optziuni
  • info

19 definitzii pentru na

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

NA interj. 1. (Fam. cu valoare verbala) Poftim! ia! tzine! ◊ Expr. Natzio (buna) sau natzio franta (k tziam dreso) se spune pentru a arata contrarietate surpriza deceptzie sau pentru a marca lipsa de acord cu cele spuse de cineva. ♦ Exclamatzie care insotzeshte gestul unei lovituri; p. ext. (in limbajul copiilor de obicei repetat cu valoare de substantiv) bataie. 2. (Exprima nerabdare nemultzumire surprindere fatza de un lucru neplacut) Iata! uite! ei! 3. Strigat cu care se cheama sau se gonesc unele animale domestice. 4. (Adesea repetat) Strigat de voie buna folosit k refren in unele jocuri shi cantece populare. Cf. alb. bg. ngr. magh. na.

NA interj. 1. (Fam. cu valoare verbala) Poftim! ia! tzine! ◊ Expr. Natzio (buna) sau natzio franta (k tziam dreso) se spune pentru a arata contrarietate surpriza deceptzie sau pentru a marca lipsa de acord cu cele spuse de cineva. ♦ Exclamatzie care insotzeshte gestul unei lovituri; p. ext. (in limbajul copiilor de obicei repetat cu valoare de substantiv) bataie. 2. (Exprima nerabdare nemultzumire surprindere fatza de un lucru neplacut) Iata! uite! ei! 3. Strigat cu care se cheama sau se gonesc unele animale domestice. 4. (Adesea repetat) Strigat de voie buna folosit k refren in unele jocuri shi cantece populare. Cf. alb. bg. ngr. magh. na.

na2 av vz nu

na1 [At: VARLAAM C. 392 / E: cf alb na bg на ngr να mg na] 12 i av (Fam) Poftim! 3 i (Ie) ~tzio (buna) sau ~tzio franta (k tziam dreso) Se spune pentru a arata contrarietate surpriza deceptzie etc. 4 i (Iae) Se spune pentru a marca lipsa de acord cu cele spuse de cineva. 5 i Cuvant care insotzeshte gestul unei lovituri. 6 sf (Pex; in limbajul copiilor; are) Bataie. 7 i Cuvant care exprima nemultzumire. 8 i Cuvant care exprima nerabdare. 9 i Cuvant care exprima surprindere fatza de ceva neplacut. 10 i Cuvant care exprima nervozitate Si: ei! poftim! 11 i (Cu sens conclusiv) Gata! 12 i (Are) Strigat cu care se cheama sau se alunga unele animale domestice. 13 i Strigat de voie buna folosit k refren in unele jocuri shi cantece populare.

NA interj. 1. (Adesea cu valoare de verb) Poftim ia tzine. Na satzi cumperi haine shi casa shi pine. ALECSANDRI P. A. 50. Na mindrutzo vin shi bea K mai mult nu mii vedea. JARNÍKBIRSEANU D. 312. ◊ (Urmat de formele neaccentuate ale dativului pronumelui personal de persoana a IIa shi ale acuzativului pronumelui personal de persoana a IIIa) Natzile pe toate. ▭ Fragi iam dat ea mia zis: «Nale! TZiam cerut eu tzie fragi?». COSHBUC P. I 49. Natzi bani in locul graului ce mai ai a lua shi lasama in pace. CREANGA P. 160. Amor... Natzi shi arc natzi shi sageata natzi shi ghimpul cu venin. CONACHI P. 226. ◊ Expr. Natzio buna! sau natzio frinta (sau buna) k tziam dreso! sau natzio buna k tziam frinto! v. bun4 (II 1). ♦ Insotzeshte gestul unei lovituri al bataii; p. ext. (in limbajul folosit de cei mai in virsta repetat cind se adreseaza copiilor) bataie. Prinde cucoshul shii da o bataie buna zicind: na! ori te oua ori dute de la casa mea. CREANGA la CADE. 2. (Exprima nemultzumire nerabdare surprindere) Iata iaca uite; ei! Na! k facui pacostea shi fratzinemeu. CREANGA P. 46. Na! cam stins focul shi am uitat sami aprind luleaua. id. ib. 132. Na! te pricepi acu? NEGRUZZI S. III 20. ◊ (Repetat) Na na na mariata! parca asta grija am eu acum? CREANGA A. 108. 3. Strigat cu care chemam sau (mai rar) indepartam unele animale domestice. TZiba! Hormuz; na! Balan... datzivan laturi cotarle! CREANGA P. 147. 4. (In jocuri shi cintece populare de obicei repetat) Strigat de voie buna refren.

