spor² [At: DOSOFTEI V. S. noiembrie 120^r/21 / V: shp~ / Pl: ~uri / E: vsl споръ cf bg спор] 1 Progres treptat shi ushor. 2 Capacitate de actziune intro unitate de timp Si: randament. 34 (Iljv) Cu ~ Cu mare randament. 56 (Ial) Rapid. 78 (Iljv) Fara ~ Fara randament. 910 (Ial) Incet. 1112 (Ial) Putzin. 1314 (Pex; ial) Fara un rezultat favorabil. 15 (Inv; ilav) In ~i Progresiv. 16 (Ie) A avea ~ A realiza mult in timp scurt. 17 (Irg) Bunastare. 18 (Irg) Abundentza. 19 (Irg; pex) Cashtig (5). 20 (Ie) A lua (cuiva) ~ul A impiedica pe cineva sa progreseze. 21 (Iae) A aduce (cuiva) ghinion. 22 (Ie) A lua ~ul vacilor A provoca sterilitate la vaci. 23 (Ie) A face (sau a da) ~ A progresa. 24 (Iae) A prospera. 25 (Bot; reg; ic) ~ul casei Scaiul dracului (Eryngium campestre). 26 Creshtere a numarului a cantitatzii etc. Si: marire majorare. 27 (Ccr) Ceea ce reprezinta o creshtere a numarului a cantitatzii etc. 28 (Pop; ie) A avea (sau a da ori a prinde etc.) ~ la vorba (sau la limba) A vorbi mult Si: a flecari. 29 (Pop; iae) A fi bine dispus.

SPOR² (3) sporuri s. n. 1. Inaintare (in lucru) progres. Iar daca razele de soare Printre shindrile facushi cale Vad sporul pinzei de paianjen SHinfiorate mor de jale. GOGA P. 20. Mashinile... facuse dovada cu ce spor ar putea sa munceasca shi cite bratze inutile puteau sa inlature. ANGHEL PR. 84. Batrinul sa uita mingaiat ce spor fac. RETEGANUL P. V 59. ◊ Loc. adj. shi adv. Cu spor = cu mare randament; spornic repede. Au umblat cu spor pe subt biruintza soarelui de amiaza shi au ajuns intrun pisc unde se leganau finatzuri inflorite. SADOVEANU N. P. 143. Mergeau cu spor mai cu sama noaptea. id. O. I 127. Fara spor = fara randament; putzin incet. ◊ Expr. A avea spor (la ceva) = a realiza a produce mult in timp (relativ) scurt. Lucra mult shi era necajit k nu avea nici un spor la lucru. V. ROM. noiembrie 1953 34. Sa avetzi la toate spor. TEODORESCU P. P. 141. Beutor shi pradator SHi la lucru nare spor. JARNÍKBIRSEANU D. 185. Spor la lucru (sau la munca) formula de urare adresata cuiva care lucreaza sau merge la lucru. [Flacaii trec] dind un «noroc bun» shi un «spor la lucru». SEVASTOS N. 2. 2. Abundentza belshug prosperitate; folos cishtig. Ghitza... are shi el k tot omul o slabiciune: i ride inima cind ishi vede sporul [din casa]. SLAVICI O. I 145. ◊ Expr. (Rar) A da in spor = a ajunge la prosperitate ai merge cuiva bine. Muncea... dei trecea nadushelile shi k sa dea shi ei in spor ba. ISPIRESCU L. 174. 3. Creshtere marire; adaos surplus majorare supliment. Tu Harnav cu asprime de grija vei purta La sporul vistieriei. ALECSANDRI T. II 167. (Cu pronuntzare regionala) Milioane trebuie iarashi a se duce de unde au venit ba inca shi cu un spori de dobinzi. RUSSO S. 159.

