MẮTURA maturi s. f. 1. Obiect de uz casnic in forma unui manunchi facut din tulpinile plantei cu acelashi nume sau din nuiele paie etc. cu care se curatza o suprafatza. ◊ Loc. vb. A da cu matura = a matura (1). 2. Numele a doua plante erbacee folosite la confectzionarea maturilor (1): a) planta bogat ramificata cu flori verzi shi violete; meitataresc (Sorghum vulgare); b) planta inalta pana la 2 metri cu frunze late shi cu tulpina bogata in materii zaharoase (Sorghum saccaratum). ♦ Lan de maturi (2). 3. Planta erbacee cu tulpina ramificata stufoasa cu frunze mici alungite de un verdedeschis cu flori verzi folosita la confectzionarea maturilor (1) (Kochia scoparia). 4. (In sintagma) Maturi de vrajitoare = simptom de boala la pomii fructiferi shi la unii arbori cauzat de unele ciuperci microscopice sau de bacterii shi caracterizat prin aparitzia pe ramurile atacate a unor ramificatzii degenerescente subtziri shi dese. Et. nec.

matura sf [At: NECULCE L. 239 / V: (reg) ~re ~tara / Pl: ~ri / E: nct] 1 Obiect de uz casnic in forma unui manunchi facut din nuiele paie etc. cu care se curatza gunoiul. 23 (Ilv) A da cu ~ra A matura (1 2). 4 (Fig; rar; dep) Barba mare. 5 Planta erbacee bogat ramificata cu flori verzi shi violete utilizata la confectzionarea maturilor (1) Si: (pop) balur flocoasa malaitataresc meitataresc (reg) tatarca (Sorghum vulgare). 6 (SHic ~recubobunegru) Planta erbacee inalta pana la 2 metri cu frunze late shi tulpina bogata in materii zaharoase utilizata la confectzionarea maturilor (1) (Sorghum saccharatum). 7 (Csc) Lan de maturi (56). 8 (SHic ~degradina ~ridegradina ~ridetzara ~ridecasa) Planta erbacee cu tulpina ramificata cu frunze verdedeschis cu flori verzi abia vizibile folosita shi la curatzat Si: maturica (5) (Kochia scoparia). 9 (Bot; reg; ic) ~raMaiciiPrecesta sau ~turceasca Nafurica (Artemisia annua). 10 (Bot; reg; ic) ~raraiului Floarearaiului (Chrysanthemum cinerariifolium). 11 (Reg; ic) ~alba Planta nedefinita mai indeaproape. 12 (Trs) Bidinea. 13 (Ban) Unealta cu care se amesteca in laptele pus la fiert in laptele in care sa pus cheagul etc. Si: (reg) maturica (10) maturice (4) maturishca (4) maturoi (6) maturutza (3). 14 (Ban; art.) Dans tzaranesc care se joaca in perechi unul dintre dansatori tzinand in loc de partenera o matura (1). 15 (Ban; art.) Melodie dupa care se executa matura (14).

MẮTURA maturi s. f. 1. Obiect de uz casnic in forma unui manunchi facut din tulpinile plantei cu acelashi nume sau din nuiele paie etc. cu care se curatza o suprafatza. ◊ Loc. vb. A da cu matura = a matura (1). 2. Numele a doua plante erbacee intrebuintzate la confectzionarea maturilor (1): a) planta bogat ramificata cu flori verzi shi violete; meitataresc (Sorghum vulgare); b) planta inalta pana la 2 metri cu frunze late shi cu tulpina bogata in materii zaharoase (Sorghum saccaratum). ♦ Lan de maturi (2). 3. Planta erbacee cu tulpina ramificata stufoasa cu frunze mici alungite de un verdedeschis cu flori verzi folosita la confectzionarea maturilor (1) (Kochia scoparia). 4. (In sintagma) Maturi de vrajitoare = simptom de boala la pomii fructiferi shi la unii arbori cauzat de unele ciuperci microscopice sau de bacterii shi caracterizat prin aparitzia pe ramurile atacate a unor ramificatzii degenerescente subtziri shi dese. Et. nec.

MẮTURA maturi s. f. 1. Obiect de uz casnic in forma unui manunchi facut din tulpinile plantei cu acelashi nume sau de nuiele paie etc. cu care se matura. Ceare ma ciinele asta al tau Patzanghele?! intreba Matei al Barbului shtergindushi cu matura zapada de pe opinci. PREDA I. 75. SHi sa vad pe maicamea Cu matura maturind. JARNÍKBIRSEANU D. 199. 2. Planta erbacee din familia gramineelor bogat ramificata cultivata in scopuri industriale sau pentru facerea obiectului descris mai sus (Sorghum vulgare). Nu ia fost greu fugarului sa se tiriie intrun lan de maturi. POPA V. 126. SHi prin tufele de maturi ce cresc verzi adince dese Pasari imblinziten cuiburi distind penele alese. EMINESCU O. I 43.

