SPOR² (3) sporuri s. n. 1. Inaintare (in lucru) progres. Iar daca razele de soare Printre shindrile facushi cale Vad sporul pinzei de paianjen SHinfiorate mor de jale. GOGA P. 20. Mashinile... facuse dovada cu ce spor ar putea sa munceasca shi cite bratze inutile puteau sa inlature. ANGHEL PR. 84. Batrinul sa uita mingaiat ce spor fac. RETEGANUL P. V 59. ◊ Loc. adj. shi adv. Cu spor = cu mare randament; spornic repede. Au umblat cu spor pe subt biruintza soarelui de amiaza shi au ajuns intrun pisc unde se leganau finatzuri inflorite. SADOVEANU N. P. 143. Mergeau cu spor mai cu sama noaptea. id. O. I 127. Fara spor = fara randament; putzin incet. ◊ Expr. A avea spor (la ceva) = a realiza a produce mult in timp (relativ) scurt. Lucra mult shi era necajit k nu avea nici un spor la lucru. V. ROM. noiembrie 1953 34. Sa avetzi la toate spor. TEODORESCU P. P. 141. Beutor shi pradator SHi la lucru nare spor. JARNÍKBIRSEANU D. 185. Spor la lucru (sau la munca) formula de urare adresata cuiva care lucreaza sau merge la lucru. [Flacaii trec] dind un «noroc bun» shi un «spor la lucru». SEVASTOS N. 2. 2. Abundentza belshug prosperitate; folos cishtig. Ghitza... are shi el k tot omul o slabiciune: i ride inima cind ishi vede sporul [din casa]. SLAVICI O. I 145. ◊ Expr. (Rar) A da in spor = a ajunge la prosperitate ai merge cuiva bine. Muncea... dei trecea nadushelile shi k sa dea shi ei in spor ba. ISPIRESCU L. 174. 3. Creshtere marire; adaos surplus majorare supliment. Tu Harnav cu asprime de grija vei purta La sporul vistieriei. ALECSANDRI T. II 167. (Cu pronuntzare regionala) Milioane trebuie iarashi a se duce de unde au venit ba inca shi cu un spori de dobinzi. RUSSO S. 159.