mare² sf [At: PSALT. HUR. 53710 / V: (reg) ~ra / GD: marii (inv) mariei mariei / Pl: mari (inv) mari ~ / E: ml mare is] 1 Vasta intindere de apa statatoareadanca shi sarata de pe suprafatza pamantului care de obicei este unita cu un ocean printro stramtoare. 2 Parte a oceanului de langa tzarm. 3 (Pex) Ocean. 4 (Pop; ie) Darea trece ~a Cu bani se poate face orice. 5 (Inv; is) ~a ocheanului Ocean. 6 (Inv; ie) De la ~ pana la ~ De la un capat la altul al pamantului Si: pretutindeni. 7 (Pop; ie) Peste mari negre Foarte departe. 8 (Pop; ie) Peste (noua sau shapte) mari shi (noua sau shapte) tzari sau (rar) peste noua tzari shi mari peste noua mari peste noua tzari Foarte departe. 9 (Fam; ie) A fagadui (sau a cere) ~a cu sarea (shi Oltul cu totul) A fagadui sau a cere prea mult. 10 (Iae; pex) A fagadui sau a cere imposibilul. 11 (Ie) A vantura (sau a cutreiera) tzarile shi marile A hoinari. 12 (Fam; ie) A (in)cerca a cu degetul A incerca sa rezolvi ceva la intamplare cu foarte putzine shanse de reushita. 13 (iae) A incerca imposibilul. 14 (Fig; udp „de”) Suprafatza vasta nesfarshita Mare de foc. 15 (Fig) Multzime nesfarshita. 16 (Fig) Cantitate foarte mare.

mare³ s [At: (cca 1825) ARH. OLT. IV 369 / V: mar ~ra / Pl: ~ri / E: ns cf amar] (Ivp; precedat de „atata” udp „de”) Numar sau cantitate mare Si: multzime gramada.

MÁRE² mari s. f. Vasta intindere de apa statatoare sarata shi amara de obicei unita cu oceanul printro strimtoare sau formind partea oceanului de linga tzarm; nume generic dat apelor sarate de pe suprafatza pamintului. Cind chiuie o data se cutremura pamintul vaile rasuna marile clocotesc shi peshtii din ele se sparie. CREANGA P. 54. La picioaretzi cad shitzi caut in ochi negriadinci k marea SHi sarut a tale mine shii intreb de potzi ierta. EMINESCU O. I 30. Marea limpede shi albastra pare k un smarald incadrat intrun inel de aur. ALECSANDRI O. P. 312. Lup de mare v. lup. Cal de mare v. cal (3). Spuma de mare v. spuma. Rau de mare v. rau. ◊ Expr. Marea cu sarea = imposibilul. A fagadui marea cu sarea. ▭ Popa cerea insa marea cu sarea! SLAVICI O. II 88. A cerca marea cu degetul = a face o incercare chiar daca shansele de reushita sint foarte mici. Bine bine! cercatzi voi marea cu degetul dar ia! sa vedem cum itzi da de fund? CREANGA P. 260. (In legatura cu verbe de mishcare) Peste (noua) mari shi (noua) tzari = foarte departe v. noua. SHi merg ei shi merg cale lunga sa leajunga trecind peste noua mari peste noua tzari shi peste noua ape mari. CREANGA P. 207. A vintura mari shi tzari = a cutreiera lumea larga a hoinari. ◊ Fig. Intindere mare suprafatza intinsa vasta; imensitate. La asfintzit un soare roshu incununat de nouri de jaratic se cufunda in marile verzi ale codrilor. SADOVEANU O. I 325. Saprinde un joc de licariri ciudate pe aceasta mare intinsa de nisipuri arzatoare. BART S. M. 22. Stele pluteau k nishte faruri pe nemasurata shi linishtita mare de intuneric. VLAHUTZA O. A. 158.

MÁRE² mari f. 1) Spatziu intins de apa statatoare sarata situata intre continente sau in interiorul lor. ~ea Mediterana. ~ea Caspica. ◊ A fagadui (a promite a cere) ~ea cu sarea a fagadui (a promite a cere) imposibilul. A incerca ~ea cu degetul a intreprinde ceva fara shanse de succes. A vantura mari shi tzari a calatori foarte mult. 2) fig. Intindere mare; vastitate. O ~ de grane. 3) Multzime sau cantitate foarte mare. O ~ de flori. [G.D. marii] /<lat. mare ~is

mare f. 1. intindere imensa de apa sarata ce acopere cea mai mare parte a suprafetzei pamantului; 2. portziune din aceasta massa de apa: Marea Neagra; 3. fig. cantitate intinsa pe o suprafatza mare: mare de grau mare de sange. [Lat. MARE].

1) máre f. pl. marĭ (lat. máre it. mare fr. mer pv. cat. sp. pg. mar). Ocean imensa intindere de apa care acopere cea maĭ mare parte a globuluĭ pamintesc: corabie de mare. Parte maĭ mica din aceasta intindere: marea Neagra. Suprafatza imensa imensitate: o mare de nisip de oamenĭ. Ĭarba de mare. V. ĭarba. A cerca marea cu degetu a te apuca cu fortze prea micĭ sa facĭ un lucru prea mare. A promite marea shi sarea lucrurĭ imposibile pe dracu shi pe tatasu. Pe mare (Mold. nord pe marea) pe calea marina. Marea acopere aproape treĭ sferturĭ din suprafatza globuluĭ terestru shi ocupa mult maĭ mult loc in emisferu austral de cit in cel boreal. Adincimea apelor mariĭ e variabila oscilind in mediŭ intre 3000 shi 4500 de metri. Dar pin unele locurĭ exista depresiunĭ chear pina la 8613 metri (la Tuscarora) shi 9400 (la insulele Tonga). Apa mariĭ pe linga urmele multor minerale contzine in disolutziune multa clorura de sodiŭ (sare) care se extrage din saline marine. Dintre mishcarile obishnuite ale mariĭ uneles intimplatoare (k valurile care ajung pina la o inaltzime de 18 metri dar al caror efect nu se maĭ simte la 20 de metri supt suprafatza apeĭ) alteles regulare k fluxu refluxu shi curentele.

Adriatica (Marea) f. golf mare al Mediteranei intre Italia Istria shi Dalmatzia.

Alba (Marea) f. vast golf al Oceanului Glacial arctic pe coasta Rusiei europene.

Aral (Marea de) n. lac mare in Azia apuseana (Turkestan rusesc) lung de 500 km.

Asfaltit (Lacul) n. sau Marea Moarta lac in Palestina in care se arunca Iordanul (shi de unde se scotea asfalt).

Azov (Marea de) n. 1. golf la N. Marii Negre; 2. orash rusesc in fundul acestui golf: 25.000 loc.

Baffin (Marea de) n. vast golf in America septentrionala; descoperit in 1616 de navigatorul englez Baffin.

Baltica (Marea) f. vast golf al Europei intre Suedia Rusia Germania shi Danemarca.

Bering m. navigator danez in serviciul Rusiei descoperi marea shi stramtoarea cei poarta numele (17251728). ║ 1. (Stramtoarea de) bratz de mare intre Azia shi America de N.; 2. (Marea de) partea septentrionala a Oceanului Pacific intre Azia shi America.

Britania f. 1. (Marea) regat coprinzand: Anglia Wales Scotzia shi Irlanda impartzita in 117 comitate cu 47 mil. loc.; cap. Londra. Colonii cu 275 mil. loc.; 2. (Noua) numele posesiunilor engleze in America de N. (Britanic).

