SCÁUN scaune s. n. I. 1. Mobila (de lemn de metal etc.) cu sau fara speteaza care poate sa stea o singura persoana. ◊ Scaun de tortura (sau de supliciu) = dispozitiv in forma de scaun care in vechime era imobilizat cel supus torturii. Scaun electric = (in unele state) instrument de executzie prin electrocutare a condamnatzilor la moarte. ◊ Compus: (Pop.) ScaunulluiDumnezeu = constelatzia Casiopeea. (Bot.) scaunulcucului = planta erbacee robusta cu flori purpurii reunite intrun capitul (Dianthus giganteus). ♦ Fig. (Mai ales urmat de determinari) Locul functzia detzinuta de cineva k membru al unei adunari (elective). 2. Tron; p. ext. functzia shi autoritatea monarhului a domnitorului; domnie. ♦ Fig. Reshedintza monarhului sau a carmuirii; capitala unui stat. ◊ Sfantul Scaun sau Scaunul Apostolic (ori Pontifical) = reshedintza papei; p. ext. papalitatea. ♦ Circumscriptzie teritorialadministrativa a sashilor shi a secuilor din Transilvania in cadrul organizatziei de stat austroungare. ♦ (Determinat prin „de judecata”) Instantza judecatoreasca. II. 1. (Pop.; de obicei urmat de determinari) Dispozitiv de lemn in forma de masa sau de banca la care ishi exercita meseria divershi lucratori. ♦ Butuc care se taie carnea la macelarie; p. ext. macelarie. 2. Suport postament la diferite unelte instrumente mashini sau organe de mashini. 3. Schelet facut din grinzi de lemn care sustzine invelitoarea unui acoperish shi elementele care aceasta se sprijina. 4. Placa de lemn cu doua piciorushe shi o fatza curba care se sprijina coardele instrumentelor muzicale cu arcush. III. Faptul de a elimina materiile fecale; p. ext. (concr.) materiile fecale eliminate de cineva. Lat. scamnum.

