NA interj. 1. (Adesea cu valoare de verb) Poftim ia tzine. Na satzi cumperi haine shi casa shi pine. ALECSANDRI P. A. 50. Na mindrutzo vin shi bea K mai mult nu mii vedea. JARNÍKBIRSEANU D. 312. ◊ (Urmat de formele neaccentuate ale dativului pronumelui personal de persoana a IIa shi ale acuzativului pronumelui personal de persoana a IIIa) Natzile pe toate. ▭ Fragi iam dat ea mia zis: «Nale! TZiam cerut eu tzie fragi?». COSHBUC P. I 49. Natzi bani in locul graului ce mai ai a lua shi lasama in pace. CREANGA P. 160. Amor... Natzi shi arc natzi shi sageata natzi shi ghimpul cu venin. CONACHI P. 226. ◊ Expr. Natzio buna! sau natzio frinta (sau buna) k tziam dreso! sau natzio buna k tziam frinto! v. bun⁴ (II 1). ♦ Insotzeshte gestul unei lovituri al bataii; p. ext. (in limbajul folosit de cei mai in virsta repetat cind se adreseaza copiilor) bataie. Prinde cucoshul shii da o bataie buna zicind: na! ori te oua ori dute de la casa mea. CREANGA la CADE. 2. (Exprima nemultzumire nerabdare surprindere) Iata iaca uite; ei! Na! k facui pacostea shi fratzinemeu. CREANGA P. 46. Na! cam stins focul shi am uitat sami aprind luleaua. id. ib. 132. Na! te pricepi acu? NEGRUZZI S. III 20. ◊ (Repetat) Na na na mariata! parca asta grija am eu acum? CREANGA A. 108. 3. Strigat cu care chemam sau (mai rar) indepartam unele animale domestice. TZiba! Hormuz; na! Balan... datzivan laturi cotarle! CREANGA P. 147. 4. (In jocuri shi cintece populare de obicei repetat) Strigat de voie buna refren.