Caspica (Marea) f. lac imens situat intre Europa shi Azia. Pescarie abundanta.

Ghenesaret n. lac in Palestina numit shi Marea Tiberiadei.

Ionic a. Marea Ionica partea Mediteranei intre Italia de S. shi Grecia: Insulele Ionice grup de insule in Marea Ionica: ordin ionic unul din cele cinci ordine de arhitectura greaca caracterizat printr’un capitel ornat de doua spirale laterale.

Irlanda f. 1. una din Insulele Britanice spre apus de Anglia de care o separa Marea Irlandei: 5 mil. loc. Cap. Dublin; 2. (Marea) partea Oceanului Atlantic intre Anglia Irlanda shi Scotzia; 3. (Noua) insula in Melanezia (Irlandez). V. Sinfeiner.

MareaAlba f. V. Alba.

MareaNeagra f. numita in vechime Pontus Euxinus mare intre Rusia Romania Bulgaria shi Turcia (numita astfel din cauza deselor ei furtuni).

MareaRoshie f. sau Golful Arabic intre Arabia shi Egipt comunica cu Marea Mediterana prin canalul de Suez.

Marmara (Marea de) f. portziunea Mediteranei intre stramtoarea Dardanelelor shi Bosforul.

Mediterana f. Mare situata intre Europa Azia shi Africa; ea comunica cu Oceanul Atlantic prin stramtoarea de Gibraltar cu Marea Neagra prin Dardanele shi Bosfor cu Marea Roshie shi Oceanul Indian prin canalul de Suez. Mediterana prezinta mai multe golfuri ce poarta asemenea numele de mare Marea Tireniana Adriatica Marmara Marea Neagra shi Marea de Azov.

Nord (Capul) n. promontoriu la N. Norvegiei. ║ (Canalul): stramtoare intre Irlanda si Scotzia. ║ (Marea de) partea Oceanului Atlantic coprinsa intre Norvegia Danemarca Germania Olanda Belgia Frantza si Anglia.

Tyrhenian a. ce tzine de Etruria (Toscana): Marea Tyrheniana partea Mediteranei coprinsa intre Italia Corsica Sardinia shi Sicilia.

máre² s. f. g.d. art. mắrii; pl. mari

máre s. f. g.d. art. marii; pl. mari

+limba de mare s. f. + prep. + s. f.

Marea Neagra.

MÁRE s. 1. (GEOGR.) (inv.) genune noian. (Sa scufundat in ~.) 2. (GEOGR.) apa. (Pana in Grecia a calatorit pe ~.) 3. (JUR.) mare deschisa = mare libera; mare interna v. mare inchisa; mare inchisa = mare interna; mare libera v. mare deschisa. 4. (GEOL.) mare de pietre = camp de pietre.

MÁRE s. v. apa duium gramada multzime ocean potop puhoi puzderie sumedenie.

MARE s. (GEOGR.) 1. (inv.) genune noian. (Sa scufundat in ~.) 2. apa. (Pina in Grecia a calatorit pe ~.)

mare s. v. DUIUM. GRAMADA. MULTZIME. OCEAN. POTOP. PUHOI. PUZDERIE. SUMEDENIE.

HOTZ DE MÁRE s. v. corsar pirat.

TALHAR DE MÁRE s. v. corsar pirat.

hotz de mare s. v. CORSAR. PIRAT.

MARELEALB s. (ZOOL.) york mare. (~ este o specie de porci.)

MARELELAMA s. (BIS.) dalailama. (~ este sheful suprem al budismului tibetan.)

MARELENEGRU s. (ZOOL.) cornwall. (~ este o specie de porci.)

tilhar de mare s. v. CORSAR. PIRAT.

máre (mắri) s. f. Intindere mare de apa sarata. Mr. amare megl. mari istr. mǫre. Lat. mare (Pushcariu 1026; CandreaDens. 1047; REW 5349) cf. it. mare fr. mer prov. cat. sp. port. mar. Pentru expresia a fagadui marea cu sarea cf. Pushcariu Études linguistique roum. Cluj 1937 shi impotriva Spitzer BL V 190 shi VI 238.

máre mari s.f. In expr. ochi de mare = iezer lac glaciar tau. „In legatura cu lacurile ce se numesc aici ochiuri de mare se povestesc o multzime de legende k shi aceea in care e vorba de disparitzia unei turme intregi de oi impreuna cu ciobanul lor al carui suflet nushi afla odihna” (Demeter Marin 1935: 42). Unele lacuri glaciare din Maramuresh au o adancime de 10 pana la 30 metri. Lat. mare is (SHaineanu Scriban; Pushcariu CDDE cf. DER; DEX).

máre mari s.f. In expr. ochi de mare = iezer lac glaciar tau. „In legatura cu lacurile ce se numesc aici ochiuri de mare se povestesc o multzime de legende k shi aceea in care e vorba de disparitzia unei turme intregi de oi impreuna cu ciobanul lor al carui suflet nushi afla odihna” (Demeter Marin 1935: 42). De mentzionat k unele lacuri glaciare din Maramuresh au o adancime apreciabila de 10 pana la 30 metri. Cf. germ. Meerange „ochi de mare; lac glaciar” (TZurcanu); Lat. mare.

FRUCTE DE MARE s.n. pl. In gastronomie ansamblu de animale marine mici scoici stridii crevete langustine crabi servite pe gheatza sub forma de cocteil sau folosite k ingrediente in preparate specifice.

VULPE DE MARE s.f. (Iht.) In general peshte cartilaginos din ordinul rechinilor batoizi (platzi) fam. rajidae (batoizi propriuzishi) cu corp romboidal shi inotatoare dezvoltate k nishte aripi imense prezent in lungul tuturor tzarmurilor europene. Exista nenumarate specii precum cea din Marea Nordului (Raja batis) de 1 m lungime shi 30 kg greutate unele fiind uriashe precum vatosul (Raja clavata) ce poate ajunge la 34 m lungime shi 23 m latzime shi o greutate de 200 kg. De la anumite specii de rajidae se consuma inotatoarele pectorale (comercializate k aripi de vulpe) considerate delicatese fiind asemanatoare la gust cu carnea de crab.

Marea Galileei (Lacul Ghenizaret sau Marea Tiberiadei) lac in tzinutul Galileii din campia Ghenizaret lung de 21 de km shi lat de 12 km prin care trece raul Iordan spre Marea Moarta. Aici a avut loc pescuirea minunata a lui Iisus shia recrutat apostolii shi a mers pe apele sale k pe uscat facand shi alte minuni.

Marea Moarta (Lacul Asfaltat) lac in Orientul Apropiat intre Israel shi Iordania in care se varsa raul Iordan. Este lacul cu cea mai joasa altitudine de pe pamant (392 m sub nivelul marii) shi cu o salinitate de 75 ori mai mare decat cea a oceanului planetar. Potrivit Vechiului Testament aici sau aflat orashele Sodoma Gomora shi altele distruse de Dumnezeu pentru nelegiuirile locuitorilor lor.

Marea Roshie mare a Oceanului Indian intre Africa shi Arabia care comunica prin canalul Suez in nord cu Marea Mediterana iar in sud cu Marea Arabiei prin stramtoarea Bab el Mandeb. A fost traversata in mod miraculos de evrei sub conducerea lui Moise cand au scapat de robia egipteana.

MareleLama v. DalaiLama.

ANTE MARE UNDAE (lat.) valurile inaintea marii Cauza premerge efectul.

