CORÚPE corúp vb. III. 1. Tranz. shi refl. A (se) abate de la moralitate corectitudine datorie; a (se) perverti; a (se) deprava. 2. A face k o idee un fenomen social un sentiment etc. sashi piarda integritatea puritatea etc.; a (se) deforma; a (se) strica. [Perf. s. corupsei part. corupt. Var.: (inv.) corúmpe (rar) conrúpe vb. III] Din lat. corrumpere (dupa rupe).

corupe [At: C. NEGRUZZI I 337 / V: conr~ ~umpe / Pzi: corup / E: lat corrupere fr corrompre] 12 vtr (Inv; d. alimente) A (se) altera. 3 vr (Inv) Ashi pierde caracterul originar. 4 vr (Inv) Ashi pierde destinatzia initziala. 5 vr (D. oameni) Ashi pierde integritatea morala. 6 vt A face pe cineva sashi piarda integritatea morala Si: a perverti. 7 vt A determina pe cineva prin daruri sa indeplineasca o actziune contrara datoriei sale shi adecvata intereselor corupatorului Si: a cumpara a mitui (pfm) a shpertzui.

CORÚPE corúp vb. III. 1. Tranz. shi refl. A (se) abate de la linia moralitatzii corectitudinii sau datoriei; a (se) perverti; a (se) deprava. 2. A face k o idee un fenomen social un sentiment etc. sashi piarda integritatea puritatea etc.; a (se) deforma; a (se) strica. [Perf. s. corupsei part. corupt. Var.: (inv.) corúmpe (rar) conrúpe vb. III] Din lat. corrumpere (dupa rupe).

CORÚPE corúp vb. III. Tranz. 1. (Cu privire la persoane) A abate de la linia moralitatzii corectitudinii sau datoriei. V. deprava mitui seduce. Literatura decadenta corupe pe cititor. Negustorul a incercat sal corupa pe agentul fiscal. 2. (Cu privire la idei fenomene sociale sentimente etc.) A face sashi piarda integritatea paritatea distinctzia; a deforma a strica. Noi nu invinovatzim pe cetatzeni ei nu pot fi lovitzi intru nimic; crima e a celor ce corup ce vitziaza atmosfera curata a unei conshtiintze. DEMETRESCU O.196. ◊ Refl. Ne aducem aminte de decadintza in care cazuseram in privintza limbei sub domniile straine. In coruptzia generala se corupsese shi ea! NEGRUZZI S. I 337. Forme gramaticale: perf. s. corupsei part. corupt. Variante: (invechit) corúmpe (GHICA S. 442 ALEXANDRESCU M. 162) (rar) conrúpe (C. PETRESCU C. V. 89 HOGASH H. 71) vb. III.

CORÚPE vb. III. 1. tr. refl. A (se) abate de la moralitate de la corectitudine sau de la datorie. 2. tr. A strica a deforma a denatura (idei sentimente moravuri etc.). [P.i. corúp perf. s. rupsei part. rupt var. conrupe vb. III. / cf. it. corrompere fr. corrompre lat. corrumpere dupa rupe].

CORÚPE vb. tr. refl. 1. a (se) abate de la moralitate corectitudine sau datorie. 2. a face sashi piarda ashi pierde integritatea puritatea etc.; a (se) strica a (se) denatura. (< lat. corrumpere)

A CORÚPE corúp tranz. 1) A modifica in rau; a deforma; a perverti. ~ datinile. 2) A face sa se corupa. /<lat. corrumpere

A SE CORÚPE ma corúp intranz. 1) A ajunge in stare de declin moral; a se declasa; a degenera; a degrada; a se vicia; a se perverti; a decadea. 2) (despre idei sentimente fenomene sociale etc.) A pierde integritatea sau puritatea initziala. /<lat. corrumpere

corupe v. 1. a strica a altera: aceste miasme corup aerul; 2. fig. a deprava a perverti: a corupe datinile; 3. a indupleca pe cineva prin daruri sa faca ceva in contra datoriei sau conshtiintzei sale: a corupe martorii.

conrupe v vz corupe

corúmpe vt vz corupe

CONRÚPE vb. III V. corupe.

CONRÚPE vb. III. v. corupe.

*corúp rúpt a rúpe v. tr. (lat. conrúmpere d. con impreuna shi rúmpere a rupe. V. e shi irup). Stric alterez: caldura corupe laptele miazmele corup aeru. Fig. Depravez: a corupe obiceĭurile. Mituĭesc: a corupe un judecator. V. refl. Ma stric ma depravez. Evoluez: cuvintele se corup. Fals conrup.

corúpe (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. corúp perf. s. 3 sg. corúpse; part. corúpt

corúpe vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. corúp; part. corúpt

corupe

corup psei aor.

CORÚPE vb. 1. a decadea a (se) deprava a (se) desfrana a (se) destrabala a (se) perverti a (se) strica a (se) vicia (rar) a (se) dezmatza (inv.) a (se) sminti. (Sa ~ intrun mediu imoral.) 2. v. seduce. 3. a (se) deforma a (se) strica. (O limba care sa ~ sub influentza...)

CORUPE vb. 1. a decadea a (se) deprava a (se) desfrina a (se) destrabala a (se) perverti a (se) strica a (se) vicia (rar) a (se) dezmatza (inv.) a (se) sminti. (Sa ~ intrun mediu imoral) 2. a perverti a seduce. (A ~ o fata.) 3. a (se) deforma a (se) strica. (O limba care sa ~ sub influentza...)

corúpe (corúp corúpt) vb. 1. A perverti a deprava. 2. A face k o idee un sentiment etc. sashi piarda puritatea; a deforma a strica. Lat. corrumpere (sec. XIX) adaptat la conjugarea lui a rupe. Der. corupt adj.; corupator adj.; coruptor adj. din fr. corrupteur; coruptzie s. f. din fr.; coruptibil adj.; coruptela s. f. din lat. corruptela (sec. XIX).