optziuni
  • info

26 de definitzii pentru mira (uimi)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

MIRÁ1 mir vb. I. 1. Refl. shi tranz. A fi surprins ori nedumerit sau a surprinde ori a nedumeri; a (se) minuna. ◊ Expr. (Refl.) Te miri cine = un oarecare (nechemat incompetent). Te miri ce = un lucru neinsemnat marunt o nimica toata. Te miri unde = cine shtie unde undeva. Te miri cum = nu se shtie cum fara voie. Ma miram eu sa nu... = eram sigur k... Ma miram eu sa... = eram sigur k nu... Sa nu te miri daca... = sa nu tzi se para curios k... e normal sa... ♦ Refl. Ashi manifesta surprinderea nedumerirea admiratzia. 2. Refl. A nushi da seama a se intreba. Lat. mirari.

MIRÁ1 mir vb. I. 1. Refl. shi tranz. A fi surprins ori nedumerit sau a surprinde ori a nedumeri; a (se) minuna. ◊ Expr. (Refl.) Te miri cine = un oarecare (nechemat incompetent). Te miri ce = un lucru neinsemnat marunt o nimica toata. Te miri unde = cine shtie unde undeva. Te miri cum = nu se shtie cum fara voie. Ma miram eu sa nu... = eram sigur k... Ma miram eu sa... = eram sigur k nu... Sa nu te miri daca... = sa nu tzi se para curios k... e normal sa... ♦ Refl. Ashi manifesta surprinderea nedumerirea admiratzia. 2. Refl. A nushi da seama a se intreba. Lat. mirari.

mira1 [At: PSALT. HUR. 40r/25 / V: (irg) miera / E: ml mirari] 1 vr (Udp „de” ivr „pentru” sau de propozitzii completive) A fi sau a ramane nedumerit surprins de ceva. 2 vr A gasi k ceva este curios ciudat de neintzeles Si: (inv) a se ciudi. 3 vr (Pex) A fi uimit uluit. 4 vr (Dep; ie) Te miri cine (sau ce) Un oarecare. 5 vr (Ie) Te miri (sau rar mira) ce (shi mai nimic sau nimica rar nimica) Un lucru neinsemnat. 6 vr (Ilav) Te miri unde Undeva cine shtie unde. 7 vr (Ie) Te miri cum Nu se shtie cum fara voie. 8 vi (Rar ie) Te mira de nu... Cine shtie daca nu... 9 vt A uimi. 10 vi (Udp „de”) A manifesta admiratzie Si: a se minuna (6). 11 vr (Ivp; urmat de determinari care arata cauza actziunii) A se intreba. 12 vr (Inv) A fi nelinishtit Si: a se framanta a se zbuciuma. 13 vr (Inv) Ai fi teama. 14 vr (Irg) A privi cu atentzie Si: a cerceta. 15 vr (Reg; spc; d. femei insarcinate) A se uita cu insistentza la fiintze diforme riscand potrivit unei superstitzii sa nasca copii diformi. 16 vr (Trs udp „de” sau „dupa”) A se ingriji de cineva sau de ceva.

MIRÁ1 mir vb. I. 1. Refl. A fi surprins nedumerit uimit (de ceva) a gasi k ceva e curios ciudat de neintzeles. Ce te miri?... Sint batrin. Mau obosit Cailealergate. COSHBUC P. I 260. Va miratzi cum de minciuna astazi nu vi se mai trece? EMINESCU O. I 151. Atzi auzit negreshit vorbind de mine? Ba... niciodata! Ma mir. ALECSANDRI T. I 284. Trandafir shun fir subtzire Rau mai scos draga din fire; Trandafir shun fir mai gros Mult ma mir cum de mai scos. JARNÍKBIRSEANU 29. ◊ Expr. Te miri cine (cu valoare de substantiv) = un oarecare (lipsit de importantza) oricine cine shtie cine. Nu e Mirteanu omul de care ishi bate joc te miri cine. La TDRG. Te miri (sau mira) ce (shi mai nimica) (cu valoare de substantiv) = nimica toata; cine shtie ce lucru marunt. Inima slaba asha k sa se clatine shi sa senduiosheze de te miri ce navea cuvioasa. VLAHUTZA O. A. 138. Lui i da te miri ce. ISPIRESCU L. 338. (In forma regionala miera) Nu te mai pune shi dta atita pentru te mieri ce shi mai nemica k doar nare sa fie un cap de tzara. CREANGA P. 152. Te miri unde = undeva cine shtie unde. Mai aveau shi alte marafeturi adunate de pe te miri unde. PAS L. I 79. Ma miram eu sa nu... = eram sigur k... Ma miram eu sa nutzi dai in petec. HOGASH DR. II 1. (In forma regionala miera) Ma mieram eu sa nu se ingrijeasca biata baba de mine. CREANGA P. 133. Ma miram eu sa... = eram sigur k nu... Sa nu te miri daca... = e normal sa... 2. Tranz. A surprinde pe cineva al face sa se minuneze sa ramina uimit. Rochia ei de mireasa mira in ziua nuntzei pe totzi. MACEDONSKI O. III 17. 3. Refl. A nu se dumiri a fi curios sa shtie sa afle sa intzeleaga ceva a se intreba. O intreb shi numi raspunde! SHi ma mir ce iam facut! COSHBUC P. I 49. Se mira cu ce cuvinte Sai mai bage in cap minte. PANN P. V. III 45. Ma miram cemi place mie... Badeanalt cu palarie. JARNÍKBIRSEANU D. 41. Varianta: (regional) mierá vb. I.