AZOV Marea ~ sector al Marii Negre legat de aceasta prin str. Kerci; 39 mii km². Ad. medie: 7 m; ad. max. 15 m; salinitate medie: 1013‰. In ea se varsa Donul shi Kubanul. Pr. porturi: Taganrog Mariupol Eisk. Inghetzata iarna. Pescuit. Numeroase statziuni de odihna.

BALTICA Marea ~ mare continentala a Oc. Atlantic in N Europei; comunica cu Marea Nordului prin str. Skagerrak shi Kattegat; 419 mii km². Ad. medie: 86 m; ad. max.: 470 m. Formeaza trei mari golfuri: Finic Botnic shi Riga. Salinitate redusa (811‰). Numeroase ins. shi arh.: Aland Bornholm Gotland Rügen Saaremaa. In ea se varsa Neva Dvina de Vest Vistula Oder sh.a. Navigatzie intensa. Porturi pr.: St. Petersburg Tallin Riga Gdańsk Szczecin Copenhaga Stockholm Malmö sh.a. Pescuit. Unita cu Marea Alba prin intermediul L. Onega shi riului Neva printrun canal navigabil (1933) cu 19 ecluze shi 227 km lungime.

BENGAL Golful sau Marea ~ golf al Oc. Indian intre Pen. Hindustan (la V) shi Arh. Andaman shi Nicobar (la E); c. 22 mil. km². Ad. med.: 2.586 m; ad. max.: 4.519 m. Aici se varsa printro delta comuna fl. Gange shi Brahmaputra. Navigatzie. Pescuit. Temp. medie a apei: 2529°C. Salinitate: 30‰. Porturi pr.: Calcutta Madras.

CANALUL DUNAREMAREA NEAGRA cale navigabila in SE Romaniei care uneshte fl. Dunarea cu Marea Neagra scurtind drumul navelor spre Constantza cu c. 400 km shi asigurind irigarea a peste 200.000 de ha teren. Proiecte de realizare a unui asemenea canal dateaza de la mijlocul sec. 19. Lucrarile au inceput in 1949 acestea constituind un mijloc de exterminare a detzinutzilor politici care au fost folositzi k principala fortza de munca. Sistate in 1955 lucrarile au fost reluate in 1975 dupa un alt proiect. Canalul dat in folosintza la 26 mai 1984 strabate Pod. Dobrogei de Sud de la V la E fiind axat in mare parte pe fosta vale Carasu. Porturi: Cernavoda Medgidia Basarabi Agigea. Lungime totala: 642 km; latzime la baza: 70 m la suprafatza 110140 m; adincimea: 7 m; pescaj maxim admis: 55 m. La capete canalul este prevazut cu ecluze (Cernavoda shi Agigea) fiecare avind doua incinte care asigura navigatzia in ambele sensuri; este traversat de shapte poduri (trei rutiere trei feroviare shi unul mixt). Volumul de trafic care il poate prelua anual este de c. 75 mil. t marfuri asigurinduse trecerea navelor fluviale shi a celor maritime de dimensiuni mici. Constituie o importanta cale navigabila europeana permitzind o legatura mai directa intre Marea Neagra shi Marea Nordului prin Canalul RinMainDunare precum shi cu Marea Baltica prin Canalul OderElba. O derivatzie Poarta AlbaNavodariMidia in lungime de 266 km (ad.: 55 m) a fost construit in 19841987.

CARAIBILOR Marea ~ mare a Oc. Atlantic marginita la V shi S de America Centrala shi N Americii de Sud iar la N shi E de lantzul ins. Antile unita cu G. Mexic prin str. Yutacán; 278 mil. km². Ad. max.: 7.238 m; ad. medie: 2.491 m. Salinitate medie: 36 ‰. Pr. ins.: Cuba Haiti Jamaica Puerto Rico. Pr. porturi: Maracaibo (Venezuela) Cartagena (Columbia) Colón (Panamá) Santiago de Cuba (Cuba). Se mai numeshte shi Marea Antilelor.

CASPICA Marea ~ cel mai intins lac sarat de pe glob situat la limita dintre Europa shi Asia intre Azerbaidjan Rusia Turkmenia shi Iran; 376 mii km². Ad. max.: 1.025 m. Ad. medie: 184 m. Din 1929 pina in 1960 nivelul sau a scazut cu 2 m; el este cu 279 m sub nivelul Oceanului Planetar. Salinitatea variaza de la 12‰ in N la 300‰ in G. KaraBogaz Gol. In M.C. se varsa fl. Volga Ural Terek Emba Kuta sh.a. Pescuit de sturioni. Zacaminte de petrol. Navigatzie. Porturi pr.: Baku Astrahan Bandar e Anzali.

CORALILOR Marea ~ (CORAL SEA) mare in bazinul Oc. Pacific intre coasta NE a Australiei ins. Noua Guinee Arh. Louisiade Solomon Noile Hebride shi ins. Noua Caledonie; 41 mii km². Ad. medie: 2.394 m; ad. max.: 9.174 m. Temp. apei: 1928°C. Salinitate medie: 345355‰. Numeroase recife shi ins. coraligene. Navigatzie dificila. Porturi pr.: Port Moresby (PapuaNoua Guinee) Nouméa (Noua Caledonie). Teatrul unor mari batalii intre fortzele aeronavale nordamericane shi japoneze (mai 1942).

