12 definitzii pentru otravi
din care- explicative (7)
- morfologice (2)
- relatzionale (2)
- argou (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
OTRAVÍ otravesc vb. IV. 1. Tranz. shi refl. A (se) intoxica sau a ucide ori a fi ucis cu otrava (1). ♦ Tranz. A introduce o otrava in apa in alimente etc. 2. Tranz. shi refl. Fig. A (se) supara a (se) necaji (extrem de mult) a (se) amari; a (se) invenina. 3. Tranz. Fig. A exercita o influentza vatamatoare; a corupe a perverti. Din sl. otraviti.
OTRAVÍ otravesc vb. IV. 1. Tranz. shi refl. A (se) intoxica sau a ucide ori a fi ucis cu otrava (1). ♦ Tranz. A introduce o otrava in apa in alimente etc. 2. Tranz. shi refl. Fig. A (se) supara a (se) necaji (extrem de mult) a (se) amari; a (se) invenina. 3. Tranz. Fig. A exercita o influentza vatamatoare; a corupe a perverti. Din sl. otraviti.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de ana_zecheru
- actziuni
otravi [At: PRAV. 108 / Pzi: ~vesc / E: slv отравити] 12 vtr A (se) intoxica cu otrava. 34 vtr A (se) (sin)ucide cu otrava. 5 vt A introduce o otrava in apa in alimente etc. 6 vr (Rar; d. rani) A se infecta. 78 vtr (Fig) A (se) supara. 910 vtr (Fig) A (se) invenina. 11 vt (Reg) A vorbi de rau Si: a barfi. 12 vt (Fig) A exercita o influentza proasta Si: a corupe a perverti.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
OTRAVÍ otravesc vb. IV. Tranz. 1. A intoxica sau a omori (pe cineva) cu otrava (1). In loc sa dea pamintul la norod il tzine el tot. pentru k sa nu se puie rau cu boierii de frica sa nul otraveasca. SP. POPESCU M. G. 73. ◊ Refl. Ce este? lam intrebat. Nimic.. o femeie sa otravit. NEGRUZZI S. I 53. Marele vizir Assan pasha desperat k nu a primit inca porunca sa faca pace se otraveshte singur. BALCESCU O. I 91. ◊ A pune otrava (in apa alimente etc.). 2. Fig. A supara a amari a necaji (extrem de mult) a invenina. Se silea sa nu se mai gindeasca la cea patzit shi totushi mintea i era otravita numai de ocara. REBREANU I. 35. Lipseshti din ochii mei sa nu te vad... cami otraveshti zilele! ALECSANDRI T. I 50. 3. Fig. A corupe a perverti; a exercita o influentza vatamatoare. In loc sa fitzi luminatorii poporului i otravitzi sufletul. REBREANU R. I 296.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
A OTRAVÍ ~ésc tranz. 1) (fiintze) A ucide cu otrava. 2) A face sa se otraveasca. 3) (substantze produse alimentare sau agricole etc.) A trata cu otrava. ◊ ~ sufletul a invenina. 4) fig. (persoane mai ales din randurile tineretului) A supune unei influentze daunatoare (facand sa incalce normele de conduita morala). [Sil. tra] /<sl. otraviti
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SE OTRAVÍ ma ~ésc intranz. fam. Ashi supune (involuntar) organismul actziunii unei intoxicatzii; a se intoxica. [Sil. tra] /<sl. otraviti
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
otravì v. 1. a da sau a lua otrava; 2. fig. a amari.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
otravésc v. tr. (vsl. otraviti d. otrutiotrovon a otravi [sŭ] truti a nimici; rus. otravitĭ. V. otrava istravesc). Inveninez atac pin otrava: opiu otraveshte organizmu. Fig. Amarasc intristez. V. refl. Inghit otrava.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
otraví (a ~) (otra) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. otravésc imperf. 3 sg. otraveá; conj. prez. 3 sa otraveásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
otraví vb. (sil. tra) ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. otravésc imperf. 3 sg. otraveá; conj. prez. 3 sg. shi pl. otraveásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
OTRAVÍ vb. 1. a (se) invenina (pop.) a (se) venina a (se) verenosha (inv. shi reg.) a (se) topsica (inv.) a (se) adapa. (Mushcatura unui sharpe la ~.) 2. a (se) intoxica. (Sa ~ cu o substantza chimica.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
OTRAVI vb. 1. a (se) invenina (pop.) a (se) venina a (se) verenosha (inv. shi reg.) a (se) topsica (inv.) a (se) adapa. (Mushcatura unui sharpe la ~.) 2. a (se) intoxica. (Sa ~ cu o substantza chimica.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a otravi viatza / zilele (cuiva) expr. a pricinui (cuiva) incontinuu necazuri suparari etc.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
- silabatzie: o-tra-vi
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
otravi, otravescverb
-
- In loc sa dea pamintul la norod il tzine el tot... pentru k sa nu se puie rau cu boierii de frica sa nul otraveasca. SP. POPESCU M. G. 73. DLRLC
- Ce este? lam intrebat. Nimic.. o femeie sa otravit. NEGRUZZI S. I 53. DLRLC
- Marele vizir Assanpasha desperat k nu a primit inca porunca sa faca pace se otraveshte singur. BALCESCU O. I 91. DLRLC
- 1.1. A introduce o otrava in apa in alimente etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
- 2. A (se) supara a (se) necaji (extrem de mult) a (se) amari; a (se) invenina. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Se silea sa nu se mai gindeasca la cea patzit shi totushi mintea i era otravita numai de ocara. REBREANU I. 35. DLRLC
- Lipseshti din ochii mei sa nu te vad... cami otraveshti zilele! ALECSANDRI T. I 50. DLRLC
-
-
- In loc sa fitzi luminatorii poporului i otravitzi sufletul. REBREANU R. I 296. DLRLC
-
etimologie:
- otraviti DEX '98 DEX '09