MẮTURA ~i f. 1) Obiect de uz casnic facut din tulpini de malai sau din tulpinile altor plante cu care se matura. 2) Planta erbacee cu tulpina foarte ramificata shi stufoasa din care se fac astfel de obiecte. [G.D. maturii] /Orig. nec.

matura f. 1. unealta din par de porc din paie sau din nuiele ce serva a curatza de gunoiu a shterge de praf; 2. pl. un tel de meiu (Sorghum). [Cf. lat. METULA tufishoara smoc].

mắtura f. pl. ĭ (vsl. metla din *metĭla; sirb. metla bg. rus. metlá a. i. V. omat smetie. Cp. cu maguramigla). Unealta facuta din ramurĭ de copaceĭ (V. tirn) shi maĭ ales din virfurĭ de meĭ tataresc legate la un loc shi care serveshte la inlaturat gunoĭu de pe pardoseala saŭ din curte. (Cind e de par se numeshte perie). Meĭ tataresc (V. meĭ). Alta planta kóchia [saŭ chenopódium] scopária).

matara sf vz matura

mắtura s. f. g.d. art. mắturii; pl. mắturi

matura s. f. g.d. art. maturii; pl. maturi

MATURA s. v. bidinea.

MATURA s. 1. (BOT.; Sorghum vulgare) (pop.) malaitataresc meitataresc (reg.) balur flocoasa tatar tatarca. 2. (BOT.; Kochia scoparia) maturica. 3. (FITOP.) maturidevrajitoare = (pop.) patulvantului. (~ este numele unei boli a arborilor.)

MATURA s. 1. (BOT.; Sorghum vulgare) (pop.) malaitataresc meitataresc (reg.) balur flocoasa tatar tatarca. 2. (BOT.; Kochia scoparia) maturica. 3. maturidevrajitoare = (pop.) patulvintului. (~ este numele unei boli a arborilor.)

matura s. v. BIDINEA.

matúra (matúri) s. f. 1. Obiect cu care se curatza. 2. Sorg (Sorghum vulgaris). 3. Spanac porcesc (Chenopodium scoparia). Mr. metura megl. m(i)etura istr. meture. Origine obscura. La baza lui trebuie sa stea lat. matta „covorash” de unde sard. matta „tufa arbust” abruz. mattęlę „manunchi” Lucania mattǫrrę „matura de nuiele” Lipari mattulu „vreascuri” calabr. máttulu „scul” cat. sp. mata (Corominas III 287 cf. REW 5424). Lat. matta shia schimbat genul. Rezultatul *mat explica pl. maturi shi prin falsa regresiune matura cf. patura magura latura. Sar putea pleca shi de la un lat. *mattula; insa fonetismul din rom. prezinta o anumita dificultate. Pentru al explica pe a trebuie presupusa o incrucishare cu lat. metere „a lua a culege” in a carui conjugare ar fi intervenit o schimbare analogica destinata so reduca la un tip mai mult sau mai putzin regulat meto *metitum (in loc de messum) k peto petitum cf. parco parcitum (fatza de parsum) patior *patitum (fatza de passum). Din incrucisharea lui matta cu meto putea sa rezulte *metula cf. alb. mettulë. Alte ipoteze sint mai putzin convingatoare. Din lat. mētŭla „piramida mica” (Candrea Éléments 29; Pushcariu 1053; CandreaDens. 1074; REW 5554; Candrea; Tiktin) este dificil din punct de vedere semantic. Din sl. metla „nuielusha” cf. bg. rus. metlá „matura” (Miklosich Slaw. Elem. 30; Cihac II 109; Berneker II 41; Pascu Beiträge 18; Conev 46) nu este posibil din punct de vedere fonetic. De origine dacotracica dupa Pushcariu Lr. 286; anterior indoeurop. dupa Lahovary 335. Der. matura vb. (a curatza cu matura; a expulza; a elimina); maturator s. m. (om care matura); maturatoare s. f. (mashina de maturat); maturatura s. f. (actziunea de a matura shi rezultatul ei); maturar s. m. (maturator); maturica (var. maturice) s. f. (planta Centaurea cyanus); maturitza s. f. (verbina Verbena officinalis). Cf. matreatza.

maturi (maturele) (it. spazzole; engl. wire brushes; fr. balais à jazz; germ. Jazz besen) tip de baghete (2) din metal pentru unele instrumente de percutzie* cu membrana. Se compun dintrun maner din metal cu o extremitate bombata iar cealalta terminata cu multe fire din metal din forma de evantai. De obicei se intrebuintzeaza doua m. dar se poate combina o m. cu o bagheta (2). In general membrana instr. se loveshte cu cele doua m. dar se poate shi freca (in acest caz se produce un fashait).

KOCHIA Roth MATURI DE GRADINA COHIA fam. Chenopodiaceae. Gen originar din Europa Asia Australia Africa de S pina la 85 specii erbacee tufe paroase sau tomentoase tulpina shi ramurile foliote frunze ingustfiliforme de pina la 15 cm lungime alterne matasospubescente verzistralucitor toamna devin roshiiruginii. Flori (perigon globular intins sau urceolat 5 petale indoite in interior 5 stamine exerte 3 stigmate) solitare sau mai multe in axa frunzei nesemnificative.