JAPONIA 1. TZara Japoniei „TZara Soarelui Rasare” (Nihon sau Nippon Koku) stat in E Asiei (Extremul Orient) ocupand Arh. Japonez format din 3.922 ins. aflate in V Oc. Pacific intre 21° shi 44° lat. N. Cuprinde 4 mari ins.: Hokkaidō Honshū Kyūshū Shikoku precum shi arh. Ryūshū (ins. pr. Okinawa) Ogasawara (fost Bonin) Kazan Rettō (sau Volcano) shi MinamiTori. Lungimea tzarmurilor: 334 mii km (tzarmuri naturale 243 mii km arficiale 88 mii km guri de rau 03 mii km); supr.: 3777 mii km²; 1256 mil. loc. (1995). Limba oficiala: japoneza (nipona). Religia: shintoista shi budista c. 80% creshtina (protestantzi catolici) c. 20%. Cap.: Tōkiō. Orashe pr.: Yokohama Ōsaka Nagoya Sapporo Kyōto Kōbe Fukuoka Kawasaki Hiroshima Kitakyūshū Sendai. Este impartzit in 47 de prefecturi (todōfuken). Relief predominant muntos (838% impreuna cu dealurile) in care 25 de varfuri trec de 3.000 m alt. (Fuji Yama 3.776 m. alt max. a J.). Lantzurile muntzilor de incretzire formatzi in Tertziar li se adauga 7 lantzuri de muntzi vulcanici cu 150 vulcani in parte activi (Asama Yama Bandaisan Asosan Sakurajima Azumasan sh.a.). Seisme frecvente (Gifu 516 anual) majoritatea de slaba intensitate care alaturi de vulcani contureaza imaginea unei zone labile tectonic componenta a „Cercului de Foc” al Pacificului. Campiile ocupa 15% din terit. mai extinse fiind Kanto (in zona centralestica a ins. Honshū) Sendai (in NE ins. Honshū) Nobi Setsu (Ōsaka) Ishikari shi Tokachi (in ins. Hokkaidō). Clima este tropicala in Ryūkyū subtropicala in Kyūshū shi temperata in restul terit. (mai aspra in ins. Hokkaidō) cu nuantze imprimate de orientarea reliefului prezentza oceanului shi actziunea musonilor. In V precipitatziile sunt mai bogate toamna shi iarna pe cand in E ele cad mai ales vara. Taifunurile shi uneori valurile uriashe (tsunami) provocate de seismele puternice se abat asupra insulelor avand efecte dezastruoase in reg. litorale. Raurile scurte au un ridicat potentzial energetic (in mare parte valorificat) iar lacurile (Biwa Kasumiga Saroma) completeaza peisajul japonez. Vegetatzie extrem de variata (magnolii bananieri arbori de camfor cedrul japonez pinul roshu chiparoshi sh.a.). Padurile ocupa 673% din terit. Fauna variata (140 de specii de mamifere 350 specii de pasari 30 specii de reptile sh.a.) este ocrotita in 27 de parcuri natzionale (c. 2 mil. ha) parcuri ale prefecturilor shi sute de rezervatzii constituind atractzii turistice majore (parcul natzional FujiHakoneIzu este vizitat anual de peste 20 mil. turishti). TZara cu o economie dezvoltata a doua putere economica mondiala dupa S.U.A. J. are resurse minerale variate care insa nu asigura decat in mica masura necesarul de materii prime ale unei ind. complexe cu inalt nivel tehnologic (J. importa 998% din cantitatea de petrol 907% din gazele naturale shi 82% din carbunele de care are nevoie). Ocupa locul 2 pe glob dupa S.U.A. k produs natzional brut shi locul 3 pe glob (dupa S.U.A. shi Germania) k PIB/locuitor. Ind. antreneaza 34% din pop. activa shi contribuie cu 40% la PNB. J. se afla pe unul dintre primele trei locuri pe glob in metalurgia feroasa shi neferoasa electronica constr. navale (c. 1/3 din totalul prod. mondiale de nave comerciale) de autovehicule ind. lemnului mat. de constr. petrochimie hartie textile sh.a. Marile concentrari ind. sunt Kanto (zona capitalei) Kinki (ŌsakaKōbeWakayama sh.a.) Chukyō (YokkaichiNagoyaToyohashi) shi Kitakyūshū dar ind. este bine reprezentata in toate centrele urbane. Expl. de huila (69 mil. t 1994) lignit petrol gaze naturale imn. de fier mangan crom tungsten molibden cupru plumb zinc staniu aur argint uraniu bismut sulf germaniu azbest sare (toate in cantitatzi moderate). Mare producatoare de energie electrica (9067 miliarde kWh 1993 locul 4 pe glob shi locul 3 pe glob k putere instalata in centrale electronucleare) fonta shi feroaliaje (738 mil. t 1994 locul 3 pe glob) otzel (983 mil. t 1994 locul 2 pe glob) cocs (42 mil. t locul 2 pe glob) nichel titan aluminiu (3365 mii t 1994 locul 3 pe glob) cupru brut shi rafinat (11 mil. t 1994 locul 2 pe glob) plumb zinc (6655 mii t 1994 locul 1 pe glob) staniu magneziu sulf utilaje shi instalatzii ind. linii tehnologice mashiniunelte tractoare (1618 mil. bucatzi 1991 locul 3 pe glob) autovehicule (868 mil. bucatzi autoturisme 1993 locul 1 pe glob shi 273 mil. buc. vehicule utilitare 1993 locul 2 pe glob) avioane shi elicoptere motociclete (27 mil. buc. 1994 locul 1 pe glob) aparataj electrotehnic elemente tranzistorizate televizoare (94 mil. buc. 1994 locul 1 pe glob) calculatoare instrumente de precizie shi aparate optice mashini de calcul ceasuri aparate foto (124 mil. buc. 1994 locul 1 pe glob) frigidere produse petroliere (300 mil. t/an capacitatea rafinariilor: benzina 439 mil. t 1994 locul 2 pe glob uleiuri grele locul 1 pe glob) acid sulfuric (66 mil t 1994 locul 4 pe glob) soda caustica (38 mil t 1994 locul 3 pe glob) soda calcinata ingrashaminte azotoase materiale plastice shi rashini sintetice (locul 3 pe glob) medicamente cauciuc sintetic (14 mil t 1994 locul 2 pe glob) anvelope (locul 2 pe glob) celuloza hartie shi cartoane (106 mil. t 1994 locul 2 pe glob) hartie de ziar (297 mil t 1994 locul 3 pe glob) cherestea furnir placaje ciment (916 mil. t 1994 locul 3 pe glob) fire shi tzesaturi de lana tzesaturi de matase fire shi fibre artificiale (locul 3 pe glob) shi sintetice (locul 2 pe glob) produse de sticla shi portzelan tzigarete (locul 3 pe glob) lapte unt branzeturi carne conserve shi faina de peshte margarina zahar vin bere sh.a. Meshteshuguri; arta traditzionala. Terenul arabil reprezinta 15% din supr. tzarii. Agricultura protejata (pretzurile produselor agricole fiind de 23 ori mai mari decat media mondiala) asigura 70% din necesarul de alimente al tzarii (mai ales cu cereale orezul ocupa 45% din supr. cultivata legume shi fructe). Se cultiva orez (131 mil t 1994) cartofi batate taro shi igname soia trestie shi sfecla de zahar ceai (92 mii t 1997 locul 7 pe glob) tutun legume (varza locul 3 pe glob castravetzi locul 3 pe glob vinete locul 2 pe glob) struguri fructe (mere 11 mil. t 1994) citrice (mandarine 15 mil t 1994 locul 1 pe glob) pepeni ananas capshuni castane (locul 2 pe glob) arahide. Floricultura dezvoltata. Sericicultura de veche traditzie. Creshterea animalelor este mai putzin extinsa (in 1994 erau 499 mil. capete bovine 1062 mil. capete porcine 25 mii capete ovine). Pescuitul este foarte dezvoltat (11 mil. t/an locul 1 pe glob) produse acvatice (maricultura) balene vanate (locul 2 pe glob). Retzeaua de comunicatzii este complexa shi in continua modernizare. Transportul feroviar este deservit de trenuri rapide „Shinkansen” ce leaga intregul arhipelag. Caile ferate traverseaza numeroase poduri shi tunele intre care se remarca Seikan (5385 km cel mai mare din lume) ce leaga ins. Honshū de Hokkaidō. Porturile se numara printre cele mai mari de pe glob (Kōbe Chiba Nagoya Yokohama fiecare avand peste 120 mil. t trafic anual). C. f.: 27.152 (din care 1/3 electrificate). Cai rutiere: 113 mil. km (din care 772 mii km asfaltate). Flota comerciala: 2428 mil. t. r. b. (locul 4 pe glob). Moneda: 1 yen = 100 sen. Turism dezvoltat (35 mil. loc.) cu numeroase obiective: marea metropola Tōkyō (cea mai mare aglomeratzie de pe glob) vulcanii Fuji Yama shi Asama Yama statziunile de sporturi de iarna Kamizawa shi Sugadaira Nikko unul dintre cele mai frumoase orashe ale J. cu cascada Kegon Ōsaka supranumita „Venetzia J.” cu templele Temmangu (sec. 10) shi Shitennoji (sec. 6) iar in apropiere de orashul Takarazuka vechile capitale Nara cu templul Todaiji (cu marea statuie a lui Buddha din anul 752) shi Kyōtō cu c. 2.000 de monumente de arhitectura (palatele Gosho shi Saiho Pavilionul de aur/Kinkakuji Pavilionul de argint/Ginkakuji templul Nishi Honganji castelul Nijō sh.a.). J. are 2.053 puncte cu instalatzii de tratament balnear shi hoteluri mai cunoscut fiind Beppu (ins. Kyūshū) cu peste 3.000 de izvoare. J. este a treia mare putere comerciala a lumii (dupa S.U.A. shi Germania in 1994) atat k volum al exporturilor cat