MINTZÍ mint vb. IV. 1. Intranz. A face afirmatzii care denatureaza in mod intentzionat adevarul a spune minciuni. ◊ Expr. (Fam.) Minte de stinge (sau de sta soarelen loc de sta ceasul dengheatza apele) se spune despre un om foarte mincinos. 2. Tranz. A induce in eroare pe cineva; a inshela. ◊ Expr. Ashi mintzi foamea = ashi potoli temporar foamea cu mancare putzina. ♦ Spec. A inshela in dragoste pe cineva. Lat. mentiri.

mintzi [At: CORESI EV. 163 / V: (inv) man~ men~ / Pzi: mint (ivp) mintz mant ~tzesc / E: ml mentire] 1 vi A sustzine in mod voit lucruri neadevarate. 24 vtri (Ie) ~nte de se opresc apele (in loc) (sau dengheatza apele de ia spumele de la gura de sta soarelen loc de stinge detzi sta ceasul) Exprima convingerea k un om este foarte mincinos. 5 vt A induce in eroare Si: a amagi a inshela a pacali. 6 vt (Spc) A inshela in dragoste Si: a trada. 7 vt (D. simtzuri) A denatura realitatea Si: a inshela. 8 vt (Pop; ie) Ashi ~ foamea Ashi potoli temporar foamea gustand ceva mancand putzin. 9 vz (Inv; ccd) A se dovedi mincinos tradator fatza de cineva sau ceva. 10 vi A se lepada de cineva sau de ceva. 11 vi A nu se tzine de cuvant. 12 vt (Ivr) A dovedi pe cineva drept mincinos.

MINTZÍ mint vb. IV. 1. Intranz. A face afirmatzii care denatureaza in mod intentzionat adevarul a spune minciuni. ◊ Expr. (Fam.) Minte de stinge (sau de sta soarelen loc detzi sta ceasul dengheatza apele) se spune despre un om foarte mincinos. 2. Tranz. A induce in eroare pe cineva; a inshela. ◊ Expr. Ashi mintzi foamea = ashi potoli temporar foamea cu mancare putzina. ♦ Spec. A inshela in dragoste pe cineva. Lat. mentiri.

MINTZÍ mint vb. IV. 1. Intranz. A afirma in mod conshtient un neadevar a denatura adevarul a spune minciuni. De ce ma pune pe mine sa mint in locul lui? Sa ma fac de ris? DEMETRIUS C. 18. Nu nu te iubesc sarmana copila! De tziam shi spuso am mintzit. NEGRUZZI S. I 55. Zisa badea k veni Pinan fundul gradinii.. Da mintzit shi na venit. JARNÍKBIRSEANU D. 97. ◊ Expr. Minte de stinge (sau de sta soarelen loc dengheatza apele) = spune minciuni foarte mari gogonate. Minte de sta soarelen loc iar luna sa baga dupa nor de rushine. RETEGANUL P. I 30. ◊ Tranz. (Rar) Te pune peun genunche SHitzi tot minte mii shi sute. SHi mai mari shi mai marunte. JARNÍKBIRSEANU D. 276. ◊ Tranz. (Neobishnuit cu privire la basme snoave etc.) A povesti. (Atestat in forma regionala mintz) incordatziva urechile cascatziva gurile shi ascultatzi sa va mintza nenea Ionutz o poveste asemenea careia na fost nici nu este. BOTA P. 114. ◊ Tranz. A induce in eroare; a amagi a inshela. Vai de mine! cum potzi mintzi oamenii astfel! SADOVEANU Z. C. 254. Oare ochii ei o mint Sau aieveai adevarui? Flori de tei el aren parui SHi la shold un corn deargint. EMINESCU O. I 103. Iepurile fricos shi vulpea vicleana cari fiecare dupe firea sa se silesc ashi mintzi gonacii. ODOBESCU S. III 41. ◊ Absol. Un tinar zmeu naprasnic cu ochi ce sorb shi mint. MACEDONSKI O. I 24. ◊ Fig. K sa mai minta ashteptarea Constantin a inceput sa fumeze. GALACTION O. I 146. ◊ Expr. Ashi mintzi foamea = ashi potoli temporar foamea cu putzina mincare; ashi amagi foamea. Imi mai mintzii nitzel foamea cu poamele ce gaseam. GORJAN H. I 133. Prez. ind. shi: mintzesc (RETEGANUL P.III 84) (invechit shi regional) mintz.

