SANGERÁT² A sangeratzi te adj. 1. Plin de sange; care sangereaza (1); insangerat. ♦ (Despre ochi) Injectat congestionat. ♦ Fig. indurerat. 2. (Reg.; despre imbracaminte obiecte etc.) Patat de sange plin de sange. ♦ Amestecat cu sange. Apa sangerata. 3. Fig. De culoarea sangelui; roshuaprins sangeriu sangeros (4). 4. (Pop.; despre vite) Care este bolnav de sange (6). V. sangera.

sangerat² ~a [At: HELIADE L. B. I 244/26 / Pl: ~atzi ~e / E: sangera] 1 a Care sangereaza (1) Si: sangerand (1) (inv) sangeratic (5) sangeros (10). 2 a Plin de sange (1) Si: insangerat sangerand (2) (inv) insangerat sangerator (ivr) sangios (1) (inv) incruntat sangeros (11). 3 sf (Med; inv) Sangerare (5). 4 a (Asr; d. ochi) Insangerat. 5 a (Ivp) Patat sau stropit cu sange. 6 a (Pex) Sangvinolent (2). 7 a (Fig) Sangeriu (1). 8 a (Pop; d. vite) Care sufera de sange (69).

SANGERÁT² A sangeratzi te adj. 1. Plin de sange; care sangereaza (1); insangerat. ♦ (Despre ochi) Injectat congestionat. ♦ Fig. Indurerat. 2. (Reg.; despre imbracaminte obiecte etc.) Patat de sange plin de sange. ♦ Amestecat cu sange. Apa sangerata. 3. Fig. De culoarea sangelui; roshuaprins sangeriu sangeros (4). 4. (Pop.; despre vite) Care este bolnav de sange (6). V. sangera.

SANGERÁT ~ta (~tzi ~te) 1) v. A SANGERA. 2) (despre ochi) Care este roshu (k de sange); injectat; congestionat. 3) (despre imbracaminte shi alte obiecte) Care este patat cu sange. /v. a sangera

sangerat a. 1. patat de sange: ochi sangeratzi; 2. roshu k sangele: spuma lor e sangerata BALC.; 3. din care curge sange: buzele ei parea cas sangerate EM.; 4. V. sangeratura; 5. fig. indurerat: era cu inima sangerata.

SINGERÁT A singeratzi te adj. 1. (Despre fiintze sau despre partzi ale corpului) Plin de singe din care curge singe; ranit taiat. O sarmana pasarica a picat moarta sub stejar. Vinatorul vesel o azvirla singerata in tolba sa. ODOBESCU S. III 36. Cad trupuri peste trupuri gramada singerate SHi tot ramin in urma k spicuri sacerate. ALECSANDRI P. II 158. Cind ma deshteptai din ametzeala mea vazui calul numai spuma shi coastele lui singerate de pinteni. NEGRUZZI S. I 67. ◊ Fig. Atit de alba fatzai shatit de nemishcata Dar ochii ard in friguri shi buzai singerata. EMINESCU O. I 96. ♦ Fig. Indurerat. Peste sufletul lui greu izbit shi singerat se asheza o linishte sho hotarire. SADOVEANU O. VII 103. Ashan rastrishtea vietzii poetul shi el tace Cu inima ranita in pieptul singerat. MACEDONSKI O. I 108. ♦ (Despre ochi) Injectat congestionat inroshit de singe. In lumina trandafirie i fulgerara o clipita ochii singeratzi. SADOVEANU O. VIII 106. Spume facea la gura; dintzii i scrishneau shi ochii sai singeratzi se holbasera. NEGRUZZI S. I 165. 2. (Invechit shi popular despre obiecte) Patat de singe plin de singe. Ne cauta ceasloavele shi cind le vede asha singerate cum erau ishi pune minele in cap de nacaz. CREANGA A. 4. Duhul razbunarii cu mantai singerata. ALEXANDRESCU M. 31. Eu nam fost... invatzata Sa spal cirpe singerate De la voinici aruncate. BIBICESCU P. P. 168. ◊ Fig. Razboiul e bici groaznic care moartea il iubeshte SHi ai lui singeratzi dafini natziile i platesc. ALEXANDRESCU M. 16. ♦ Amestecat cu singe. Se pleca k sa bea apa Macovei i da in ceafa De bea apa singerata Cu maseleamestecata. TEODORESCU P. P. 592. 3. Fig. De culoarea singelui roshuaprins. Spre asfintzit multa vreme zarea raminea singerata. Padurile shi apele deodata se cufundau in umbra. SADOVEANU O. VIII 136. 4. (Popular despre vite) Care e bolnav de singe (6). O vaca a murit singerata una a murit de batrinetze. STANOIU C. I 81. Cei lipseshte cerbului de nu pashte? Poate nul adapa la vreme shi poate cai singerat. SBIERA P. 176.

SANGERÁT adj. 1. v. insangerat. 2. v. injectat.

SANGERÁT adj. v. sangeriu.

SINGERAT adj. 1. insingerat (astazi rar) singerind (inv. shi reg.) singios (inv.) cruntat incruntat singeros. (Un om ~.) 2. (MED.) congestionat injectat inroshit insingerat roshu (rar) singeros. (Ochi ~.)

singerat adj. v. SINGERIU.