scaun sn [At: PSALT. HUR. 5^v/3 / V: (irg) scamn scaon^[1] (reg) ~d scand scant scauan scoamn (ivr) scan scavn / Pl: ~e (inv) ~i sm / E: ml scamnum] 1 Mobila de lemn de metal etc. cu sau fara spatar sustzinuta de obicei pe patru picioare care poate shedea o singura persoana Si: : (reg) scamnie (1). 2 (Is) ~ de tortura (sau de supliciu) Dispozitiv in forma de scaun (1) care in vechime era ashezat cel supus torturii. 3 (Is) ~ electric Dispozitiv folosit in unele tzari pentru executarea prin electrocutare a condamnatzilor la moarte. 4 (Pex) Moarte provocata cu scaunul (3) electric. 5 (Reg; ie) A shedea intre doua ~e A fi nehotarat. 6 (Reg; d. soare; ie) A fi in ~ A fi la asfintzit. 7 (Irg; urmat de determinari) Banca fara spatar Si: lavitza. 8 (Reg; is) ~ul diacului Strana (a dascalului). 9 (Pop) Bucata de scandura fixata la carutza la barca la razboiul de tzesut etc. pentru a shedea pe ea. 10 (Reg) Butuc de lemn sau brazda de pamant marginita de (trei) tzarushi batutzi in pamant care se ashaza ciobanii cand mulg oile. 11 (Reg) Nasalie. 12 (Arg; in limbajul shcolarilor) Nota patru. 13 Loc care se sta la closet. 14 (Pex; shis ieshire la ~) Eliminare a materiilor fecale. 15 (Ccr) Materii fecale eliminate de cineva. 16 (Inv; spc) Tron (pentru monarhi inaltzii prelatzi etc. shi in credintzele religioase pentru divinitate). 17 (Pex) Simbol al puterii al autoritatzii (supreme) reprezentat de tron. 18 Autoritate sau functzie (suprema) a monarhului a unui inalt demnitar (ecleziastic) a divinitatzii etc. 19 (Ilv) A (se) pune sau a (se) asheza a (se) urca a (se) ridica a veni a intra etc. in ~ A (se) inscauna. 20 (Ilv) A scoate (sau a arunca a izgoni etc.) din ~ A detrona (1). 2122 (Loc shi) functzie detzinute de cineva intrun consiliu intro adunare constituita intro institutzie etc. in virtutea unui drept k urmare a unor alegeri prin numire angajare concurs etc. 23 (Inv; in credintzele religioase; lpl) Numele unor cete ingereshti (care ocupa un anumit loc in ierarhia ingerilor) Si: tron. 24 (Inv; adesea urmat de determinari care precizeaza sensul) Reshedintza (a unui monarh a unui cleric inalt etc.) Si: capitala (2). 25 (Is) Sfantul ~ sau ~ul apostolic (ori pontifical) Reshedintza papei. 26 (Pex; ias) Papalitatea. 27 (D. ashezari; Ila) De ~ Care constituia reshedintza monarhului sau a carmuirii Si: de reshedintza. 28 Loc unde se concentra o activitate un fenomen o facultate. 29 Explicatzie a unui fenomen. 3031 (Irg; de obicei urmat de determinari care arata felul) (Sediu pentru) consiliu sfat divan institutzie cu atributzii (predominant) juridice. 32 (Reg; is) ~ul cel mare Curtea de casatzie. 33 (Rar; Ila) Cu ~ la cap Temeinic. 34 (Fam; ie) Cu ~ la cap (sau rar la minte la judecata) Se spune despre un om care judeca temeinic. 35 (Rar; fam) Putere de judecata de discernamant. 3637 (Inv) (Sediu pentru autoritatzile unor) diviziuni teritorialadministrative. 3839 (Spc; adesea urmat de determinari) (Diviziune shi) organizare teritorialadministrativa a sashilor shi secuilor din Transilvania in Evul Mediu. 40 (Is) ~ de macelar Butuc trunchi sau masa¹ speciala care macelarul taie carnea. 41 (Ivr) Tocator (de carne de zarzavaturi). 42 (Inv) Abator (1). 43 (Inv) Macelarie. 44 (Inv) Pescarie. 45 (Inv) Tejghea a unui macelar sau a unui pescar. 46 (Reg) Baraca (la balci la targ). 47 Parte a melitzei de forma unei scanduri scobite care se ashaza manunchiul de in sau de canepa pentru melitzat Si: (reg) trup. 48 (Reg; la razboiul de tzesut) Cordenci (1). 49 (Tip) Un fel de masa mica shi inalta care se ashaza formele mari pentru corectat. 50 (Is) ~ de cioplit Butuc care lucreaza rotarul Si: bedreag (1). 51 (SHis ~ de cutzitoit ~ de doage ~ de lemnar reg ~ de cutzitoaie ~ de cioplit ~ de strujit ~ de mezdrelit ~ de mezdrit ~ cu capra ~ de lucrat ~ de tras ~ de vasarit) Obiect de forma unei banci care se ashaza rotarul dulgherul tamplarul cand lucreaza cu cutzitoaia Si: scaunoaie (1) (reg) capra (36) de cutzitoit. 52 (Prc) Parte a scaunului (51) care sta calare dogarul dulgherul sau tamplarul cand lucreaza. 53 (Ban) Parte a cutzitului cojocarului formata dintrun lemn patrat cu care se fatzuiesc pieile. 54 (Pop; urmat de determinari care arata felul) Unealta (rudimentara) alcatuita de obicei din scanduri prevazute cu gauri care se fixeaza un obiect la care se lucreaza. 55 (Is) ~ de spitze (sau de inspitzat) Cobila (4) (a rotarului). 56 (Reg; is) ~ de cepi Unealta a rotarului in care se fixeaza cepurile obezilor unei rotzi cand se cutzitoiesc. 57 (Reg) Unealta a rotarului in care se ashaza obezile pentru a le gauri sau roata cand se inspitzeaza sau se obadeaza. 58 (Reg; shis ~ de lumanari) Dispozitiv format din doua scanduri orizontale sprijinite pe doua scanduri verticale shi prevazute cu numeroase gauri in care se introduc tzevile (de sticla) in care se toarna seul pentru facerea lumanarilor. 59 (Pop) Oplean. 60 (Reg; is) ~u coarnelor Bucata de fier care uneshte coarnele plugului Si: (reg) punte. 61 Partea de jos mai masiva a vartelnitzei a sucalei a urzitorului care se sprijina intreaga unealta Si: butuc (22) pat¹ talpa strat² (55) (reg) pitruca. 62 (Reg; la car la carutza) Perinoc. 63 (Reg; la moara) Parghie cu ajutorul careia se regleaza inaltzimea pietrelor morii (de apa sau de vant) pentru a obtzine dupa voie o faina mai mare sau mai marunta Si: (pop) posada². 64 (Reg; la moara) Bucata de lemn scobit care se invarteshte cepul grindeiului de la roata morii Si: (reg) broasca (27). 65 (Reg; la moara; is) ~u pietrilor Stalpii care sustzin podul¹ morii. 66 (Reg; la moara; shis ~ coshului) Scara (32). 67 (Reg; la moara; ias) Suport de lemn care fixeaza piatra zacatoare Si: (reg) crivac (3). 68 (Reg; la moara; ias) Ansamblul andrelelor care se reazema perna morii. 69 (Reg; la moara; ias) Strat de lemn de care este prins scaunul (64). 70 (Buc; Mar) Lemn ashezat dea curmezishul pe capatul din fatza al fiecarei table la pluta¹ Si: (reg) caladau (1) chinga (35). 71 (Buc; Mar) Lemn lung ashezat pe partea din fatza a primei table care se prinde carma plutei. 72 (Buc; Mar) Batz infipt in unul dintre butucii plutei in care ishi agatza plutashul hainele sau alte obiecte in timpul deplasarii pe apa. 73 (Reg) Sageata (30) care se urca trunchiurile la joagar. 74 (Reg) Car al joagarului. 75 (Reg) Fiecare dintre corfele intre care se mishca jugul joagarului. 76 (Reg) Capataiul cel mare al joagarului. 77 (La casa; shis ~ podului) Schelet din bare de lemn care sustzine invelitoarea unui acoperish (shi suportul acesteia) transmitzand greutatea lui elementelor de rezistentza ale constructziei. 78 (La casa; ias) Lemn care uneshte cate doi capriori ai casei Si: cocletz (1) chinga (23) capriorilor. 79 (Reg; la casa) Capataiul crestat al stalpilor unei case tzaraneshti. 80 (Reg; la casa) Jgheab in care se imbuca una intralta shindrilele de pe acoperishul unei case. 81 (Olt; Mar) Vatra casei. 82 Parte a unor sisteme tehnice care serveshte la sustzinerea sau la rezemarea unor piese (componente). 83 (Spc) Piesa care se reazema clapeta sau bila unei supape. 84 (Pop) Suport sau sistem de pari care se pune o albie un cazan o putina un butoi etc. 85 (Trs; Mun) Capra de taiat lemne. 86 (Reg) Butuc ashezat pe pamant sub uluc pentru al sustzine. 87 Mica piesa de lemn ashezata perpendicular pe cutia instrumentelor de coarde sustzinand corzile shi transmitzandule vibratzia Si: calush (10). 88 (Rar) Parte plata a unui inel de podoaba care se incrusteaza o piatra sau se graveaza ceva. 89 (Reg; is) ~u cumpenelor Taler² (2). 90 (Pop) Fiecare dintre partzile spicului cerealelor care sustzine cate un bob Si: scara (40). 91 (Pop) Locul grauntelui in spicul cerealelor Si: scara (41). 92 (D. cereale; ie) A baga (sau a da) ~ A prinde rod Si: a lega. 93 (Reg) Unealta rudimentara de desfacut shtiuletzii de porumb alcatuita dintrun fel de recipient ingradit cu nuiele in care se bagau shtiuletzii shi se bateau. 94 (Reg) Parleaz. 95 (Reg) Pat¹ de scanduri care curge apa dintrun iaz. 96 (Reg) Limba ingusta de pamant care a ramas nearata intre brazde Si: (pop) gresh (11). 97 (Reg) Motiv ornamental care se lucreaza pe cojoace. 98 (Reg) Joc de copii in care unul dintre copii incearca sa smulga un alt copil dintrun shir. 99 (Irg) Nume dat unor partzi de organe sau partzi ale corpului omenesc sau animal care au o forma sau o functzie asemanatoare cu un scaun (1). 100 (Is) ~u gurii Falca (1). 101 (Reg; spc) Greaban (1) (la boul de jug). 102 (Ast; pop; shis ~ul lui Dumnezeu) Constelatzia Casiopeea. 103 (Bot; ic) ~ ulcucului Planta erbacee robusta cu tulpina tetragonala in partea inferioara shi cilindrica in partea superioara cu flori purpurii reunite intrun capitul (Dianthus giganteus). 104 (Bot; reg; ic ~aunucucului) Ciubotzica (5)cucului (Primula veris). 105 (Bot; Trs; iac) Garoafa (Dianthus). 106 (Bot; reg; iac) Neghina (Agrostemma githago). 107 (Bot; reg; iac) Planta cu cotorul subtzire shi ramificat shi cu flori de culoare vanata nedefinita mai indeaproape. 108 (Bot; reg; ic) ~ulpopii ~ulluiDumnezeu Cuishoare (4) (Dianthus chinensis). 109 (Bot; reg; iac) Garoafa (11) (Dianthus barbatus). 110 (Bot; reg; iac) Arshinic (1) (Lychnis chalcedonica). 111 (Bot; reg; iac) Stelutze (Erigeron acer). 112 (Bot; reg; ic) ~ulDomnului Brumarea (3) (Phlox paniculata). 113 (Bot; reg; ic) ~ulalorbune Patrunjeldecamp (Peucedanum oreoselinum). 114 (Bot; reg; ic) ~ulhalordinvant Lumanaricapeshtilor (Verbascum nigrum). corectata

