stabilitate sf [At: IORGOVICI O. 67/9 / Pl: (nob) ~tatzi / E: lat stabilitas ~atis fr stabilité] 1 Stare a ceea ce este bine ashezat fixat etc. shi nu se clatina nu se rastoarna etc. 2 Stare a ceea ce nushi schimba locul sau pozitzia Si: fixitate (1) imobilitate neclintire nemishcare. 3 (Rar) Echilibru. 4 Stare a ceea ce nu se schimba nu fluctueaza etc. Si: constantza (1) fixitate (2) invariabilitate neclintire neschimbare statornicie nestramutare. 5 Stare a ceea ce nu este supus schimbarilor fluctuatziilor etc. Si: constantza (1) fixitate (2) invariabilitate neclintire neschimbare statornicie nestramutare. 6 (Rar; fig) Sigurantza. 7 Starea a ceea ce exista dureaza mult timp sau se intinde pe o lunga perioada de timp Si: durabilitate (1) statornicie trainicie. 8 Proprietate a unui sistem fizic chimic sau tehnic de a reveni la starea initziala de repaus sau de mishcare dupa ce a suferit o actziune perturbatoare. 9 (Chm) Proprietate a unei substantze de a nu se descompune.