shi al importurilor inregistrand excedente anuale impresionante atat cu statele Americii de Nord shi Asiei dar shi cu tzarile U.E. (20% din exporturile sale). Export: mashini utilaje autoturisme nave computere produse electronice echipamente industriale diverse (65%) produse siderurgice shi metalice (15%) textile produse chimice mat. de constr. produse alimentare. Import: combustibili shi materii prime (50%) min. de fier shi fier vechi bumbac cocs grau lemn orez zahar sh.a. Istoric. Pe terit J. locuit inca din Paleoliticul inferior (ins. Honshū) cultura Jōmon (c. 5000250 i. Hr.) continuata apoi de cultura Yayoi (250 i. Hr.250 d. Hr.) in timpul careia sa dezvoltat agricultura shi a fost introdusa cultura orezului. Potrivit traditziei Jimmu Tenno descendent al zeitzei soarelui Amaterasu Omikami este considerat fondatorul (660 i. Hr.) imperiului japonez. In sec. 46 k urmare a intensificarii relatziilor cu China shi a ocuparii Coreii de Sud in J. au patruns confucianismul shi budismul intrand in conflict cu shintoismul cultul populatziei bashtinashe budismul reushind in cele din urma sa se impuna k religie de stat (594). In epoca Nara (710794) J. a devenit o monarhie absoluta marcata insa de o indelungata perioada de lupte interne pentru putere intre marile clanuri. In aceste conditzii a avut loc mutarea reshedintzei imparatului de la Nara (594) la Heiankyo (actualul Kyōto) intarirea autonomiei marilor feudali shi slabirea treptata a autoritatzii centrale. Intre 858 shi 1192 puterea politica a fost uzurpata de clanul Fujiwara. In 1192 Yoritomo din clanul Minamoto concentreaza intreaga putere de stat in mainile sale punand bazele shogunatului (11921867) imparatul avand doar rolul de suveran nominal. Dupa invaziile eshuate ale mongolilor din 1274 shi 1281 criza politica interna sa accentuat fiind urmata de o lunga perioada de bipolarism politic shi razboaie civile intre nordul cu capitala la Kyōto shi sudul cu capitala la Yōshino atingand acum maximul descentralizarii politice shi faramitzarii feudale. Primii europeni ajunshi in arh. japonez sunt comerciantzii portughezi (1543) care aduc cu ei armele de foc shi misionarii iezuitzi (15491551 Francisco Xavier) care introduc creshtinismul in J. Devenit shogun in 1603 Ieyasu Tokugawa muta capitala la Edo (actualul Tōkyō) restabileshte unitatea imperiului shi impune din 1639 o politica izolatzionista. In 1853 o escadra a S.U.A. sub comanda lui M.C. Perry a intrat in raza portului Edo in timp ce o escadra rusa comandata de amiralul E.V. Putiatin a statzionat in fatza portului Nagasaki impunand renuntzarea la masurile izolatzioniste. In urma tratatelor incheiate de J. cu Marile Puteri (1854 shi 1855) porturile nipone au fost deschise pentru comertzul cu strainatatea. In urma revolutziei din 18671868 are loc inlaturarea shogunatului restabilirea puterii imperiale shi incepe epoca Meiji caracterizata prin realizarea unor importante reforme: abolirea structurilor feudale (1871) shi introducerea unor institutzii moderne dupa model occidental in special german care au asigurat dezvoltarea capitalista a tzarii transformand J. la inceputul sec. 20 in una din marile puteri militare shi economice ale lumii. In 1889 potrivit Constitutziei J. este declarata monarhie constitutzionala ereditara. Tendintzele expansioniste ale cercurilor politice conducatoare pe continentul asiatic sau materializat prin razboiul impotriva Chinei (18941895) soldat cu anexarea Formosei (azi Taiwan) a ins. Penghu shi a razboiului rusojaponez (19041905) prin care J. ishi instituie stapanirea asupra Manciuriei de Sud a partzii de S a ins. Sahalin shi instaurarea protectoratului asupra Coreei care a anexato in 1910. In timpul primului razboi mondial J. se alatura Antantei obtzinand prin Tratatul de la Versailles concesiunile germane din China shi mandatul asupra fostelor colonii germane din Extremul Orient. In perioada 19181922 J. a efectuat o interventzie armata in Extremul Orient Sovietic. Anii de razboi au impulsionat puternic dezvoltarea industriei in special a industriei de razboi shi a comertzului. In 1926 Hirohito a devenit imparat. In perioada 19311932 J. a cucerit intreaga Manciurie. Devenind in dec. 4 un stat autoritar cu tendintze militaristnatzionaliste J. sa apropiat treptat dupa ce a parasit Societatea Natziunilor (1933) de Germania shi Italia cu care a incheiat Pactul Anticomintern (25 sept. 1936) la care in 1937 a aderat shi Italia punanduse astfel bazele Axei BerlinRomaTōkyō shi Pactul Tripartit (27 sept. 1940). In 1938 au avut loc actziuni armate ale trupelor japoneze in zona lacului Hasan (din U.R.S.S.) iar in 1939 in reg. HalhinGöl (din Mongolia). In apr. 1941 J. semneaza la Moscova un pact de neagresiune cu U.R.S.S. ceea ce ia permis k la 7 dec. 1941 in urma unui atac surpriza indreptat impotriva bazei americane de la Pearl Harbour sa se alature puterilor Axei in cel deal doilea razboi mondial. Datorita unei mobilizari exemplare a unei rapiditatzi de actziune shi a unei eficientze remarcabile J. a obtzinut o serie de victorii in dauna trupelor angloamericane cucerind intinse teritorii din Extremul Orient sudestul Asiei shi Oc. Pacific instaurand un regim de ocupatzie foarte dur. Bataliile de la Midway (ian. 1942) shi Guadalcanal (febr. 1943) au reprezentat o cotitura in desfashurarea razboiului trupele angloamericane preluand initziativa. Dupa capitularea Germaniei (mai 1945) in conditziile in care teatrul de razboi sa apropiat de terit. J. aceasta folosit ultimele resurse militare shi umane inclusiv atacurile kamikaze. Pentru a pune capat razboiului S.U.A. a recurs la folosirea primelor 2 bombe atomice asupra orashelor Hiroshima (6 aug.) shi Nagasaki (9 aug.) silind guvernul J. sa semneze (2 sept. 1945) capitularea neconditzionata. La 8 aug. 1945 U.R.S.S. au declarat razboi J. trupele sovietice ocupand arh. Kurile shi ins. Sahalin. La 8 sept. 1951 S.U.A. shi Marea Britanie au incheiat un tratat de pace separat cu Japonia fara participarea U.R.S.S. precum shi un acord militar care legaliza pe timp nedeterminat statzionarea trupelor americane pe terit. J. In oct. 1956 sa semnat declaratzia comuna sovietojaponeza prin care inceta starea de razboi intre cele doua state shi erau restabilite relatziile diplomatice. Pe baza tratatului incheiat cu S.U.A. (15 mai 1972) in contextul razboiului rece ins. Okinawa a fost retrocedata J. dar americanii shiau pastrat aici bazele militare. In deceniul 6 economia japoneza a cunoscut un puternic reviriment („miracolul japonez”) caracterizat printro creshtere continua a PNB ajungand in 1987 sa ocupe locul al doilea in lume (dupa S.U.A.). Pe plan politic sau afirmat noi partide in special Partidul Liberal Democrat care a dominat timp indelungat viatza politica a tzarii (19551993). In ultimele decenii situatzia politica din tzara sa caracterizat prin instabilitate coruptzie shi scandaluri financiarbancare (in 1998 a traversat cea mai critica perioada postbelica). In 1989 in urma mortzii lui Hirohito tronul a revenit fiului sau Akihito. Monarhie constitutzionala conform Constitutziei din 3 mai 1947. Activitatea legislativa este exercitata de un parlament bicameral Dieta format din Camera Consilierilor shi Camera Reprezentantzilor iar cea executiva de un guvern desemnat de Dieta shi numit de imparat. 2. Marea Japoniei (NihonKai) mare in bazinul de V al Oc. Pacific situata intre tzarmul de E al Asiei ins. Sahalin (in N) Hokkaidō shi Honshū (in E) shi arh. Tsushima (in S); 1.062 km². Ad. medie: 1.725 m; ad. max.: 3.742 m. Temp. apei 012°C (iarna) shi 1726°C (vara). Salinitate: 275348‰. In S comunica prin str. Coreii cu Marea Chinei de Est shi Marea Galbena in N prin str. Tatara shi La Pérouse cu M. Ohotsk iar in E prin str. Tsugaru cu Oc. Pacific. Pescuit shi navigatzie intensa. Pr. porturi: Vladivostok Nahodka (Rusia) Akita Niigata. Kanazawa (Japonia) Wonsan Hungnam Ch’ongjin (R.P.D. Coreeana) Pusan Ulsan (Rep. Coreea). 3. Groapa Japoniei mare fosa in NV Oc. Pacific in E Arh. Japonez; lungime: 680 km; latzime medie: 59 km; ad. max.: 8.412 m. 4. Curentul Japoniei v. KuroSHivo.