SCÁUN scaune s. n. I. 1. Mobila (de lemn de metal etc.) cu sau fara speteaza care poate sa shada o singura persoana. ◊ Scaun de tortura (sau de supliciu) = dispozitiv in forma de scaun care in vechime era imobilizat cel supus torturii. Scaun electric = dispozitiv pentru executarea prin electrocutare a condamnatzilor la moarte (in Statele Unite ale Americii) ◊ Compus: (pop.) ScaunulluiDumnezeu = constelatzia Casiopeea. (Bot.) scaunulcucului = planta erbacee cu flori purpurii care creshte in locuri nisipoase shi pietroase (Dianthus giganteus). ♦ Fig. (Mai ales urmat de determinari) Locul functzia detzinuta de cineva k membru al unei adunari (elective). 2. Tron; p. ext. functzia shi autoritatea monarhului a domnitorului; domnie. ♦ Fig. Reshedintza monarhului sau a carmuirii; capitala unui stat. ◊ Sfantul Scaun sau Scaunul Apostolic (sau Pontifical) = reshedintza papei; p. ext. papalitatea. ♦ Circumscriptzie teritorialadministrativa a sashilor shi a secuilor din Transilvania in cadrul organizatziei de stat austroungare. ♦ (Determinat prin „de judecata”) Instantza judecatoreasca. II. 1. (Pop.; de obicei urmat de determinari) Dispozitiv de lemn in forma de masa sau de banca la care ishi exercita profesiunea divershi meseriashi. ♦ Butuc care se taie carnea la macelarie. p. ext. macelarie. 2. Suport postament la diferite unelte instrumente mashini sau organe de mashini. 3. Schelet facut din grinzi de lemn care sustzine invelitoarea unui acoperish shi elementele care aceasta se sprijina. 4. Placa de lemn cu doua piciorushe shi o fatza curba care se sprijina coardele instrumentelor muzicale cu arcush. III. Faptul de a elimina materiile fecale; p. ext. (concr.) materiile fecale eliminate de cineva. Lat. scamnum.

