optziuni
  • info

12 definitzii pentru matura

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

MATURÁ mắtur vb. I. 1. Tranz. shi intranz. A curatza o suprafatza de praf de gunoi etc. cu matura (1); a strange a indeparta praful gunoiul etc. cu matura. ♦ Tranz. A atinge in trecere. 2. Tranz. P. anal. (Despre vant ape) A purta a duce cu sine; a lua cu sine praful gunoiul etc.; a strabate cu repeziciune o suprafatza indepartand totul din cale. 3. Tranz. Fig. A inlatura pe cineva sau ceva a da la o parte; a alunga a azvarli a goni. Din matura.

MATURÁ mắtur vb. I. 1. Tranz. shi intranz. A curatza o suprafatza de praf de gunoi etc. cu matura (1); a strange a indeparta praful gunoiul etc. cu matura. ♦ Tranz. A atinge in trecere. 2. Tranz. P. anal. (Despre vant ape) A purta a duce cu sine; a lua cu sine praful gunoiul etc.; a strabate cu repeziciune o suprafatza indepartand totul din cale. 3. Tranz. Fig. A inlatura pe cineva sau ceva a da la o parte; a alunga a azvarli a goni. Din matura.

matura [At: PSALT. HUR. 1^r/17 / Pzi: matur / E: matura] 12 vtrm (Fsha) A curatza de praf de gunoi etc. cu matura (1). 34 vtrm (Fsha) A strange praful gunoaiele etc. cu matura (1). 5 vt (Rar; c. i. coshurile caselor) A curatza de funingine. 6 vt A atinge in trecere. 7 vt (Pan; d. vant sau apa) A inlatura din cale. 8 vt (Pan; d. vant sau apa) A purta a duce cu sine obiecte aflate pe o suprafatza. 9 vt (C. i. obiecte) A da la o parte. 10 vt (Rar) A lua. 11 vt (Fig; c. i. oameni) A alunga. 12 (Spc; Mat) A trece peste Si: a parcurge a strabate.

MATURÁ matur vb. I. Tranz. 1. A curatza a shterge cu matura o suprafatza. Dumitrache apuca matura de coada shi matura casa mai abitir k o fata. STANCU D. 6. Se puse de matura coliba. ISPIRESCU E. 396. Iar de cind mam maritat Nici un bine nam aflat. De cu ziua matur casa Aprind focul gatesc masa. ALECSANDRI P. P. 308. ◊ Fig. [Preotul citea] maturind cu barbai carunta furnicile chirilice de pe ceaslovul dinaintei. SADOVEANU O. VII 216. Hainai maturind pamintul SHio tirashteabia abia. COSHBUC P. I 224. ♦ A aduna ceva a stringe cu matura. Mai intirzie putzin k sa curetze blidele shi sa mature farimiturile subt vatra. SADOVEANU B. 31. Credinciosul imparatului... vine cu gindul sa mature scrumul afara. CREANGA P. 255. ◊ Intranz. Derdicam shi maturam prin casa k o fata mare. CREANGA A. 69. 2. Fig. A inlatura pe cineva sau ceva a alunga a goni a face sa dispara. A pierit pentru totdeauna maturata de Marea Revolutzie lumea «Revizorului» shi a «Sufletelor moarte». STANCU U.R.S.S. 96. Aducetzimi degraba o putina o piele de cine shi doua betze sa fac o jucarica cum shtiu eu shi acush vil matur deaici. CREANGA P. 310.

A MATURÁ matur tranz. 1) (case strazi drumuri etc.) A face sa fie curat (strangand gunoiul cu matura). 2) fig. (persoane) A da afara dintrun loc; a izgoni; a alunga; a goni; a fugari. 3) (obiecte) A inlatura complet de pe o suprafatza. /Din matura

maturà v. 1. a curatza sau a shterge cu matura; 2. a goni a alunga pe cineva; 3. a curatza a desherta: artileria matura tot locul BALC. [Tras din matura].

mắtur a á v. tr. (d. matura). Curatz cu matura: a matura curtea camera hornu. Inlatur gunoĭu cu matura: a matura gunoĭu. Fig. Iron. Inlatur daŭ afara: aŭ fost maturatzĭ de acolo. Curatz locu liberez: cind vom matura tzara de Jidanĭ?