SPOR¹ ~uri n. 1) pop. Rezultat bun obtzinut in urma depunerii unui efort; reushita; succes; izbanda. Cu ~ eficient. ◊ A avea ~ a obtzine repede shi ushor rezultate frumoase. Fara ~ fara randament; incet. ~ la lucru (sau la munca)! formula de urare adresata celui care lucreaza care incepe sa lucreze sau merge la lucru. 2) rar Parte care se adauga la ceva in vederea completarii; supliment; adaos; anexa. /<sl. sporu

spor n. 1. fecunditate: a lua sporul vacilor a le face sterpe; a lua sporul a paraliza cuiva actziunea al reduce la neputintza (aluziune la babele vrajitoare cari iau mana vacilor); 2. folos: cu spor fara spor; 3. marire inmultzire; e un spor de venituri estimp; 4. progres succes: spor la lucru. [Slav. SPORŬ uger; metafora pastorala (cf. mana)].

1) spor a. pl. urĭ (vsl. sporŭ uger; bg. spor abundantza). Creshtere augment: spor de veniturĭ de fortze. Cu spor fara spor cu cishtig: a munci cu spor. A avea spor la lucru a munci cu folos ĭute shi bine. A lua sporu vacilor a le face sa nu maĭ dea lapte (facind farmece dupa credintza poporuluĭ). V. mana.

spor² (progres belshug majorare supliment) s. n. (majorari suplimente) pl. spóruri

spor (progres belshug majorare supliment) s. n. (majorari suplimente) pl. spóruri

SPOR s. 1. adaos supliment. (~ la salariu.) 2. v. majorare. 3. randament. (Nu avea ~ la lucru.)

SPOR s. v. abundentza belshug beneficiu bogatzie bunastare cashtig imbelshugare indestulare prisos profit prosperitate venit.

SPOR s. 1. adaos supliment. (~ la o retributzie.) 2. randament. (Nu avea ~ la lucru.)

spor s. v. ABUNDENTZA. BELSHUG. BENEFICIU. BOGATZIE. BUNASTARE. CISHTIG. IMBELSHUGARE. INDESTULARE. PRISOS. PROFIT. PROSPERITATE. VENIT.

spor (ruri) s. n. 1. Prosperitate progres abundentza belshug. 2. Majorare. Megl. spor. Sl. sporŭ „uger” sporinŭ „abundent” (Miklosich Slaw. Elem. 46; Cihac II 359) cf. bg. sb. spor mag. szapor. Der. spori vb. (a mari a creshte a majora; a se intinde; a se intensifica a se mari; a se inmultzi a se multiplica a se largi a se derula; a trancani; a flecari; a prospera; a inainta a progresa; a folosi); sporish s. n. (verbina Verbena officinalis) din sb. cr. slov. sporiš; sporitor adj. (prosper care sporeshte); spornic adj. (care are spor care progreseaza; bogat abundent; folositor util; activ eficace); spornicie s. f. (eficacitate); nespornic adj. (fara folos).

SPOR² (< sl.) s. n. 1. Creshtere marire majorare; adaos supliment. S. migratoriu = diferentza dintre numarul persoanelor venite shi cele plecate definitiv dintro tzara reg. localit. intrun anumit interval (de obicei un an) raportata la numarul total de locuitori; se exprima in valori relative (‰). S. natural = diferentza dintre numarul nascutzilor vii shi numarul deceselor intrun anumit interval de timp (de obice un an) raportat la numarul de locuitori; se exprima in valori relative (‰). Poate fi pozitiv sau negativ (daca numarul deceselor din anul respectiv il depasheshte pe cel al nashterilor). Prin insumarea cu s. migratoriu indica rata de creshtere a populatziei respective. ♦ (La pl.) Sume de bani platite angajatzilor peste salariul tarifar pentru vechime in munca conditzii grele de munca ore suplimentare munca de noapte etc. ◊ Loc. Cu spor = repede spornic. Fara spor = putzin incet. ◊ Expr. A avea spor = a realiza a produce mult in timp scurt a fi operativ. Spor la lucru! = urare adresata cuiva care merge la serviciu. 2. Belshug prosperitate; cashtig folos.