SCOFALCÍ scofalcesc vb. IV. Refl. 1. A slabi foarte mult a avea obrajii descarnatzi ridatzi a ajunge sa i se vada oasele; p. ext. a imbatrani sau a parea batran. ◊ Tranz. Boala la scofalcit. 2. Fig. (Despre obiecte) A se stramba a se deforma a se incovoia a se turti; a se coshcovi a se scoroji. Et. nec.

scofalci [At: I. GOLESCU C. / V: (ivr) ~ltzi ~ova~ ~ovaltzi / Pzi: ~lcesc / E: ns cf falca] 1 vr (Pop; d. fiintze mai ales d. oameni d. obraz) A se incretzi in urma unui proces de slabire exagerata a organismului Si: (reg) a se sfarogi (3) a se scovarda (6). 23 vr (Pex) A imbatrani (sau a parea batran). 4 vr (Fam; d. lucruri mai ales d. corpuri cu suprafetze netede) A se deforma capatand (la suprafatza) adancituri shi ridicaturi crapaturi indoituri etc. 5 vt (Idt; c. i. metale sau obiecte de metal) A ornamenta in relief.

SCOFALCÍ scofalcesc vb. IV. Refl. 1. A slabi foarte mult a avea obrajii descarnatzi a ajunge sa i se vada oasele; p. ext. a imbatrani sau a parea batran. ◊ Tranz. Boala la scofalcit. 2. Fig. (Despre obiecte) A se stramba a se deforma a se incovoia a se turti; a se coshcovi a se scoroji. Et. nec.

A SCOFALCÍ ~ésc tranz. A face sa se scofalceasca. /Orig. nec.

A SE SCOFALCÍ ma ~ésc intranz. 1) (despre persoane) A se trage la fatza prin slabire excesiva. 2) (despre obiecte din lemn carton piele etc.) Ashi pierde forma initziala (din cauza caldurii sau/shi a vechimii); a se deforma prin incovoiere; a se scorogi. /Orig. nec.

scofaltzi v vz scofalci

scovalci v vz scofalci

scovaltzi v vz scofalci

SCOFILCÍ scofilcesc vb. IV. Refl. 1. A slabi a avea obrajii descarnatzi (ceea ce lasa sa se stravada forma oaselor); a imbatrini sau a parea batrin. Era uscat i se scofilcisera obrajii shi i se lungise nasul. CAMIL PETRESCU O. I 233. ◊ Tranz. Prapastia in care se pravaleshte pe rind tot ce este... i scofilcea obrajii shil schimba la fatza pe fiece clipa mai mult. MACEDONSKI O. III 96. 2. Fig. (Despre obiecte) A se strimba a se incovoia; a se scoroji.

scofilcésc shi (nord) covilcésc (ma) v. refl. (cp. cu rus. kovylĕatĭ a shchĭopata dial. „a incovoĭa”). Iron. Slabesc foarte mult mi se trag obrajiĭ (de boala de mizerie).

!scofalcí (a se ~) vb. refl. ind. prez. 3 sg. se scofalcéshte imperf. 3 sg. se scofalceá; conj. prez. 3 sa se scofalceásca

scofalcí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. scofalcésc imperf. 3 sg. scofalceá; conj. prez. 3 sg. shi pl. scofalceásca

scofalcesc ceam 1 imp.

SCOFALCÍ vb. a se descarna. (Obrazul i sa ~.)

SCOFALCÍ vb. v. burdushi coji coshcovi deforma scoroji stramba.

SCOFILCI vb. a se descarna. (Obrazul i sa ~.)

scofilci vb. v. BURDUSHI. COJI. COSHCOVI. DEFORMA. SCOROJI. STRIMBA.