A MIRÁ mir tranz. A face sa se mire; a uimi; a minuna. /<lat. mirari

A SE MIRÁ1 ma mir intranz. A fi cuprins de admiratzie; a ramane profund impresionat; a se uimi; a se minuna. * Te miri unde in orice loc; oriunde. Te miri cine un om intamplator; oricine. Te miri ce o cantitate neinsemnata; foarte putzin. /<lat. mirari

mirà v. 1. a fi surprins de ceva neashteptat extraordinar: el se mira de tot ce vede; 2. a nu shti a nu fi sigur: te miri ce i s’a intamplat te miri de va veni; te miri ce mai nimic. [Lat. MIRARI].

miera v vz mira1

MIERÁ vb. I v. mira.

mĭer (ma) v. refl. V. mir.

4) mir (ma) a á v. refl. (lat. mirari shi mirare a se mira [devenit reflexiv dupa vsl. čuditi sen]; it. mirare pv. cat. sp. pg. mirar fr. mirer a privi. V. admir minune). Is surprins nu pricep cauza simt mirare: ma mir k vine ma mir de averea luĭ. Admir is uimit: totzĭ s’aŭ uimit de vitejia luĭ. Is nedumerit nu’ntzeleg: se mira ce sa faca (Vechĭ). Ma miram eŭ! exclamatziune ironica egala cu „m’ash fi mirat shi eŭ daca”: Cutare n’a reushit. Ma miram eŭ (adica: m’ash fi mirat dac’ar fi reushit)! Te mirĭ cine un om oarecare orĭcine cine shtie ce om neinsemnat. Te mirĭ ce nimica maĭ nimica putzin: aceshtĭ oamenĭ traĭesc cu te mirĭ ce. Se zice ironic shi te mirĭ ce shi maĭ nimica de ex.: shtie shi el carte te mirĭ ce shi maĭ nimica (= e un ignorant). Fereshtete de a zice: asta ma mira (dupa fr. cela m’étonne) ild. ma mir de asta. In est ma mĭer se mĭara.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

+mira2 (a se ~) (a fi surprins) vb. refl. ind. prez. 1 sg. ma mir 3 se mira; conj. prez. 1 sg. sa ma mir 3 sa se mire; imper. 2 sg. afirm. mirate; ger. miranduma

mirá1 (a ~) (a uimi) vb. ind. prez. 3 míra

mirá (a uimi) vb. ind. prez. 1 sg. mir 3 sg. shi pl. míra

+te miri cand (fam.) loc. adv. (Va veni ~.)

+te miri cat/cata/catzi/cate (fam.) loc. adj. (Na trecut te miri cat timp.)

+te miri cat/cata/catzi/cate (fam.) loc. pr. (Na trecut te miri cat.)

+te miri cat (fam.) loc. adv. (Na intarziat ~.)

+te miri ce (nimica toata) (fam.) loc. adj. loc. pr. (te miri ce moshtenire; A primit ~.)

+te miri cine (un oarecare) (fam.) loc. pr. s. (A venit ~.)

+te miri cum (fam.) loc. adv.

+te miri unde (fam.) loc. adv.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

MIRÁ vb. a (se) nedumeri (inv.) a (se) ciudi a (se) divi a (se) scandalisi. (Ma ~ cemi spui; sa nu te ~ daca...)

MIRÁ vb. v. cutremura incrancena infiora infricosha ingrozi inspaimanta oglindi proiecta rasfrange reflecta tremura zgudui.

MIRA vb. a (se) nedumeri (inv.) a (se) ciudi a (se) divi a (se) scandalisi. (Ma ~ cemi spui; sa nu te ~ daca...)

mira vb. v. CUTREMURA. INCRINCENA. INFIORA. INFRICOSHA. INGROZI. INSPAIMINTA. OGLINDI. PROIECTA. RASFRINGE. REFLECTA. TREMURA. ZGUDUI.

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

mirá (mír mirát) vb. refl. 1. (Trans.) A vedea de a avea grija. 2. (Inv.) A considera a se indoi a crede a socoti. 3. A fi uimit a se minuna. Var. (Mold.) miera. Mr. mir mirare megl. m(ń)ir m(ń)irari istr. mir. Lat. mirāre forma vulgara in loc de mirāri (Pushcariu 1094; CandreaDens. 1137; REW 5603) cf. it. mirare prov. cat. sp. port. mirar fr. mirer alb. mërej (Philippide II 648). Ipoteza dupa care forma reflexiva din rom. se datoreaza unei incrucishari cu sl. čuditi se (Pushcariu Lr. 277) este inutila cf. sp. admirarse. Explicatzia lui miera pornind de la un lat. *meror (Graur BL V 70) este dubioasa. Der. mir s. n. (rar uimire mirare); miraz s. n. (Olt. Trans. mirare uimire) probabil datorita confuziei cu miraz „moshtenire”; mirazenie s. f. (Trans. mirare uimire).