KARA Marea ~ mare in S Oc. Inghetzat intre tzarmul Asiei shi ins. Novaia Zemlea Franz Joseph shi Severnaia Zemlea 883 mii km². Ad. medie: 118 m; ad. max. 620 m. Comunica cu M. Barents prin str. Kara iar cu M. Laptev prin str. Vilkitzki. TZarmuri joase cu golfuri shi estuare. Acoperita cu ghetzuri. In ea se varsa Obi shi Enisei. Port pr.: Dikson.

LIGURICA Marea ~ (MARE LIGURE) mare in bazinul mediteranean cuprinsa intre tzarmurile Italiei (la N shi E) Frantzei (Riviera la NV) ins. Corsica shi Elba (la S); c. 30 mii km². Ad. max.: 2.645 m. Salinitate: 38‰.

MANUSCRISELE DE LA MAREA MOARTA (QUMRAN) texte stravechi scrise in ebraica arameica nabateica greaca latina sirianopalestiniana shi araba datand din sec. 2 i. Hr.2 d. Hr. Cuprind date pretzioase privind esenianismul shi geneza creshtinismului primitiv. Descoperite in 1947 in peshterile din regiunea de NV a Marii Moarte in apropiere de Qumran (unde in sec. 3 i. Hr.2 d. Hr. shia avut centrul o comunitate religioasa probabil a esenienilor).

MAREA ALBA (BELOE MORE) mare in bazinul Oc. Inghetzat intre peninsulele Kola shi Kanin. Comunica larg cu M. Barents cu M. Baltica (prin intermediul L. Onega a raului Neva shi a unui canal navigabil cu 19 ecluze lung de 227 km dat in folosintza in 1933) precum shi cu marile din S (M. Azov Marea Neagra M. Caspica) prin intermediul caii de navigatzie VolgaBalica; 90 mii km². Ad. max.: 350 m; ad. medie: 67 m. Temp. medie: 17°C (iarna) shi 11°C (vara). Salinitatea 24245‰. Numeroase insule. Pescuit intens. Ingheatza in perioada sept.mai. Porturi pr.: Arhanghelsk Onega Belomorsk Kandalashka.

MAREA CHINEI DE EST (DONGHAI) mare in V Oc. Pacific cuprinsa intre tzarmurile orientale ale Chinei shi arh. Ryukyu shi Kyūshū (Japonia). Comunica direct cu Marea Galbena shi prin str.Coreii cu Marea Japoniei iar cu Marea Chinei de Sud prin str. Taiwan; 12 mil. km². Ad. medie: 279 m; ad. max.: 2.717 m. Temp. medie a apei: 716°C in febr. shi 28°30°C in aug. Salinitatea: 325242‰. Porturi pr.: Da Nang Kuala Terenggalu Kuantan Kota Kinabalu.

MAREA CHINEI DE SUD mare in V Oc. Pacific intre tzarmurile de SE al Asiei pen. Malacca ins. Borneo arh. Filipie shi ins. Taiwan. Comunica cu Marea Chinei de Est prin str. Taiwan cu M. Sulu shi M. Java prin numeroase stramtori; 348 mil. km². Ad. medie 1.140 m; max.: 5.420 m. Temp. medie a apei: 20°C in febr. shi 27°C in aug. Salinitatea: 325342°C. Porturi principale: Da Nang Kuala Terenggalu Kuantan Kota Kinabalu.

MAREA GALBENA (HAUNGHAI) mare in O. Pacific cuprinsa intre pen. Coreea shi tzarmul continentului asiatic de la N de gura Fl. Chang Jiang (Yangtze). In S comunica larg cu Marea Chinei de Est; 417 mii km². Ad. max.: 106 m; medie: 40 m. Temp. medie apei: 5°C in febr. shi 27°C in aug. Salinitate: 29‰. Pescuit. Porturi pr: Lianyungang Qingdao Dalian Haeju Inch’ŏn.

MAREA INTERIOARA v. Setonaikai.

MAREA MANECII (fr. LA MANCHE [la mãʃ] engl. ENGLISH CHANNEL [iŋliʃ tʃænl]) mare a Oc. Atlantic cuprinsa intre tzarmul de N al Frantzei shi litoralul sudic al Marii Britanii. Legata de Marea Nordului prin str. Pas de Calais; 78 mii km². Ad. max.: 172 m; ad. medie: 86 m. Temp. medie a apei: 8°C (in febr.) shi 16°C (in aug.). Salinitatea: 35‰. Pescuit. Porturi pr.: Portsmouth Brighton BoulognesurMer Dieppe Le Havre. Pe sub M.M. a fost construit (19881994) un tunel rutier shi feroviar (inaugurat la 6 mai 1994) lung de 50 km (din care 38 km sub apa) alcatuit din doua galerii feroviare paralele cu diametrul de 760 m fiecare plasate la 30 m distantza una de cealalta shi o galerie rutiera cu un diametru de 480 m situata intre ele. Terminalul de pe tzarmul francez se afla la Coquelles (langa Calais) iar cel de pe tzarmul englez la Sheriton (langa Folkestone).

MAREA MOARTA (YAM HAMELAH ALBAHR AL MAYYIT) lac sarat in Orientul Apropiat intre Israel shi Iordania pe fundul depr. tectonice Ghor la 408 m sub nivelul marii; 1.020 km²; lungime: 82 km; latzime max.: 18 km. Ad. max.: 356 m. Salinitate: 260‰ (de 75 ori mai mare decat aceea a Oceanului Planetar). In el se varsa fl. Iordan. Expl. de saruri de potasiu. Se mai numeshte Lacul Asfaltit. In peshterile din regiunile de NV a marii au fost descoperite Manuscrisele de la M.M. (Qumran).

