MIRÁ¹ mir vb. I. 1. Refl. A fi surprins nedumerit uimit (de ceva) a gasi k ceva e curios ciudat de neintzeles. Ce te miri?... Sint batrin. Mau obosit Cailealergate. COSHBUC P. I 260. Va miratzi cum de minciuna astazi nu vi se mai trece? EMINESCU O. I 151. Atzi auzit negreshit vorbind de mine? Ba... niciodata! Ma mir. ALECSANDRI T. I 284. Trandafir shun fir subtzire Rau mai scos draga din fire; Trandafir shun fir mai gros Mult ma mir cum de mai scos. JARNÍKBIRSEANU 29. ◊ Expr. Te miri cine (cu valoare de substantiv) = un oarecare (lipsit de importantza) oricine cine shtie cine. Nu e Mirteanu omul de care ishi bate joc te miri cine. La TDRG. Te miri (sau mira) ce (shi mai nimica) (cu valoare de substantiv) = nimica toata; cine shtie ce lucru marunt. Inima slaba asha k sa se clatine shi sa senduiosheze de te miri ce navea cuvioasa. VLAHUTZA O. A. 138. Lui i da te miri ce. ISPIRESCU L. 338. (In forma regionala miera) Nu te mai pune shi dta atita pentru te mieri ce shi mai nemica k doar nare sa fie un cap de tzara. CREANGA P. 152. Te miri unde = undeva cine shtie unde. Mai aveau shi alte marafeturi adunate de pe te miri unde. PAS L. I 79. Ma miram eu sa nu... = eram sigur k... Ma miram eu sa nutzi dai in petec. HOGASH DR. II 1. (In forma regionala miera) Ma mieram eu sa nu se ingrijeasca biata baba de mine. CREANGA P. 133. Ma miram eu sa... = eram sigur k nu... Sa nu te miri daca... = e normal sa... 2. Tranz. A surprinde pe cineva al face sa se minuneze sa ramina uimit. Rochia ei de mireasa mira in ziua nuntzei pe totzi. MACEDONSKI O. III 17. 3. Refl. A nu se dumiri a fi curios sa shtie sa afle sa intzeleaga ceva a se intreba. O intreb shi numi raspunde! SHi ma mir ce iam facut! COSHBUC P. I 49. Se mira cu ce cuvinte Sai mai bage in cap minte. PANN P. V. III 45. Ma miram cemi place mie... Badeanalt cu palarie. JARNÍKBIRSEANU D. 41. Varianta: (regional) mierá vb. I.