indurerat ~a a [At: COSHBUC F. 128 / Pl: ~atzi ~e / E: indurera] 1 Care incearca suporta o mare durere sufleteasca Si: amarat trist. 2 Care exprima durere mahnire.

INDURERÁT A indureratzi te adj. Care a incercat o amaraciune o durere o mihnire; trist amarit. Trec pasarile calatoaren banda Indurerat le urmaresc cu ochii. ANGHELIOSIF C. M. II 138. ♦ Care exprima durere mihnire. Jalnic cinta Clopoteleacum in sat; Glasul lor endurerat. COSHBUC P. I 263.

indurerat a. melancolic. [V. durere].

*indurerát a adj. (dupa fr. endolori; douleur durere). Plin de durere sufleteasca intristat mahnit.

indurera vt [At: VLAHUTZA D. 153 / Pzi: ~rez / E: in + durere] 1 (Rar) A face pe cineva sa simta o durere fizica. 2 A pricinui cuiva o mare durere sufleteasca Si: a amari a intrista.

INDURERÁ indurerez vb. I. Tranz. A intrista (pe cineva) a provoca cuiva o durere sufleteasca o mihnire. ♦ (Rar) A pricinui o durere fizica a face sa doara. SHii stringea mina de io indurera. VLAHUTZA O. A. III 91.

A INDURERÁ ~éz tranz. (persoane) A face sa fie cuprins de durere sufleteasca; a mahni adanc. /in + durere

mater dolorosa f. («mama cea indurerata») reprezentarea sf. Fecioare lacramand la picioarele Crucii.

indurerá (a ~) vb. ind. prez. 3 indurereáza

indurerá vb. ind. prez. 1 sg. indureréz 3 sg. shi pl. indurereáza

INDURERÁT adj. 1. v. suparat. 2. v. trist.

INDURERAT adj. 1. abatut amarit deprimat descurajat indispus intristat mihnit necajit suparat trist (pop.) obidit (inv. shi reg.) scirbit suparacios (inv.) dosadit ponosit pricajit (fig.) catranit pleoshtit plouat. (E tare ~ de vestea primita.) 2. duios intristat trist. (Se confesa cu glas ~.)

INDURERÁ vb. 1. v. mahni. 2. v. intrista.

INDURERA vb. 1. a (se) amari a (se) indispune a (se) intrista a (se) mihni a (se) necaji a (se) supara (inv. shi pop.) a (se) obidi (inv. shi reg.) a (se) scirbi (inv.) a (se) otzari a (se) rivni (fig.) a (se) catrani. (Lai ~ azi pe tata.) 2. a durea a intrista a mihni (inv.) a dosadi (fig.) a rani. (Ma ~ cemi spui.)