Intrare: mira (uimi)
mira1 (1 -r) verb grupa I conjugarea I
verb (VT1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mira
  • mirare
  • mirat
  • miratu‑
  • mirand
  • mirandu‑
 singular plural
  • mira
  • miratzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • mir
 (sa)
  • mir
  • miram
  • mirai
  • mirasem
a II-a (tu)
  • miri
 (sa)
  • miri
  • mirai
  • mirashi
  • miraseshi
a III-a (el, ea)
  • mira
 (sa)
  • mire
  • mira
  • mira
  • mirase
plural I (noi)
  • miram
 (sa)
  • miram
  • miram
  • miraram
  • miraseram
  • mirasem
a II-a (voi)
  • miratzi
 (sa)
  • miratzi
  • miratzi
  • miraratzi
  • miraseratzi
  • mirasetzi
a III-a (ei, ele)
  • mira
 (sa)
  • mire
  • mirau
  • mirara
  • mirasera
verb (VT1)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • miera
  • mierare
  • mierat
  • mieratu‑
  • mierand
  • mierandu‑
 singular plural
  • miera
  • mieratzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • mier
 (sa)
  • mier
  • mieram
  • mierai
  • mierasem
a II-a (tu)
  • mieri
 (sa)
  • mieri
  • mierai
  • mierashi
  • mieraseshi
a III-a (el, ea)
  • miera
 (sa)
  • miere
  • miera
  • miera
  • mierase
plural I (noi)
  • mieram
 (sa)
  • mieram
  • mieram
  • mieraram
  • mieraseram
  • mierasem
a II-a (voi)
  • mieratzi
 (sa)
  • mieratzi
  • mieratzi
  • mieraratzi
  • mieraseratzi
  • mierasetzi
a III-a (ei, ele)
  • miera
 (sa)
  • miere
  • mierau
  • mierara
  • mierasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

mira, mirverb

  • 1. reflexiv tranzitiv A fi surprins ori nedumerit sau a surprinde ori a nedumeri; a (se) minuna. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: minuna uimi
    • format_quote Ce te miri?... Sint batrin. Mau obosit Cailealergate. COSHBUC P. I 260. DLRLC
    • format_quote Va miratzi cum de minciuna astazi nu vi se mai trece? EMINESCU O. I 151. DLRLC
    • format_quote Atzi auzit negreshit vorbind de mine? – Ba... niciodata! – Ma mir. ALECSANDRI T. I 284. DLRLC
    • format_quote Trandafir shun fir subtzire Rau mai scos draga din fire; Trandafir shun fir mai gros Mult ma mir cum de mai scos. JARNÍKBIRSEANU 29. DLRLC
    • format_quote Rochia ei de mireasa mira in ziua nuntzei pe totzi. MACEDONSKI O. III 17. DLRLC
    • 1.1. reflexiv Ashi manifesta surprinderea nedumerirea admiratzia. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Ma miram cemi place mie... Badeanalt cu palarie. JARNÍKBIRSEANU D. 41. DLRLC
    • chat_bubble reflexiv Te miri cine = un oarecare (nechemat incompetent). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: oricine
      • format_quote Nu e Mirteanu omul de care ishi bate joc te miri cine. La TDRG. DLRLC
    • chat_bubble reflexiv Te miri ce = un lucru neinsemnat marunt o nimica toata. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Inima slaba asha k sa se clatine shi sa senduiosheze de te miri ce navea cuvioasa. VLAHUTZA O. A. 138. DLRLC
      • format_quote Lui i da te miri ce. ISPIRESCU L. 338. DLRLC
      • format_quote Nu te mai pune shi dta atita pentru te mieri ce shi mai nemica k doar nare sa fie un cap de tzara. CREANGA P. 152. DLRLC
    • chat_bubble reflexiv Te miri unde = cine shtie unde. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: undeva
      • format_quote Mai aveau shi alte marafeturi adunate de pe te miri unde. PAS L. I 79. DLRLC
    • chat_bubble reflexiv Te miri cum = nu se shtie cum fara voie. DEX '09 DEX '98
    • chat_bubble reflexiv Ma miram eu sa nu... = eram sigur k... DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Ma miram eu sa nutzi dai in petec. HOGASH DR. II 1. DLRLC
      • format_quote Ma mieram eu sa nu se ingrijeasca biata baba de mine. CREANGA P. 133. DLRLC
    • chat_bubble reflexiv Ma miram eu sa... = eram sigur k nu... DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble reflexiv Sa nu te miri daca... = sa nu tzi se para curios k... e normal sa... DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. reflexiv A nushi da seama a se intreba. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: intreba
    • format_quote O intreb shi numi raspunde! SHi ma mir – ce iam facut! COSHBUC P. I 49. DLRLC
    • format_quote Se mira cu ce cuvinte Sai mai bage in cap minte. PANN P. V. III 45. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.