NA interj. 1) fam. (se foloseshte pentru a arata k o persoana da ceva altei persoane) Poftim; ia; tzine. ◊ Natzio buna! se spune pentru a exprima mirare shi nemultzumire cand se produce ceva neashteptat shi de obicei neplacut. Natzio buna k tziam dreso! se spune cand cineva face fara sa vrea ceva rau sau nu este de acord cu cele spuse de altcineva. 2) (se foloseshte pentru a exprima nemultzumire surprindere nerabdare) Poftim; uite; iata. 3) (se foloseshte de obicei repetat pentru a chema unele animale sa se apropie sau sa stea pe loc). 4) (se foloseshte pentru a insotzi gestul unei lovituri date unei persoane sau unui animal). 5) (se foloseshte de obicei repetat k strigat de voie buna in unele cantece shi jocuri populare). /cf. alb. bulg. ung. ngr. na

na! int. 1. iata: na! k sa stins luleaua AL.; 2. primeshte: na zece lei; 3. fam. bataie: na shi iar na! [Onomatopee]. ║ n. decat doi tzioiu da mai bine un na PANN.

na interj. (ngr. ná k sa na de unde shi sirb. bg. rus. pol. na). Iacate uĭte vezĭ poftim promete: Na! Nal! Nao! Natzĭ! Nava! Natzĭo! Nav’il! Nav’o! Na mincare! Na bataĭe! Na k vine shi el! Na: facuĭ prostia! Arata supriza shi necazu: Na! Da ce? Vreĭ sa platesc eŭ? Natzĭo buna! iacata o surpriza neplacuta! Natzĭo frinta k tzĭam dreso se zice ironic cind cineva itzĭ restitue stricat un lucru care i laĭ dat k sal dreaga shi tot pretinde k tzi la dres. V. nanana.

nanana interj. care arara mersu grabit (d. na): caliciĭ veneaŭ nanana la pomana pungashu o luase nanana (fugea) de frica politziiĭ V. saĭtoc.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

na interj.

na interj.

+ei na interj.

+ete na/iete na (fam.) interj. + interj.

+nana (fam.) s. n. (a da ~)

natzi interj. + pr.

*nava interj. + pr.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

NA interj. v. poftim.

NA interj. ia! poftim! tzine! (~! un covrig.)

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

na interj. 1. Ia tzine (constituie o invitatzie reala sau ironica cind se da ceva). 2. Bine asta mai lipsea (arata surpriza). Mr. na. Sl. (bg. sb. cr. slov. pol. rus.) na (Cihac II 207; Tiktin) cf. ngr. νά alb. na. De origine obscura dupa Philippide II 725.

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

naha haitz! / shah! expr. (tzig.) nu vorbi / nu spune / nu recunoashte nimic!

Intrare: na
interjectzie (I10)
Surse flexiune: DOR
  • na
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

nainterjectzie

  • 1. familiar cu valoare verbala Ia, poftim, tzine. DEX '09 DLRLC
    sinonime: ia poftim tzine
    • format_quote Na satzi cumperi haine shi casa shi pine. ALECSANDRI P. A. 50. DLRLC
    • format_quote Na mindrutzo vin shi bea K mai mult nu mii vedea. JARNÍKBIRSEANU D. 312. DLRLC
    • format_quote Natzile pe toate. DLRLC
    • format_quote Fragi iam dat ea mia zis: «Nale! TZiam cerut eu tzie fragi?». COSHBUC P. I 49. DLRLC
    • format_quote Natzi bani in locul graului ce mai ai a lua shi lasama in pace. CREANGA P. 160. DLRLC
    • format_quote Amor... Natzi shi arc natzi shi sageata natzi shi ghimpul cu venin. CONACHI P. 226. DLRLC
    • 1.1. Exclamatzie care insotzeshte gestul unei lovituri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Prinde cucoshul shii da o bataie buna zicind: na! ori te oua ori dute de la casa mea. CREANGA la CADE. DLRLC
    • chat_bubble Natzio (buna) sau natzio franta (k tziam dreso) se spune pentru a arata contrarietate surpriza deceptzie sau pentru a marca lipsa de acord cu cele spuse de cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. Exprima nerabdare nemultzumire surprindere fatza de un lucru neplacut: ei, iaca, iata, uite. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: ei iaca iata uite
    • format_quote Na! k facui pacostea shi fratzinemeu. CREANGA P. 46. DLRLC
    • format_quote Na! cam stins focul shi am uitat sami aprind luleaua. CREANGA P. 132. DLRLC
    • format_quote Na! te pricepi acu? NEGRUZZI S. III 20. DLRLC
    • format_quote repetat Na na na mariata! parca asta grija am eu acum? CREANGA A. 108. DLRLC
  • 3. Strigat cu care se cheama sau se gonesc unele animale domestice. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote TZiba! Hormuz; na! Balan... datzivan laturi cotarle! CREANGA P. 147. DLRLC
  • 4. adesea repetat Strigat de voie buna folosit k refren in unele jocuri shi cantece populare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.