SCÁUN scaune s. n. I. 1. Mobila cu sau fara speteazafacuta pentru a shedea pe ea o singura persoana. Scamatorul urcat pe scaunul lui parea k se clatina. SAHIA N. 69. Cerceta cu ochii cele trei scaune de paie. VLAHUTZA O. A. III 19. ◊ Scaun de tortura (sau de supliciu) = dispozitiv in forma de scaun care in trecut era ashezat cel supus torturii. (Glumetz) Doua ore impietrise neclintita pe scaunul de supliciu al coaforului cu fire shi cirlige electrice in par. C. PETRESCU C. V. 169. Scaun electric = dispozitiv pentru executarea prin electrocutare a condamnatzilor la moarte. ◊ Expr. Cu scaun la cap v. cap¹ (I 4). ♦ Fig. Locul shi functzia detzinuta de cineva k membru al unei adunari elective. Scaunul de deputat i era ashadar indiferent. Nici nul ceruse nici nul ashtepta. C. PETRESCU I. II 134. Nu mai vad eu scaun in... sinod cit haul. CONTEMPORANUL IV 7. ♦ Banca de obicei fara speteaza care pot shedea mai multe persoane. Ne aduce un scaun nou shi lung shi dupa cea intrebat de dascal care cum ne purtam a stat putzin pe ginduri apoi a pus nume scaunului «Calul Balan». CREANGA A. 2. 2. Faptul de a elimina materiile fecale; excrementele eliminate. 3. (Invechit shi arhaizant) Tron; p. ext. functzia shi autoritatea monarhului a domnitorului; domnie. In curind scaunul Moldovei e vaduv. Piciorul lui SHtefan obrinteshte. Incheieturile lui sint prinse. DELAVRANCEA A. 54. Cu atita insa nu se multzumea Chiajna; avind un fiu pe scaun ea sirgui sai agoniseasca shi celuilalt domnia vecina a Moldovei. ODOBESCU S. A. 156. De acum sa vedetzi voi certe Lupte vrajbentre boieri Pentru scaun shi averi! ALECSANDRI P. A. 94. ◊ Expr. A ridica a inaltza a pune (sau a se urca a veni) in scaun = a aduce (sau a veni) la domnie a (se) face domn. Sa vesteshti tuturora... k ieri am pus pe Bogdan pe scaunul Moldovei. DELAVRANCEA A. 141. Tu ai sa te urci pe scaunul imparatziei mele fiindca eu nam moshtenitor pina acum. ISPIRESCU L. 31. Fu cel dintii printz care veni in scaun insotzit de o multzime de greci. BALCESCU O. I 69. A se cobori din scaun = a abdica de la tron. 4. Fig. (Invechit shi arhaizant) Reshedintza monarhului sau a cirmuirii; capitala unui stat. In toamna anului 1869 cam pe la sfirshitul lui septembrie Eminescu pornea spre scaunul cesarocraiesc. CALINESCU E. 159. Facea poftire... crailor voievozilor shi boierilor inshtiintzindui cu cartzi de tzeremonia domneasca din scaunul Sucevei. SADOVEANU F. J. 346. Inainte vreme scaunul era la Ieshi bre! numai de la Cuza incoace sa mutat scaunul la Bucureshti. SP. POPESCU M. G. 76. ◊ Sfinlul Scaun sau Scaunul apostolic (sau pontifical) = reshedintza papei; p. ext. papalitatea. ♦ (Ist.) Circumscriptzie teritoriala politica shi administrativa a sashilor shi a secuilor din Transilvania in cadrul organizatziei de stat austroungare. De pe la Jiu incoace pina la scaunele saseshti din Sebesh din Sibiu shi din Brashov... strejuiau vestitzii motzi. ODOBESCU S. III 524. Secuii... erau impartzitzi in scaune shi aveau o organizatzie cu totul democratica. BALCESCU O. II 209. 5. Fig. (Invechit shi arhaizant adesea determinat prin «de judecata» «al judecatzii») Instantza judecatoreasca; tribunal. Poate ar fi fost vinovat imparatul... caci ar fi taiat pe copil fara sa faca cercetare shi fara sal aduca la scaun de judecata. SADOVEANU D. P. 139. II. 1. (Invechit shi popular) Butuc sau masa speciala care se taie carnea la macelarie; p. ext. macelarie. La barbat intins se duse shi la scaun il gasi Caci casap era cu breasla. CONTEMPORANUL I 510. Alaiul... trecu shi prin piatza mare unde shetrele precupetzilor scaunele macelarilor shi tarabele gelepilor... erau inchise in ziua aceea. ODOBESCU S. I 109. 2. (Popular urmat de determinari care arata felul scopul) Dispozitiv de lemn in forma de masa sau de banca la careshi exercita meseria anumitzi meseriashi: a) scaun de doage = scaunoaie; b) scaun de cioplit = bedreagul rotarului; c) scaun de spitze = cobila. 3. Suport postament la diferite unelte instrumente mashini sau organe de mashini. Asaltul incepu. Tunurile ashezate pe scaune de lemn bateau necontenit cetatea. NEGRUZZI S. I 173. 4. Schelet alcatuit din bare de lemn care sustzin invelitoarea unui acoperish. 5. (Popular) Fiecare dintre partzile spicului care sustzin cite un bob. Spicul se alcatuieshte din graunte sau boabe ashezate fiecare in rinduri fiecare graunte stind intrun scaun al sau. PAMFILE A. R. 96. ◊ Expr. (Rar despre cereale) A baga scaun = a lega. Griul bagase scaun shi ajungea la genunchi. SANDUALDEA U. P. 57. 6. Placa de lemn cu doua piciorushe shi o fatza curba care se sprijina coardele instrumentelor muzicale cu arcush. 7. Mica platforma in virful unei scari de unde e observat shi pindit vinatul de catre vinatori.