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

maturá (a ~) vb. ind. prez. 3 mắtura

maturá vb. ind. prez. 1 sg. matur 3 sg. shi pl. matura

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

MATURÁ vb. v. alunga arunca azvarli departa goni izgoni indeparta.

matura vb. v. ALUNGA. ARUNCA. AZVIRLI. DEPARTA. GONI. IZGONI. INDEPARTA.

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a matura locul expr. (intl.) 1. a fura tot ce se poate de la locul spargerii. 2. a fugi a pleca ashi pierde urma.

a matura pe jos cu hainele expr. a purta imbracaminte exagerat de lunga.

Intrare: matura
verb (VT2)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • matura
  • maturare
  • maturat
  • maturatu‑
  • maturand
  • maturandu‑
 singular plural
  • matura
  • maturatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • matur
 (sa)
  • matur
  • maturam
  • maturai
  • maturasem
a II-a (tu)
  • maturi
 (sa)
  • maturi
  • maturai
  • maturashi
  • maturaseshi
a III-a (el, ea)
  • matura
 (sa)
  • mature
  • matura
  • matura
  • maturase
plural I (noi)
  • maturam
 (sa)
  • maturam
  • maturam
  • maturaram
  • maturaseram
  • maturasem
a II-a (voi)
  • maturatzi
 (sa)
  • maturatzi
  • maturatzi
  • maturaratzi
  • maturaseratzi
  • maturasetzi
a III-a (ei, ele)
  • matura
 (sa)
  • mature
  • maturau
  • maturara
  • maturasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

matura, maturverb

  • 1. tranzitiv intranzitiv A curatza o suprafatza de praf de gunoi etc. cu matura; a strange a indeparta praful gunoiul etc. cu matura. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Dumitrache apuca matura de coada shi matura casa mai abitir k o fata. STANCU D. 6. DLRLC
    • format_quote Se puse de matura coliba. ISPIRESCU E. 396. DLRLC
    • format_quote Iar de cind mam maritat Nici un bine nam aflat. De cu ziua matur casa Aprind focul gatesc masa. ALECSANDRI P. P. 308. DLRLC
    • format_quote figurat [Preotul citea] maturind cu barbai carunta furnicile chirilice de pe ceaslovul dinaintei. SADOVEANU O. VII 216. DLRLC
    • format_quote figurat Hainai maturind pamintul SHio tirashteabia abia. COSHBUC P. I 224. DLRLC
    • format_quote Mai intirzie putzin k sa curetze blidele shi sa mature farimiturile subt vatra. SADOVEANU B. 31. DLRLC
    • format_quote Credinciosul imparatului... vine cu gindul sa mature scrumul afara. CREANGA P. 255. DLRLC
    • format_quote Derdicam shi maturam prin casa k o fata mare. CREANGA A. 69. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv A atinge in trecere. DEX '09 DEX '98
  • 2. tranzitiv prin analogie (Despre vant ape) A purta a duce cu sine; a lua cu sine praful gunoiul etc.; a strabate cu repeziciune o suprafatza indepartand totul din cale. DEX '09 DEX '98
  • 3. tranzitiv figurat A inlatura pe cineva sau ceva a da la o parte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: alunga azvarli goni inlatura
    • format_quote A pierit pentru totdeauna maturata de Marea Revolutzie lumea «Revizorului» shi a «Sufletelor moarte». STANCU U.R.S.S. 96. DLRLC
    • format_quote Aducetzimi degraba o putina o piele de cine shi doua betze sa fac o jucarica cum shtiu eu shi acush vil matur deaici. CREANGA P. 310. DLRLC
etimologie:
  • matura DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.