PITÍC A pitici ce s. m. s. f. adj. 1. S. m. shi f. Individ a carui inaltzime este mult inferioara celei mijlocii pigmeu; persoana a carei statura este (foarte) mica datorita unor tulburari endocrine unor carentze alimentare etc.; p. gener. persoana de statura (foarte) mica. ♦ (In basme) Personaj fantastic mic de statura vioi shi istetz. 2. S. m. Fig. Om lipsit de calitatzi de merite de valoare. 3. Pigmeu (2). 4. S. f. (Astron.; in sintagmele) Pitica alba = stea aflata in stadiul relativ final al evolutziei sale caracterizata printro densitate mare luminozitate mica shi prin scaderea treptata a temperaturii fiind lipsita de surse de energie interna. Pitica roshie = stea aflata in stadiul absolut final al evolutziei sale caracterizata prin temperaturi efectiv coborate shi prin luminozitate foarte mica. 5. Adj. (Despre oameni shi animale) De statura foarte mica scund mic. ♦ (Despre plante) Care apartzin unei specii scunde putzin inalte; p. ext. nedezvoltat pipernicit chircit. ◊ (K determinativ urmand dupa un nume de planta sau de animal indica specii sau rase ale acestora) Mere pitice. ♦ (Despre obiecte) De dimensiuni reduse; mic minuscul. Cf. sl. pitikŭ.

pitic ~a [At: DOSOFTEI V. S. octombrie 79^r/16 / V: chi~ / Pl: ~ici ~ice / E: slv питикъ] 12 smf a Pigmeu (12). 34 smf a (Pgn) (Persoana) a carei statura este mult inferioara celei mijlocii k urmare a unei tulburari endocrine a unor leziuni nervoase cardiace renale a unor carentze alimentare etc. 56 smf a (Pgn) (Persoana) de statura foarte mica. 7 smf (Spc) Pitic (3) intretzinut in epoca feudala la curtzile suveranilor sau ale seniorilor pentru a distra pe cei din jur Vz bufon. 8 smf (Mtp; spc; in basme) Personaj fantastic mic de statura de obicei caracterizat prin vioiciune shi istetzime. 9 smf (Fig) Persoana lipsita de orice valoare calitatzi merite Si: pigmeu (6). 10 a (D. animale shi plante) Care este de inaltzime foarte mica. 11 a Care a ramas nedezvoltat. 12 a (D. obiecte) Care nu atinge inaltzimea normala Si: mic scund. 13 a (Pgn) Care este sub dimensiunile mijlocii obishnuite Si: mic. 14 sm Pui de peshte Si: peshtishor. 1516 sm av (Ie) A tacea k chiticul sau a tacea chitic A nu spune nici un cuvant. 17 av A sta (sau a ramane) chitic A nu se mishca. 18 sf (Bot; reg; shic ~ademunte) Ratzishoara (Iris pumila). 19 sm (Reg; lpl; is) Chitici de padure Mladitze ale hameiului salbatic ieshite din pamant primavara shi folosite la prepararea unor mancaruri. corectata

PITÍC² A pitici ce subst. adj. 1. S. m. shi f. Individ care apartzine unor populatzii din Africa centrala cu statura mult inferioara celei mijlocii pigmeu; persoana a carei statura este (foarte) mica datorita unor tulburari endocrine unor carentze alimentare etc.; p. gener. persoana de statura (foarte) mica. ♦ (In basme) Personaj fantastic mic de statura caracterizat prin vioiciune shi istetzime. 2. S. m. Fig. Om lipsit de calitatzi de merite de valoare; pigmeu. 3. S. f. (Astron.; in sintagmele) Pitica alba = stea aflata in stadiul relativ final al evolutziei sale caracterizata printro densitate mare luminozitate mica shi prin scaderea treptata a temperaturii fiind lipsita de surse de energie interna. Pitica roshie = stea aflata in stadiul absolut final al evolutziei sale caracterizata prin temperaturi efectiv coborate shi prin luminozitate foarte mica. 4. Adj. (Despre oameni shi animale) De statura foarte mica scund mic. ♦ (Despre plante) Care apartzine unei specii scunde putzin inalte; p. ext. nedezvoltat pipernicit chircit. ◊ (K determinativ urmand dupa un nume de planta sau de animal indica specii sau rase ale acestora) Mere pitice. ♦ (Despre obiecte) De dimensiuni reduse; mic minuscul. Cf. sl. pitikŭ.

PITÍC A pitici e adj. (Despre oameni shi animale) De statura foarte mica scund; (despre plante) chircit pipernicit nedezvoltat; (despre obiecte) de dimensiuni reduse mic. Privi in jurui; ishi cobori ochii spre uncheshul pitic. SADOVEANU O. VII 102. In gura vaii linga pod Boierii stau cu frica Ei par o gloata de norod Pe cai pitici shi plini de glod. COSHBUC P. I 195. Nor de fluturi Zboaran calei shi cua lor aripi se pare Car voi so mai opreasca printre arborii pitici. ALECSANDRI P. III 84. Foaie verde mar pitic Nu mai zi flacau nimic. TEODORESCU P. P. 276. ♦ (Despre unele plante shi animale) Care face parte din specia de plante sau de animale care ramin totdeauna mici. Trandafiri pitici. Gaini pitice.

