SANGERÁ sangerez vb. I. 1. Intranz. shi tranz. A pierde sau a face sa piarda sange; a fi ranit sau a rani. ◊ Expr. Ai sangera (cuiva) inima = a fi indurerat a suferi sau a indurera pe cineva al face sa sufere. ♦ Intranz. (Despre rani) A lasa sa curga sange. ♦ Intranz. Fig. A se osteni foarte mult; a se chinui; a suferi a indura multe. 2. Tranz. A efectua o sangerare (2). 3. Intranz. Fig. (Despre cer) A se inroshi a deveni roshu. 4. Intranz. shi refl. (Pop.; despre vite) A se imbolnavi de sange (6). [Prez. ind. shi: (reg.) sanger] Lat. sanguinare.

sangera [At: (sec. XVI) CUV. D. BATR. II 470/10) / Pzi: ~rez (rar) sanger / E: lat sanguinare] 12 vit A avea sau a face sa aiba scurgere (abundenta) de sange (1) (prin taiere lovire etc.). 34 vit A pierde sau a face sa piarda sange (1). 56 vrt Ai curge sau a face sai curga sange (1) Si: (inv) a crunta (23) a incrunta. 78 vit (Fig; de obicei icr „inima” „suflet” sau un echivalent al acestora) A fi sau a face sa fie copleshit de tristetze de mahnire etc. 910 vit (Fig) A suferi sau a face sa sufere (moral). 11 vt A face o sangerare (2). 12 vt (Pop; c. i. vite cai oi etc.) A lasa sange (1) in scop terapeutic de obicei pentru a vindeca de sange (69) Si: (reg) a stricni. 13 vi (Fig) A deveni roshu. 14 vr (Pex) A se colora in roshu. 1516 vir (Pop; d. vite cai oi etc.) A (se) imbolnavi sau a fi bolnav de sange (69) Si: a se insplina. 1718 vir (Pop; d. vite cai oi etc.) A crapa din cauza ingerarii unei cantitatzi prea mari de trifoi. 1920 vir (Inv; d. animale) A se imbolnavi k urmare a ingrosharii exagerate a sangelui (1). 21 vt (Reg; c. i. oameni) A lua sange (1).

SANGERÁ sangerez vb. I. 1. Intranz. shi tranz. A pierde sau a face sa piarda sange; a fi ranit sau a rani. ◊ Expr. Ai sangera (cuiva) inima = a fi indurerat a suferi sau a indurera pe cineva al face sa sufere. ♦ Intranz. (Despre rani) A lasa sa curga sange. ♦ Intranz. Fig. A se osteni foarte mult; a se chinui; a suferi a indura multe nenorociri. 2. Tranz. A efectua o sangerare (2). 3. Intranz. Fig. (Despre cer) A se inroshi a deveni roshu. 4. Intranz. shi refl. (Pop.; despre vite) A se imbolnavi de sange (6). [Prez. ind. shi: (reg.) sanger] Lat. sanguinare.

A SANGERÁ ~éz 1. intranz. 1) (despre rani sau despre partzi ale corpului) A elimina sange. 2) fig. A indura foarte mult. * Ai ~ cuiva inima a fi cuprins de o mare durere. 3) fig. (despre cer) A deveni roshuaprins (k sangele). 2. tranz. (animale sacrificate) A supune operatziei de recoltare a sangelui. /<lat. sanguinare

sangerà v. 1. a curge sange din: i sangera nasul; 2. fig. a simtzi o durere asemenea unei rani sangeroase; ne sangera inima; 3. a umplea de sange. [Macedorom. sandzina = lat. SANGUINARE].

