optziuni
  • info

11 definitzii pentru descarna

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

DESCARNÁ descarnez vb. I. 1. Refl. A slabi a fi foarte slab. 2. Tranz. (In industria pielariei) A indeparta tzesutul conjunctiv subcutanat aderent la derma). Pref. des + carne (dupa fr. décharner).

descarná [At: MACEDONSKI O. II 178 / V: (inv) ~car~ / E: des + carne cdp fr décharner] 1 vr A slabi a fi foarte slab. 2 vt (C.i. piei brute) A inlatura prin razuire tzesutul conjunctiv subcutanat aderent la derma. 3 vt (Rar; c.i. came de macelarie) A curatza de pe oase. 4 vt (Inv) A curatza pieile de stratul de carne care ramane pe ele dupa cenusharit in industria pielariei.

DESCARNÁ descarnez vb. I. 1. Refl. A slabi a fi foarte slab. 2. Tranz. A curatza pieile de stratul de carne care ramane pe ele dupa cenusharit in industria pielariei. Des1 + carne (dupa fr. décharner).

DESCARNÁ descarnez vb. I. 1. Refl. (Despre oameni shi animale) A siabi a fi foarte slab. 2. Tranz. (Tabacarie) A curatza pieile de stratul de carne care le acopera dupa cenusharit.

A DESCARNÁ ~éz tranz. 1) (piei de tabacit) A curatza de carne. 2) (persoane) A face sa se descarneze. /des + carne

A SE DESCARNÁ ma ~éz intranz. rar A deveni foarte slab; a se usca. /des + carne

*descarnéz v. tr. (d. carne dupa fr. décharner). Despoĭ de carne lasind numaĭ oasele.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

descarná (a ~) vb. ind. prez. 3 descarneáza

descarná vb. ind. prez. 1 sg. descarnéz 3 sg. shi pl. descarneáza

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

DESCARNÁ vb. 1. a carnosi a sherui (reg.) a carnui. (~ pieile in tabacarie.) 2. a se scofalci. (Obrazul i sa ~.)

DESCARNA vb. 1. a carnosi a sherui (reg.) a carnui. (~ pieile in tabacarie.) 2. a se scofilci. (Obrazul i sa ~.)

Intrare: descarna
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • descarna
  • descarnare
  • descarnat
  • descarnatu‑
  • descarnand
  • descarnandu‑
 singular plural
  • descarneaza
  • descarnatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • descarnez
 (sa)
  • descarnez
  • descarnam
  • descarnai
  • descarnasem
a II-a (tu)
  • descarnezi
 (sa)
  • descarnezi
  • descarnai
  • descarnashi
  • descarnaseshi
a III-a (el, ea)
  • descarneaza
 (sa)
  • descarneze
  • descarna
  • descarna
  • descarnase
plural I (noi)
  • descarnam
 (sa)
  • descarnam
  • descarnam
  • descarnaram
  • descarnaseram
  • descarnasem
a II-a (voi)
  • descarnatzi
 (sa)
  • descarnatzi
  • descarnatzi
  • descarnaratzi
  • descarnaseratzi
  • descarnasetzi
a III-a (ei, ele)
  • descarneaza
 (sa)
  • descarneze
  • descarnau
  • descarnara
  • descarnasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

descarna, descarnezverb

etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.