PITÍC¹ ~k (~ci ~ce) 1) (despre persoane) Care are statura mai mica decat cea obishnuita; de statura mica. 2) (despre unele varietatzi de animale shi plante) Care are o inaltzime mai mica decat cea proprie speciei. 3) (despre obiecte) Care are dimensiuni foarte reduse; de proportzii mici; minuscul; miniatural. /cf. sl. pitiku

pitic a. shi m. 1. care e de o statura foarte mica; 2. putzin inalt: tavanul e atat de pitic ISP. Piticii cei istetzi poarta in basme numele de Ghemish Neghinitza Piparush Prichidutza Sfredelush; iar piticul rautacios cel de Statupalma. [Vechiubulg. PITIKŬ (din gr. PÍTHICHOS maimutza) lit. de talia maimutzei]. ║ m. Zool. chitic: puii tacura pitic POP.

pitíc a s. m. shi f. (vsl. pitikŭ maĭmutza d. vgr. pithekos maĭmutza. V. patic galeopitec). Vest. Pigmeŭ om foarte scund: pin centru Africiĭ exista un popor de piticĭ ĭar piticiĭ nascutzĭ din parintzĭ normalĭ is degeneratzĭ. Fig. Om fara merit. Adj. Pipernicit mic: brazĭ piticĭ gainĭ pitice. Pin ext. Scund jos umil: casa pitica. S. m. Est (chitic). Obletz (peshte). Adv. A tacea chitic a tacea k peshtele a nu cricni a nu sufla. S. n. Un fel de carne de la pulpa vaciĭ: carne de la chitic. V. bondoc ghindoc ghibirdic pochindoc popondoc prichindel.

pitíc adj. m. s. m. pl. pitíci; adj. f. s. f. pitík pl. pitíce

pític (ist.) adj. m. pl. pítici; f. sg. pítica pl. pítice

pitíc s. m. adj. m. pl. pitíci; f. sg. pitík g.d. art. pitícei pl. pitíce

PITÍC s. adj. 1. s. liliputan (reg.) ghemish (Transilv.) nimuric (inv.) nan. (Un ~ de la circ.) 2. adj. liliput liliputan (inv.) logosh. (Om ~.) 3. adj. mic scund. (Fasole ~.)

PITIC s. adj. 1. s. liliputan (reg.) ghemish (Transilv.) nimuric (inv.) nan. (Un ~ de la circ.) 2. adj. liliput liliputan (inv.) logosh. (Om ~.) 3. adj. mic scund. (Fasole ~.)

Pitic ≠ gigant gigantic namila uriash

DROPIE PITÍK s. v. spurcaci.

PIN PITÍC s. (BOT.; Pinus pumilo) jep jneapan.

dropie pitik s. v. SPURCACI.

pitíc (pitík) adj. 1. Foarte mic minuscul. 2. (S. m.) Om foarte mic. 3. Plevushca peshtishori. Var. chitic (mai ales cu ultimul sens). Origine indoielnica probabil din piti „a ascunde” etimologic „a face mic a face invizibil”. In general se considera k ar fi vorba de gr. πίθηϰος „maimutza” cf. sl. pitikŭ (Miklosich Fremdw. 118; Cihac II 687) dar aceasta apropiere pare intimplatoare. Der. pitica s. f. (femeie foarte mica; varietate de iris pitic); piticesc adj. (pitic); pitici vb. (a micshora a inchirci); cicic s. m. (plevushca) forma asimilata din chitic (Draganu Dacor. VI 131); piticenie s. f. (stirpitura); piticos adj. (pitic); piticoace s. f. (pitica).

pitíc a adj. (reg.) mic.

CONVOLVULUS L. ZORELE PITICE VOLBURA fam. Convolvulaceae. Gen originar din regiunile temperate shi subtropicale peste cca 150 specii plante erbacee mar putzin subfrutescente pina la mici arbushti unele erecte altele volubile sau repente inalte de 4050 cm. Flori (caliciul liber ovar 2locular stigmat cu lobi cilindriccuneatzi) infundibuliforme viu colorate. Plante rustice cu inflorire (vara) bogata.

MEDIOLOBIVIA Bckbg. CACTUS PITIC fam. Melastomataceae. Gen originar din Argentina Bolivia cca 32 specii plante mici globuloase cu multzi lastari. Flori infundibuliforme finpubescente galbene portocalii roshii.

Nymphaea baumii Rehn. et Henkel « Nufar pitic ». Specie cu flori (pina la 25 cm diametru) albe cu miros placut infloresc ziua. Frunze pieloase cordate verzi lucioase pe partea inferioara cu nuantze de roshu shi punctate cu violet. Nu rezista iarna. Se cultiva in bazine mici cu o temperatura a apei de cca 28°C.

Nymphaea tetragona Georgi « Nufar pitic ». Specie care infloreshte in iun.aug. Flori albe parfumate. Frunze cordate pe partea superioara verzi uneori cu pete negre pe partea inferioara verzipal pina la roshietice. Rizom gros de cca 25 cm shi lung pina la 10 cm. Specie rezistenta iarna.

SASA Makino et Shibata BAMBUS PITIC fam. Gramineae. Gen originar din Asia de E cca 58 specii cu rizom tiritor. Tulpina cilindrica articulata fistuloasa pina la inalta cu 12 lastari din fiecare nod. Frunza in verticil spre virful ramurilor laterale. Flori dispuse in panicul rar.