SCÁUN ~e n. 1) Mobila cu patru picioare cu sau fara speteaza care poate shedea o singura persoana. ◊ ~ electric dispozitiv folosit pentru electrocutarea unor condamnatzi la moarte. ~ de tortura dispozitiv care servea in trecut la imobilizarea celui supus torturilor. ~ de judecata (sau al judecatzii) se spunea in trecut unei instantze judecatoreshti. Cu ~ la cap intzelept. A sta intre doua ~e a ocupa o pozitzie nesigura. 2) pop. Banca (cu speteaza sau fara) care se pot asheza mai multe persoane. 3) inv. Simbol al puterii unui suveran; tron. ◊ A ridica a inaltza a pune (sau a se urca a veni) in ~ a (se) face domn. A se cobori din ~ a abdica. 4) inv. Reshedintza a unui monarh. ◊ Cetate de ~ capitala. Sfantul ~ ~ul pontifical (sau apostolic) reshedintza papei; papalitate. 5) Materiile fecale eliminate de cineva. 6) Schelet de lemn destinat pentru a sustzine un acoperish. 7) Parte componenta menita sa sustzina ceva. ~ul spicului. 8) Placa mica de lemn care serveshte k suport pentru coarde la instrumentele muzicale cu arcush; calush. /<lat. scamnum

