optziuni
  • info

15 definitzii pentru rani

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

RANÍ ranesc vb. IV. Tranz. shi refl. A(shi) face o rana a (se) vatama. ♦ Tranz. Fig. A produce cuiva o durere morala al indurera sufleteshte; a jigni a ofensa. Din sl. raniti.

RANÍ ranesc vb. IV. Tranz. shi refl. A(shi) face o rana a (se) vatama. ♦ Tranz. Fig. A produce cuiva o durere morala al indurera sufleteshte; a jigni a ofensa. Din sl. raniti.

rani1 [At: PSALT. HUR. 8r/12 / V: (reg) rani / Pzi: ~nesc / E: vsl ранити] 12 vtr A(shi) produce o rana fizica Si: (reg) a (se) ranali a (se) ranui. 3 vt (Ivr) A starpi. 4 vt (Fig; shi determinat prin „inima” „suflet”) A provoca o durere sufleteasca. 5 vt (Fig) A jigni. 6 vt (Fig) A impresiona. 7 vt A provoca sentimente puternice (de dragoste). 8 vt (Inv) A pangari.

RANÍ2 ranesc vb. IV. Tranz. 1. A produce a face cuiva o rana. Izbuti fata sa raneasca pe balaur. ISPIRESCU L. 18. Magdul k se incrunta Voiniceshte se lupta Iar dushmaniil navalea SHi de moarte mil ranea. ALECSANDRI P. P. 377. ◊ Fig. Ciubotele lui raneau linishtea. DUNAREANU CH. 196. ◊ Refl. pas. Fig. Palamon shi Gratie sau ranit de frumusetzea ei. GALACTION O. I 213. 2. Fig. A indurera sufleteshte; a jigni. Ai vorbit despre obiectivitate vezi tu asta ma ranit. DEMETRIUS C. 22. Nu vreau sa ating pe nimeni iar pe voi personal shtitzi k va iubesc shi nu pot sa va ranesc fara cuvint. D. ZAMFIRESCU R. 27. Nu mai intzelege cind tziash spune k Sigismund ma ranit. DELAVRANCEA O. II 92.

A RANÍ ~ésc tranz. 1) A vatama printro rana; a leza; a traumatiza. 2) fig. A indurera printro trauma psihica; a traumatiza. /<sl. raniti

ranì v. 1. a face o rana; 2. a sfashia: lumine de tortze ranesc intunecimea k pete de jeratic EM.; 3. fig. a vatama: se ranira cu totzii de dragostea ei POP.

ranì v. a curatza: fata raneshte fantana shi o ingrijeshte bine CR. [Bulg. RINĬ a strange a ridica (cu lopata)].

ranésc v. tr. (vsl. raniti). Fac o rana: cu virfu sabiiĭ la ranit la mina. Fig. Jignesc adinc: vorba asta la ranit. In nord rinésc.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

raní (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. ranésc imperf. 3 sg. raneá; conj. prez. 3 sa raneásca

raní vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. ranésc imperf. 3 sg. raneá; conj. prez. 3 sg. shi pl. raneásca

ranesc (fac o rana) neam 1 imp.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

RANÍ vb. (MED.) (livr.) a (se) leza (rar) a (se) vulnera (pop.) a (se) vatama (reg.) a (se) sagni (Transilv. shi Ban.) a (se) prizari (inv.) a (se) plagui. (Sa ~ la mana.)

RANÍ vb. v. durea insulta indurera intrista jigni mahni ofensa ultragia.

RANI vb. (MED.) (livr.) a (se) leza (rar) a (se) vulnera (pop.) a (se) vatama (reg.) a (se) sagni (Transilv. shi Ban.) a (se) prizari (inv.) a (se) plagui. (Sa ~ la mina.)

rani vb. v. DUREA. INSULTA. INDURERA. INTRISTA. JIGNI. MIHNI. OFENSA. ULTRAGIA.

Dictzionare enciclopedice

Definitzii enciclopedice

OMNES VULNERANT ULTIMA NECAT (lat.) toate ranesc ultima ucide Inscriptzie care apare uneori pe cadranele orologiilor. Se refera metaforic la orele vietzii.

Intrare: rani
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • rani
  • ranire
  • ranit
  • ranitu‑
  • ranind
  • ranindu‑
 singular plural
  • raneshte
  • ranitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • ranesc
 (sa)
  • ranesc
  • raneam
  • ranii
  • ranisem
a II-a (tu)
  • raneshti
 (sa)
  • raneshti
  • raneai
  • ranishi
  • raniseshi
a III-a (el, ea)
  • raneshte
 (sa)
  • raneasca
  • ranea
  • rani
  • ranise
plural I (noi)
  • ranim
 (sa)
  • ranim
  • raneam
  • raniram
  • raniseram
  • ranisem
a II-a (voi)
  • ranitzi
 (sa)
  • ranitzi
  • raneatzi
  • raniratzi
  • raniseratzi
  • ranisetzi
a III-a (ei, ele)
  • ranesc
 (sa)
  • raneasca
  • raneau
  • ranira
  • ranisera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

rani, ranescverb

  • 1. A(shi) face o rana a (se) vatama. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: leza traumatiza vatama
    • format_quote Izbuti fata sa raneasca pe balaur. ISPIRESCU L. 18. DLRLC
    • format_quote Magdul k se incrunta Voiniceshte se lupta Iar dushmaniil navalea SHi de moarte mil ranea. ALECSANDRI P. P. 377. DLRLC
    • format_quote figurat Ciubotele lui raneau linishtea. DUNAREANU CH. 196. DLRLC
    • format_quote reflexiv pasiv figurat Palamon shi Gratie sau ranit de frumusetzea ei. GALACTION O. I 213. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv figurat A produce cuiva o durere morala al indurera sufleteshte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: jigni ofensa indurera
      • format_quote Ai vorbit despre obiectivitate vezi tu asta ma ranit. DEMETRIUS C. 22. DLRLC
      • format_quote Nu vreau sa ating pe nimeni iar pe voi personal shtitzi k va iubesc shi nu pot sa va ranesc fara cuvint. D. ZAMFIRESCU R. 27. DLRLC
      • format_quote Nu mai intzelege cind tziash spune k Sigismund ma ranit. DELAVRANCEA O. II 92. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.