MINTZÍ mint vb. IV. 1. Intranz. A afirma in mod conshtient un neadevar a denatura adevarul a spune minciuni. De ce ma pune pe mine sa mint in locul lui? Sa ma fac de ris? DEMETRIUS C. 18. Nu nu te iubesc sarmana copila! De tziam shi spuso am mintzit. NEGRUZZI S. I 55. Zisa badea k veni Pinan fundul gradinii.. Da mintzit shi na venit. JARNÍKBIRSEANU D. 97. ◊ Expr. Minte de stinge (sau de sta soarelen loc dengheatza apele) = spune minciuni foarte mari gogonate. Minte de sta soarelen loc iar luna sa baga dupa nor de rushine. RETEGANUL P. I 30. ◊ Tranz. (Rar) Te pune peun genunche SHitzi tot minte mii shi sute. SHi mai mari shi mai marunte. JARNÍKBIRSEANU D. 276. ◊ Tranz. (Neobishnuit cu privire la basme snoave etc.) A povesti. (Atestat in forma regionala mintz) incordatziva urechile cascatziva gurile shi ascultatzi sa va mintza nenea Ionutz o poveste asemenea careia na fost nici nu este. BOTA P. 114. ◊ Tranz. A induce in eroare; a amagi a inshela. Vai de mine! cum potzi mintzi oamenii astfel! SADOVEANU Z. C. 254. Oare ochii ei o mint Sau aieveai adevarui? Flori de tei el aren parui SHi la shold un corn deargint. EMINESCU O. I 103. Iepurile fricos shi vulpea vicleana cari fiecare dupe firea sa se silesc ashi mintzi gonacii. ODOBESCU S. III 41. ◊ Absol. Un tinar zmeu naprasnic cu ochi ce sorb shi mint. MACEDONSKI O. I 24. ◊ Fig. K sa mai minta ashteptarea Constantin a inceput sa fumeze. GALACTION O. I 146. ◊ Expr. Ashi mintzi foamea = ashi potoli temporar foamea cu putzina mincare; ashi amagi foamea. Imi mai mintzii nitzel foamea cu poamele ce gaseam. GORJAN H. I 133. Prez. ind. shi: mintzesc (RETEGANUL P.III 84) (invechit shi regional) mintz.