scaun n. 1. mobila care shedem; 2. tron: sa asheze pentru vecie neamul lor pe scaunul domnesc OD.; 3. rezidentza: scaunul unui mitropolit; 4. jurisdictziune ocol: scaunele saseshti sau sacuieshti in Ardeal; fig. judecata: dupa cum il povatzuia mintea lui cu scaun sanatos CAR.; 5. banca de macelar sau de tamplar; 6. rezematoare: scaun de vioara; 7. opleanul saniei; 8. gresia dinapoi a osiei; 9. piedica razboiului; 10. scapatare: soarele e in scaun; 11. fig. centru. [Macedorom. scaun = lat. SCAMNUM].

scáun shi (Ban. Trans. Med. Serbia) scamn n. pl. e (lat. scamnum [din ◊ scabnum] it. scanno pv. escann fr. eschamme sp. escaño banca). Un fel de mobila de ordinar cu 4 picĭoare facute k sa sheada un ins: a shedea pe scaun. Tron: scaun domnesc. Rezidentza sediŭ centru capitala: scaunu tzariĭ scaunu unuĭ episcop Jurisdictziune ocol: scaunele saseshtĭ orĭ secuĭeshtĭ din Ardeal. Trunchiu care macelaru taĭe carnea (Munt.) Lemnu care se sprijina coardele de la vioara violoncel shi contrabas. Suport rezematoare la diferite unelte saŭ mashinĭ. A avea scaun la cap a avea minte. Arhimandrit de scaun arhimadrit de la sediu episcopal.

