globului pamantesc. 3) Totalitate a oamenilor care locuiesc pe globul pamantesc. 4) Ansamblu al corpurilor cereshti privit k un sistem unic infinit in timp shi in spatziu. 5) Mediu material shi spiritual in care traieshte cineva; camp de activitate; domeniu de preocupari. /<fr. univers lat. universum

univers n. 1. lumea intreaga vizibila sau invizibila; 2. soarele shi planetele ce se invartesc in jurui; 3. pamantul intreg; 4. locuitorii pamantului; 5. fig. un tot complet shi armonios: omul este un univers in miniatura.

*univérs n. pl. urĭ (lat. universum d. universus intreg universal). Lumea intreaga (pamintu saŭ pamintu soarele shi toate celelalte care se vad orĭ se presupun): imensitatea universuluĭ. Locuitoriĭ lumiĭ: s’a uĭmit universu.

univérs s. n. pl. univérsuri

univérs s. n. pl. univérsuri

UNIVÉRS s. 1. cosmos lume macrocosm. (Fenomenele fizice din ~.) 2. v. natura.

UNIVERS s. 1. cosmos lume macrocosm. (Fenomenele fizice din ~.) 2. faptura fire lume natura. (Cintecul se raspindea peste intregul ~.)

UNIVÉRS (< fr. lat. it. engl.) s. n. 1. Tot ceea ce exista exceptand pentru cei care admit pe Dumnezeu Creatorul; cosmos. 2. Spatziul cu patru dimensiuni (cele trei coordonate spatziale shi timpul) ale carui elemente sunt evenimentele. In cea mai mare parte a spatziului cosmic materia este extrem de rarefiata fiind reprezentata indeosebi prin ioni shi particule elementare subatomice. Cea mai mare parte a materiei (999%) este concentrata in diverse corpuri cereshti (stele planete quasari pulsari sh.a.) care impreuna cu norii cosmici de pulberi shi nebuloasele de gaze se grupeaza in galaxii roiuri de galaxii shi hipergalaxii. Intregul u. care a putut fi observat pana in prezent (u. observabil) este strabatut de o radiatzie electromagnetica de fond. Aparatura tot mai perfectzionata k shi utilizarea satelitzilor artificiali shi a sondelor spatziale au largit continuu cunoshtintzele despre u. In prezent se considera k u. cunoscut se afla intrun proces de expansiune (ce pare a fi confirmat de deplasarea spre roshu a radiatziilor din spectrul heliului venite dinspre alte galaxii care ar indica o creshtere continua a distantzei dintre corpurile cereshti). Sa conturat ideea acum 1516 miliarde de ani u. observabil era alcatuit din particule shi antiparticule comprimate intrun spatziu restrans fiind supuse unei presiuni enorme. A urmat o uriasha explozie (Big Bang) care a dus la expansiunea u.; a urmat formarea galaxiilor shi a sistemelor solare. V. shi galaxie. 3. Universul discursului (de discurs) = lucrurile considerate domeniu al obiectelor studiate in cadrul teoriei date cu ajutorul mijloacelor respectivei teorii shi la care se refera propozitziile acesteia. 4. Fig. Mediul cercul in care traieshte cineva.

L’UNIVERS EST UN CERCLE DONT LE CENTRE EST PARTOUT ET LA CIRCONFÉRENCE NULLE PART (fr.) Universul este un cerc al carui centru e pretutindeni shi a carui circumferintza nu e nicaieri Pascal „Pensées”.

URBI ET ORBI (lat.) catre orash (catre Roma) shi catre Univers Benedictziunea papala catre credincioshii de pretutindeni. In sens larg a vesti urbi et orbi a declara un lucru in auzul tuturor.