MAREA NEAGRA mare intercontinentala situata in Europa de SE shi Asia Mica scaldand tzarmurile Romaniei (234 km) Ucrainei Rusiei Georgiei Turciei shi Bulgariei; 413.488 km²; lungimea: 1.148 km; latzimea max.: 606 km. Ad. medie: 1.282 m; ad. max.: 2.245 m. Comunica prin str. Bosfor cu M. Marmara shi mai departe cu Marea Egee prin str. Dardanele iar prin str. Kerci cu M. Azov. Are o forma ovala cu tzarmuri putzin crestate cu numeroase limane in NV. Intinsa platforma continentala (c. 36% din supr. reliefului submarin). In M.N. se varsa Dunarea Nistrul Niprul Bugul KizilIrmak sh.a. Salinitate scazuta: 1522‰. Temp. medie: 1214°C in febr. shi 2022°C in aug. Sub influentza vanturilor se formeaza un curent circular care datorira pen. Crimeea se imparte in doua ramuri inchise: estica shi vestica. Prin str. Bosfor circula un curent de suprafatza dinspre M.N. Flora saraca de origine mediteraneana este reprezentata prin alge shi iarba de mare. Fauna bogata (c. 1.500 specii) litorala (molushte crustacee amfipozi acul de mare calutzul de mare) bentonica (calcan limba de mare) pelagica (hamsii heringi scrumbii stavrizi sturioni delfini). Sub 200 m din cauza lipsei oxigenului traiesc doar bacterii sulfuroase. Litoralul M.N. constituie o importanta zona balneoclimaterica dea lungul careia sau dezvoltat statziunile Mamaia Constantza Eforie Nord Eforie Sud Costineshti Olimp Neptun Jupiter Cap Aurora Venus Saturn Mangalia 2 Mai Vama Veche (Romania) Varna Nisipurile de Aur Albena (Bulgaria) Soci (Federatzia Rusa) Ialta (Ucraina) Suhumi Batumi (Georgia). TZarile riverane precum shi alte state din aria de influentza a M.N. au aderat la programul de Cooperare Economica a Marii Negre (lansat in 1992) care urmareshte stimularea creshterii economice amplificarea relatziilor comerciale shi asigurarea dezvoltarii durabile a zonei in conditziile unor masuri eficiente de protejarea mediului marin. Porturi pr.: Constantza Odessa Sevastopol Novorossiisk Batumi Trabzon Samsun Burgas Varna. Denumirea antica: Pontus Euxinus.

MAREA NORDULUI mare in NV Europei in bazinul Oc. Atlantic cuprinsa intre Arh. Britanic Scandinavia pen. Iutlanda shi tzarmul TZarilor de Jos. In N comunica cu Marea Norvegiei in E prin stramtorile daneze Skagerrak shi Kattegat cu Marea Baltica iar in SV prin str. Pas de Calais cu Marea Manecii; 575 mii km²; lungimea: 970 km; latzimea max.: 560 km. Ad. medie: 94 m; ad. max.: 809 m. Temp. medie a apei: 55°C in febr. shi 15°C in aug. Salinitatea: 32‰. In S se dezvolta Dogger Bank. In ea se varsa Elba Rinul Tamisa. Pescuit shi navigatzie intense. Porturi pr.: Aberdeen Middlesbrough Haga Esjberg Stavanger Bergen.

MAREA ROSHIE (ALBAHR ALAHMAR) mare intercontinentala a Oc. Indian situata intre Africa shi pen. Arabia care comunica prin canalul Suez (in N) cu M. Mediterana shi in S prin str. Bab elMandeb cu G. Eden al Marii Arabiei; 450 mii km²; lungime: 1.930 km; latzimea max.: 380 km. Ad. medie: 491 m; ad. max.: 3.039 m. Salinitatea: 40‰ (cea mai mare dintre marile deschise). Temp. medie a apei: 32°C (cea mai ridicata de pe glob). Aici sa inregistrat (1956) cea mai ridicata temp. a apei de pe glob (56°C). Numeroase colonii de corali. Datorita canalului Suez este o importanta cale de navigatzie care asigura legaturile intre Oc. Atlantic shi Oc. Indian. Este singura mare in care nu se varsa nici un rau permanent. Pescuit. Porturi pr.: AsSuways (Suez) Jiddah Port Sudan AlHudaydah.

MAREA THETYS v. Tethys.

MEDITERANA (MAREA MEDITERANA) mare intercontinentala situata intre Europa (la N) Africa (la S) shi Asia (la E) care comunica cu Oc. Atlantic prin str. Gibraltar cu M. Marmara prin str. Dardanele (in continuare cu Marea Neagra prin str. Bosfor) shi cu Marea Roshie (in continuare cu Oc. Indian) prin Canalul Suez; 25 mil. kmn²; lungimea: 3.700 km; ad. medie: 1.498 m; ad. max.: 5.121 m (in fosa Matapan la S de Pelopones). TZarmul nordic este sinuos cu mari peninsule (Iberica Italica Balcanica) mari marginashe (Ligurica Adriatica Ionica Egee) shi golfuri (Valencia Lion Genova Venetzia sh.a.). Pen. Italica shi ins. Siclia impart M. in doua bazine pr.: M. Apuseana (marile Ligurica Sardiniei Tireniana) shi M. Rasariteana (marile Adriatica Ionica Egee). In ea se varsa Nilul Ebrul Ronul Padul Tibrul Maritza. Salinitate: 3639‰. Influentzeaza zonele invecinate prin clima sa cu ierni blande shi umede. Zona de intensa navigatzie shi de pescuit. Porturi pr.: Barcelona Marsilia Genova Napoli Palermo Alger Tripoli Alexandria Port Said Haifa Beirut. Insule pr.: Baleare Corsica Sardinia Sicilia Creta Cipru Malta sh.a. Renumite statziuni balneoclimaterice pe Coasta de Azur.

POPOARELE MARII denumire generica data unor populatzii indoeuropene cu care Egiptul a intrat in conflcit (sec. 1413 i. Hr.). Infrante decisiv de Ramses III (11981166 i. Hr.) au fost silite sa se asheze in tabere militare fiind folosite k mercenari de armata egipteana.

SETONAIKAI sau SETO NO UCHI (MAREA INTERIOARA sau MEDITERANA JAPONEZA) mare cu tzarm neregulat extinsa pe directzie SVNE pe 435 km lungime shi 658 km latzime intre ins. Honshū la N shi NE ins. Shikoku la S shi ins. Kyūshū la V; 95 mii km²; ad.: 2040 m. Comunica cu Oceanul Pacific prin str. Akashi shi Naruto la NE shi str. Bungo la SV iar cu str. Coreei shi M. Japoniei prin str. Shimonoseki la V. Are peste 300 de ins. (mai mari: Awaji Shōdo NishiNomi Yashiro) shi mai multe golfuri (Ōsaka Kōbe Wakayama Tokushima Takamatsu Hiroshima Matsuyama Ōita sh.a.); datorita caracterului de mare inchisa este puternic poluata.

SUAVE MARI MAGNO... (lat.) ce placut e cand marea umflata... Lucretziu „De rerum natura” II 1. E placut sa priveshti furtunile de pe tzarm.. Potrivit doctrinei epicureice e bine sa contempli situatzii primejdioase stand deoparte.

URGINEA Steinh. CEAPA DE MARE fam. Liliaceae. Gen originar din regiunile tropicale ale Africii India cca 48 speciei plante cu bulbi. Flori albicioase sau galbenepal (periant cu 6 petale. egale eliptice acuminate patente libere 6 stamine filiforme un stil scurt) in ciorchine lung terminal. Bractee mici. Frunze radicale libere foarte inguste sau latliniare. Fruct capsula cu numeroase semintze.