scamn sn vz scaun

scan sm vz scaun

scand sm vz scaun

scant sn vz scaun

scaon sn vz scaun

scaund sn vz scaun

scavn sn vz scaun

scauan sn vz scaun

scoamn sn vz scaun

scáun rulánt s. n. (tehn. med.) Carucior cu rotile in forma de scaun pentru transportul handicapatzilor ◊ „Pentru a veni in ajutorul shcolarilor handicapatzi fizic in Japonia au fost puse in circulatzie autobuze speciale. Ele dispun de o platforma anume amenajata in care incap 7 scaune rulante [...]” R.l. 23 II 74 p. 6 (din scaun + rulant dupa fr. chaiseroulante)

scáunbalansoár s. n. Scaun functzionand k un balansoar ◊ „Se propun jocurile Pacalici tzintar un scaunbalansoar un coltz al poveshtilor etc.” Sc. 29 I 63 p. 1. ◊ „Magazinul prezinta in special produsele cooperativei «Metalocasnica»: piese de mobilier biblioteci baruri fotolii scaunebalansoar canapele.” Sc. 7 I 71 p. 2 (din scaun + balansoar)

scáunetalón s. n. Scaun folosit k etalon ◊ „Anul acesta fabrica de mobila curbata din cadrul C.I.L. Comaneshti produce 650000 de scauneetalon.” Sc. 18 XI 69 p. 5 (din scaun + etalon)

scáunfotóliu s. n. Scaun confortabil in forma de fotoliu ◊ „Salonash cu shase scaunefotoliu shi cu o masutza la mijloc.” R.l. 8 XI 67 p. 1; v. shi camerabirou (din scaun + fotoliu)

scamn V. scaun.

scáun s. n. pl. scáune

scáun s. n. pl. scáune

!Scaunul Pontifical (papalitatea) s. propriu n. art.

!Sfantul Scaun (stat) s. propriu n. art.

!Scáunul Pontificál s. propriu n.

Sfantul Scáun s. propriu n.

Scáunul pontificál s. pr. n. + adj.

Sfantul Scáun adj. + s. n.

SCÁUN s. 1. (prin Ban.) scamnie. (Sa ashezat pe ~.) 2. (TEHN.) scaunoaie. (~ al dulgherului.) 3. (TEHN.) cal. (~ la scaunoaie.) 4. (TEHN.) scaun de cioplit = bedreag butuc. (~ al rotarului.) 5. (TEHN.) butuc pat picior strat talpa (reg.) pitruca starciog. (~ la sucala la vartelnitza.) 6. (TEHN.) batator strat trup. (~ la melitza.) 7. butuc trunchi. (~ de macelarie.) 8. (MUZ.) calush scaunash scaunel. (~ la un instrument cu coarde.)

SCÁUN s. v. abator capitala catzel cocletz consiliu cordenci defecare defecatzie divan domnie excrement fecale ieshire judecatorie macelarie nasalie oplean patru pod posada purgatzie scara schimbatoare sfat tribunal tron.

scaun s. v. ABATOR. CAPITALA. CATZEL. COCLETZ. CONSILIU. CORDENCI. DIVAN. DOMNIE. EXCREMENT. FECALE. JUDECATORIE. MACELARIE. NASALIE. OPLEAN. PATRU. POD. POSADA. SCARA. SCHIMBATOARE. SFAT. TRIBUNAL. TRON.

SCAUN s. 1. (prin Ban.) scamnie. (Sa ashezat pe ~.) 2. (TEHN.) scaunoaie. (~ al dulgherului.) 3. (TEHN.) cal. (~ la scaunoaie.) 4. (TEHN.) scaun de cioplit = bedreag butuc. (~ al rotarului.) 5. (TEHN.) butuc pat picior strat talpa (reg.) pitruk stirciog. (~ la sucala la virtelnitza.) 6. (TEHN.) batator strat trup. (~ la melitza.) 7. butuc trunchi. (~ de macelarie.) 8. (MUZ.) calush scaunash scaunel. (~ la un instrument cu coarde.) 9. (FIZIOL.) ieshire purgatzie (inv.) purgare.

SCAUN DE INSPITZÁT s. v. cobila.

SCAUN DE SPÍTZE s. v. cobila.

SCÁUNUL s. art. v. casiopeea.