A MINTZÍ mint 1. tranz. A induce in eroare (recurgand la minciuni); a face sa ia un neadevar drept adevar; a inshela; a pacali; a amagi. 2. intranz. A spune minciuni; a fi mincinos; a amagi. /<lat. mentiri

mintzì v. a nu spune adevarul. [Lat. MENTIRl].

mint shi (est) tzésc a í v. intr. (lat. mentiri shi mentire it. mentire pv. fr. cat. sp. pg. mentir. V. mincĭuna). Spun mincĭunĭ. V. tr. Inshel pe cineva pin mincĭunĭ saŭ spun cuĭva mincĭunĭ. Fig. Urechea mea nu ma minte. In est ob. spun mincĭunĭ.

mintzésc V. mint.

mintzí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. mint imperf. 3 sg. mintzeá; conj. prez. 3 sa mínta

mintzí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. mint imperf. 3 sg. mintzeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. mínta

mint mintzi 2.

MINTZÍ vb. 1. (fam. fig.) a se barbieri. (Nu mai ~ atata!) 2. (reg. shi fam.) a minciuni (fam.) a tromboni. (Te rog sa nu ma ~!) 3. v. inshela. (Ia ~ cu vorbe frumoase.)

MINTZI vb. 1. (fam. fig.) a se barbieri. (Nu mai ~ atita!) 2. (reg. shi fam.) a minciuni. (Te rog sa nu ma ~!) 3. a ademeni a amagi a incinta a inshela a momi a pacali a prosti a purta a trisha (livr.) a iluziona (inv. shi reg.) a juca a planisi a poticari a prilesti a sminti a smoni a shutili (reg.) a shugui (Transilv. shi Ban) a celui (Munt.) a miglisi (Transilv.) a tashca (inv.) a aromi a blazni a gimbosi a maguli a mistifica a surprinde (fam.) a duce a fraieri a shmecheri (fam. fig.) a arde a frige a incaltza a pingeli a pingelui a pirli a potcovi a praji (Mold. fig.) a boi (inv. fig.) a luneca. (Ia ~ cu vorbe frumoase.)

mintzí (mintzít mintzít) vb. A spune minciuni. Megl. mint istr. mintu. Lat. mentĭre (Pushcariu 1088; CandreaDens. 1135; REW 5510) cf. it. mentire prov. fr. cat. sp. port. mentir. Cf. minciuna. Der. nemintzit adj. (care nu a fost dezmintzit nici contrazis); desmintzi vb. (a contrazice) format dupa fr. démentir; mintzitor adj. (mincinos) cuvint rar formatzie interna a rom. care REW 5511 o deriva din lat. mentitor.

IL FAUT BONNE MÉMOIRE APRÈS QU’ON A MENTI (fr.) trebuie o memorie buna dupa ce ai mintzit Corneille „Le menteur” act IV scena 5.

a mintzi (pe cineva) de la obraz expr. a mintzi (pe cineva) cu nerushinare fara a incerca sa para macar convingator.

A MINTZI a aburi a o arde in tertze a arunca jargoane a se barbieri a se caca pe el a se caca imprashtiat a o da in tango (cu cineva) a duce a duce cu cobza / cu iordanul / cu muia / cu preshul / cu zaharelul a se face broasca la pamant a indruga verzi shi uscate a manca cacat / ciuperci / praz / rahat a mintzi de ingheatza apele / de stinge a mintzi (pe cineva) la obraz a pune barbi / calupul / peruca (cuiva) ai pune (cuiva) mintea pe bigudiuri a raspandi bashini a scoate panglici pe nas a spune gogoshi / ocabele a taia piroane a tromboni a turna gogoshi a se tzine de goange / iordane a umbla cu cioara vopsita a vinde gogoshi.

a mintzi de ingheatza apele / de stinge expr. a spune minciuni foarte mari a exagera.