pitic a. shi m. 1. care e de o statura foarte mica; 2. putzin inalt: tavanul e atat de pitic ISP. Piticii cei istetzi poarta in basme numele de Ghemish Neghinitza Piparush Prichidutza Sfredelush; iar piticul rautacios cel de Statupalma. [Vechiubulg. PITIKŬ (din gr. PÍTHICHOS maimutza) lit. de talia maimutzei]. ║ m. Zool. chitic: puii tacura pitic POP.