SINGERÁ singerez vb. I. 1. Intranz. (Despre rani sau partzi ranite ale corpului; p. ext. despre fiintze) A pierde sau a lasa sa curga singe. Pentru aurul piinii pentru caream luptat shi singerat. VINTILA O. 36. Ea biata nu mai vede spinii SHiaduna flori shi mina ei Ii singera dar nu o doare K pentrun spin avea o floare. COSHBUC P. II 263. Cind se atingea de cite un coltz de piatra carnurile i singera. ISPIRESCU L. 195. Rana veche ushor singereaza se zice despre o durere veche care revine. ♦ Fig. A suferi a indura multe nenorociri. Nar fi decit natural k doar am singerat destul pentru patrie. REBREANU P. S. 118. Asupra mea se napustira... Onoarea mea o nimicira Am singerat dar am tacut. MACEDONSKI O. I 38. ◊ Expr. Ai singera (cuiva) inima = a fi indurerat a suferi (sau tranz. a indurera pe cineva a face sa sufere). Transformate in fraze lucrurile carei singerau lui inima apareau reci marunte shi fara nici o importantza. REBREANU R. I 298. Daca cineva ar fi scris cugetarile mele ar fi facut sa singereze inima ce ar fi citit. BOLINTINEANU O. 387. 2. Tranz. A face zgirieturi sau rani din care curge singe; a rani. Tatarul ishi gati sulitza care singerase in ziua aceea multe trupuri. SADOVEANU O. VII 13. Scapasem de provizie uscata de carnea sarata la butoi de pesmetzii pietroshi in care ne rupeam dintzii shi ne singeram gingiile. BART S. M. 96. O nu mie k miam singerat La prag piciorul intrun cui Dar mie k e pacat! Om bun k dinsul nimeni nui. COSHBUC P. I 94. (Fig.) SHi nu tear ierta moshia ba tear tzine chiar de rau De iai singera ogorul numai pentru pasul tau. DAVILA V. V. 121. ◊ Refl. Cu cutzitele lor se singerara shi moldovenii shishi atinsera pe rind buzele de picaturile rubinii de singe. SADOVEANU O. VII 19. Fugita taurul? intrebara oamenii. Na fugit raspunse el shi nici na mai fugi caci lam omorit. Uitatzi la gurile cinilor cum sau singerat in el. RETEGANUL P. IV 43. 3. Intranz. Fig. A avea culoarea singelui a se inroshi. La zare neaua piscurilor singera in amurg. M. I. CARAGIALE C. 39. Nori se bat la orizon Tot apusul singereaza. MACEDONSKI O. I 200. 4. Intranz. shi refl. (Despre vite) A se imbolnavi de singe (6). Vacilor care se singera sa li se dea piatra vinata shi shtevie k sa le treaca. SHEZ. XII 162. Prez. ind. shi: sínger (STANCU D. 99).

2) sínger shi (ob.) réz a á v. intr. (lat. sánguino náre [intr.] it. sanguinare pv. sangnar fr. saigner cat. sp. pg. sangrar). Emit singe: rana singereaza inca. Fig. Inima imĭ singereaza. V. tr. Lovesc in cit sa curga singe: glontzu la singerat la un picĭor. SHi insingerez k v. tr.

sangerá (a ~) vb. ind. prez. 3 sangereáza

sangerá vb. ind. prez. 1 sg. sangeréz 3 sg. shi pl. sangereáza

sanger ra inf.

SANGERÁ vb. 1. a (se) inroshi a (se) insangera a (se) roshi (inv.) a (se) crunta a (se) incrunta (inv. Mold.) a (se) mohoratzi. (A ~ tot la rana.) *2. (reg.) a insplina. (Vita sa ~.) 3. (reg.) a stricni. (Zootehnicianul ~ vita.)

SINGERA vb. 1. a (se) inroshi a (se) insingera a (se) roshi (inv.) a (se) crunta a (se) incrunta (inv. Mold.) a (se) mohoritzi. (A ~ tot la rana.) 2.* (reg.) a insplina. (Vita sa ~.) 3. (reg.) a stricni. (Zootehnicianul ~ vita.)