MINTZÍ mint vb. IV. 1. Intranz. A face afirmatzii care denatureaza in mod intentzionat adevarul a spune minciuni. ◊ Expr. (Fam.) Minte de stinge (sau de sta soarelen loc detzi sta ceasul dengheatza apele) se spune despre un om foarte mincinos. 2. Tranz. A induce in eroare pe cineva; a inshela. ◊ Expr. Ashi mintzi foamea = ashi potoli temporar foamea cu mancare putzina. ♦ Spec. A inshela in dragoste pe cineva. Lat. mentiri.