stabilitate sf [At: IORGOVICI O. 67/9 / Pl: (nob) ~tatzi / E: lat stabilitas ~atis fr stabilité] 1 Stare a ceea ce este bine ashezat fixat etc. shi nu se clatina nu se rastoarna etc. 2 Stare a ceea ce nushi schimba locul sau pozitzia Si: fixitate (1) imobilitate neclintire nemishcare. 3 (Rar) Echilibru. 4 Stare a ceea ce nu se schimba nu fluctueaza etc. Si: constantza (1) fixitate (2) invariabilitate neclintire neschimbare statornicie nestramutare. 5 Stare a ceea ce nu este supus schimbarilor fluctuatziilor etc. Si: constantza (1) fixitate (2) invariabilitate neclintire neschimbare statornicie nestramutare. 6 (Rar; fig) Sigurantza. 7 Starea a ceea ce exista dureaza mult timp sau se intinde pe o lunga perioada de timp Si: durabilitate (1) statornicie trainicie. 8 Proprietate a unui sistem fizic chimic sau tehnic de a reveni la starea initziala de repaus sau de mishcare dupa ce a suferit o actziune perturbatoare. 9 (Chm) Proprietate a unei substantze de a nu se descompune.

STABILITÁTE s. f. 1. Insushirea de a fi stabil; trainicie soliditate. Stabilitatea unei boltzi. ♦ Statornicie fermitate. Tendintza de realizare a unitatzii shi stabilitatzii limbii literare se vadeshte mai ales in aspectul ei scris. L. ROM. 1953 nr. 4 54. ♦ (Fiz.) Proprietate a unui corp de ashi mentzine pozitzia sau de a reveni in pozitzia initziala cind este deplasat din aceasta pozitzie. 2. Faptul de a nu fi mishcat din loc de a sta sau de a ramine pe loc pastrindushi locul; fixitate. Matusha Elencu insa era inamica oricarei stabilitatzi. Nemishcarea pentru dinsa era moartea shi lucrurile i se pareau k devin rigide daca stateau incremenite doua zile locului. ANGHEL PR. 3. ♦ Situatzie neschimbatoare sigura ferma. Ii era drag pamintul nu numai pentru cishtigul cel produce daca e muncit bine shi cu chibzuiala ci mai ales pentru stabilitatea ceo ofera posesorului. REBREANU R. I 165.

STABILITÁTE s.f. 1. Insushirea lucrurilor stabile; echilibru statornicie solidaritate. ♦ Proprietate a unui corp de ashi mentzine pozitzia sau de a reveni in pozitzia initziala cand este deplasat din aceasta pozitzie. 2. Faptul de ashi pastra locul; fixitate. [Cf. it. stabilità lat. stabilitas fr. stabilité].

STABILITÁTE s. f. 1. insushirea de a fi stabil; echilibru statornicie; fixitate. 2. proprietate a unui corp de ashi mentzine starea sau de a reveni la starea initziala cand este deplasat din aceasta stare. (< fr. stabilité lat. stabilitas)

STABILITÁTE f. 1) Caracter stabil; fixitate. 2) Proprietate a unui corp a unui sistem de ashi mentzine pozitzia sau de a reveni in pozitzia initziala. [G.D. stabilitatzii] /<lat. stabilitas ~atis fr. stabilité

stabilitate f. insushirea celor stabile: stabilitatea unei cladiri; fig. stabilitatea unui guvern.

*stabilitáte f. (lat. stabilitas átis). Calitatea de a fi stabil: stabilitatea unuĭ zid (fig.) a uneĭ prieteniĭ.

stabilitáte s. f. g.d. art. stabilitắtzii

stabilitáte s. f. g.d. art. stabilitatzii

STABILITÁTE s. 1. fixitate imobilitate neclintire nemishcare. (~ unor dune de nisip.) 2. echilibru. (Se asigura ~ navei.) 3. consecventza constantza statornicie. (~ in sentimente.)

STABILITATE s. 1. fixitate imobilitate neclintire nemishcare. (~ unor dune.) 2. echilibru. (Se asigura ~ navei.) 3. consecventza constantza statornicie. (~ in sentimente.)

Stabilitate ≠ fluctuatzie instabilitate mobilitate variabilitate

STABILITATE caracteristica a unei aeronave de a reveni in pozitzia initziala datorita fortzelor aerodinamice suplimentare care produc un moment aerodinamic. Stabilitatea poate fi: longitudinala (statica sau dinamica) shi laterala.

STABILITATE (< fr. lat.) sf. 1. Insushirea de a fi stabil; soliditate. ♦ Situatzie sigura ferma. ♦ Durabilitate trainicie. 2. (MAT.) Concept introdus de A.M. Liapunov in studiul s. ecuatziilor diferentziale. 3 (FIZ.) Proprietate a unui sistem fizic sau tehnic de a reveni la starea sa initziala de repaus sau de mishcare dupa ce a suferit o actziune perturbatoare. 4 (FILOZ.) S. relativa = notziune care reflecta insushirea unui obiect sau proces de ashi mentzine un timp calitatea de a fi identic cu sine k unitate a contrariilor. Legile sunt o expresie a s.r. a fenomenelor shi a proceselor din Univers.