SCAUNUL DE DINAÍNTE s. v. gresie perinoc.

scaun de inspitzat s. v. COBILA.

scaun de spitze s. v. COBILA.

scaunul s. art. v. CASIOPEEA.

scaunul de dinainte s. v. GRESIE. PERINOC.

scáun (ne) s. n. 1. Mobila care poate sta o singura persoana. 2. Masa dogarului shi a rotarului shi in general bancul de lucru. 3. Butucul macelarului macelarie. 4. Suport postament picior. 5. Punte calush la vioara. 6. Cuzinet la cuiul inimii de la car. 7. Cleshte dublu care prinde talpa saniei. 8. Tont. 9. Sediu reshedintza capitala. 10. Regat domnie. 11. (Inv.) Jurisdictzie circumscriptzie. 12. Sediu al inteligentzei judecatzii cugetarii intzelepciunii. 13. Diaree evacuare a intestinelor. Var. Banat Trans. scamn. Mr. scamnu. Megl. scand istr. scǫnd. Lat. scamnum (Pushcariu 1546; REW 7649) cf. it. (calabr.) scanno prov. escan sp. escano port. escanho. Rezultatul rom. este discutabil cf. Procopovici RF II 185; Ivanescu BF II 154; Rosetti I 86. Se presupune k ar trebui sa se porneasca de la o var. lat. *scabnum k efect al unei contaminari cu scabellum (Tiktin) sau prin a fi un b primitiv (Graur BL IV 113); dar ar fi de presupus k scamnum sar fi folosit alaturi de *scabnum daca se ia in consideratzie var. Mai probabil scaun este un rezultat intern pornind de la scamnu chiar daca trebuie recunoscut k explicatzia acestei evolutzii nu este simpla. Este de remarcat k grupul mn deshi curent in rom. (lemn semn amnar toamna) pare sa se confunde uneori cu vn bn cf. rivni › rimni rimnic < sl. rybĭnikŭ schimnic › schivnic pivnitza › pimnitza etc. Rezultatul dialectal scand pare sa provina dintro disimilare de tipul scamnu › *scamdu. Der. scaunel (var. scauesh) s. n. (scaun mic) poate din lat. scabellum (cf. REW 7633) sau mai probabil din scaunel k cetioara < cetinioara < cetina; scaunash s. m. (scaunel; s. m. geambash negustor de vite); scauneci s. n. (Olt. Trans. scaun mic); scaunoaie s. f. (masa de dogar); inscauna vb. (a introna); descauna vb. (a detrona).

SCAUN DE CATAPULTARE dispozitiv ejectabil instalat in cabina avioanelor de mare viteza destinat salvarii pilotului in caz de pericol iminent prin proiectarea in cateva sutimi de secunda a scaunului pilotului in afara cabinei aeronavei avariate cu ajutorul unui cartush exploziv dupa detasharea automata a cupolei cabinei. Exista scaun de catapultare de antrenament montate in sali speciale pentru deprinderea pilotzilor in suportarea sarcinilor la care ar fi expushi in situatzie reala. Dispozitivul este actzionat la comanda pilotului explozia unui cartush pirotehnic dand senzatzia catapultarii in zbor mai putzin desprinderea de scaun caderea libera shi plutirea cu parashuta.

scáun scaune s. n. 1. Mobila cu sau fara speteaza care poate sta o singura persoana. ♦ Lavitza. ♦ (Reg.) Nasalie. 2. Tron (pentru monarhi inaltzi prelatzi shi pentru divinitate); p. ext. autoritate sau functzie suprema a unui inalt demnitar (ecleziastic) a divinitatzii etc. ♦ (La pl.) Numele uneia dintre cele doua cete ale ingerilor care impreuna cu heruvimii shi cu serafimii alcatuiesc prima treapta a ierarhiei lor facuta de Dionisie Areopagitul. Sunt infatzishatzi k nishte rotzi de foc avand de jur imprejur aripi shi ochi in mijlocul aripilor (Iezechiel 10 12). Adesea au figura unor rotzi de foc impletite in asha fel incat sa alcatuiasca un tron tronul Celui preainalt de unde shi denumirea de scaune. 3. Reshedintza a unui monarh a unui cler inalt; capitala. ◊ Sfantul scaun sau scaunul apostolic (ori pontifical) = reshedintza papei; p. ext. papalitatea. 4. Scaun de lumanari = dispozitiv format din doua scanduri in care se introduc tzevile prin care se toarna materialul pentru fabricarea lumanarilor. [Var.: (reg.) scamn s. n.] Din lat. scamnum.

a avea scaun la cap expr. a fi intzelept