Ante mare undae (lat. „Inaintea marii apele”) expresie latina al carei izvor nu se cunoashte precis. In schimb e limpede sensul ei: cauza este premergatoare efectului intocmai cum apele au precedat marile.

a incerca marea cu degetul expr. a tatona o situatzie a incerca ceva fara prea mari sperantze de reushita.

a promite (cuiva) luna de pe cer / marea cu sarea expr. a promite (cuiva) ceva irealizabil sau intangibil a promite (cuiva) tot ce ishi doreshte.

la mare expr. (detz.) la infirmerie.

marea cu sarea expr. ceva exagerat imposibil de realizat.

multzi k nisipul marii / cata frunza shi iarba expr. foarte multzi in numar foarte mare.

peste noua mari shi noua tzari expr. la mare departare foarte departe.

spuma marii! expr. (intl.) nu spui nimic!

statziune la mare expr. (detz.) infirmerie.

vraja marii expr. (adol.) v. vraja.

MÁRE² s. f. 1. Nume generic dat vastelor intinderi de apa statatoare adinci shi sarate de pe suprafatza pamintului care de obicei sint unite cu oceanul printro strimtoare; partea oceanului de linga tzarm; p. e x t. ocean. Nedejde tuturoru. . . carii simtu pre mare departe. PSALT. HUR. 53^r/10. SHi vrajmashii lor cuperii marea. PSALT. 160. K cum nu se poate satura marea cei vin toate riurele intru ea asha shi cela lacomul . . . nu se poate satura. CORESI EV. 52. Pre tzarmurele mariei. PALIA (1581) ap. CP 123/13. Valuri cumplite a marei ce se spuma intrundele sale (cca 1618). GCR I 49/39. Sant k o corabie fara de cirma in mijlocul [scris: mijlicul] marii (a. 1644). id. ib. 110/33. Caruia i sa va timpla de sashi uciga pre tatasau. . . shi deaciial arunca in mare. PRAV. 91. Sai leage piatra morii de grumazii lui shi sa sa ineace intradincul marii. N. TEST. (1648) 19^v/3. Ostrov al marii. ST. LEX. 169^r/2 cf. 170^r/1 175^v/2. Spuma marii shi nori supt ceriu trecatori. M. COSTIN ap. GCR I 202/29. SHin tot cei in mare el obladuiashte. DOSOFTEI PS. 28/16. Marile sacava de sa vedea fundul. id. ib. 51/9. Aruncara apostolii mrejile in mare. CHEIA IN. 8^r/4. Incetatzi de a va trudi deasupra marei cei neinsufletzite. ANTIM P. 3. incunjurata de apa cetatea. . . era k un uscat intre doao mari. AETHIOPICA 51^r/1. Au umblat shi umbla fara frica pre deasupra marii pana in ziua de astazi. MOLNAR RET. 5/11 cf. 77/24. Oceanul cind se varsa in destula citatzime pintre paminturile statornice se numeshte mare. CR (1829) 123¹/29. Comandantul puterilor noastre de marea priimise (solia) misia de a vedea pe deiul. ib. 196¹/21. Corabierul cel intzelept pluteshte in odihna pe noianul marii. MARCOVICI D. 13/23. Intru acele zile aruncasa marea multzime de peshti la uscat. DRAGHICI R. 58/8. Capitala aceea a imparatului Mirag. . . era un orash marinetz (pa linga marea). GORJAN H. II 10/17. Prin toate ea razbate ajunge shi biruieshte Uscatul tot il cuprinde shi marile privesteshte. CONACHI P. 83. Dunarea senshtiintzeaza SHale ei spumate unde catre mare il pornesc. ALEXANDRESCU M. 15. Multzi sint k nisipul marei Multzi k ghearele mustrarei. ALECSANDRI P. II 14. Luna tu stapina marii pe a lumii bolta luneci. EMINESCU O. I 130 cf. 63 132 149. Zgomotul creshtea k marea turburata shi inalta. id. ib. 144. Cind chiuie o data. . . marile clocotesc shi peshtii din ele se sparie. CREANGA P. 54 cf. 213 220. Dupa o calatorie de citeva saptamini ajunsera la smircurile marilor. ISPIRESCU L. 24. O gondola fulgerind Cu fanarul ei cel roshu peste marea cenushie. MACEDONSKI O. I 242. Ishi inchipuia k e pe mare shil leagana valurile. VLAHUTZA O. A. I 103. O intindere de apa sarata shi statatoare ale carei maluri nu le mai zareshti se numeshte mare. MEHEDINTZI P. 4 cf. CANDREA F. 105 106. Cei mai multzi [nori] se vor ridica deci de pe fatza marilor. PAMFILE VAZD. 61. Marea fierbe marea urla Marea fulgere framinta. DENSUSIANU L. A. 103. Team ashteptat pe tzarmul marii. MINULESCU V. 37. In zari se urca marea k o coama De fiara ce se zbate. D. BOTEZ P. O. 54. In port marea fara o cuta e de o limpezime perfecta. RALEA O. 27 cf. 26. Zeci shi sute de mii de stropi sau ridicat. . . de pe marea cea mare. BOGZA C. O. 39. Pescarii plecau pe mare. SHi marea era k oglinda. STANCU R. A. III 235. Dunarea alearga inainte catre marea cea mare. V. ROM. octombrie 1953 9. Dar acuma vad pe marea larga Vis de flacari vasul cum savinta. BENIUC V. 42 cf. 133. Sirenele buciuma cu noi impreuna Prin marea cea mare Cintecul lor de chemare. DESHLIU G. 19. Tot corabii ferecate Ce pe mare stau plecate SHis cu tunuri incarcate. JARNIKBIRSEANU D. 321. Pe la noi fac burduhuri din cite o suta de piei de bivol shi merg la riuri sau la mare de iau apa! SBIERA P. 179. K eus floare dupa mare Cine ma iubeshte moare. DOINE 60. Vine marea mare Vinen turburare Greu urlind shi urducind Toata lumea spaimintind. MARIAN I. 107. In laditzi lo turnat SHin mariia ci lo dat. VASILIU C. 36. Buba de nouazeci shi noua de feluri. . . Dute in spumele marilor. PAMFILE B. 19 cf. 32 ALR II 2561/130 141 172 228 353 362 520 551. Calatorind cineva pe mare anevoie scapa de furtuna. ZANNE P. V 112. Darea trece marea (= cu bani se poate face orice). Cf. TDRG PAMFILE J. II 153. ◊ (Figurat sau in contexte figurate) Sa intzelegem shi noi fratzilor k corabie iaste shi beseareca lu Hristos intru marea vietziei ceshtii lumi aflinduse. CORESI EV. 234 cf. 56 212. Viatza mea este o mare care nu se linishteshte. CONACHI P. 82 cf. 279. Pleaca deseori pe marea livrescului fara busola. CONTEMP. 1948 nr. 109 5/6. ◊ (Articulat urmat de un substantiv in genitiv sau de un adjectiv formeaza nume de mari) K cu toiagul Marea Boshie lovi curmezish. CORESI EV. 65. Marea Alba. HERODOT (1645) 309. Pren credintza trecura Marea Roshie k shi pre uscat. N. TEST. (1648) 300^r/24 cf. 20^v/15. O data linga Marea Galileiului leau zis lor. CHEIA IN. 7^v/12. Domnii TZarii Rumaneshti biruia pana la Marea Neagra. BIBLIA (1688) [prefatza] 7/28. Marea Caspica. LB. Sa bagat de seama k multe corabii englizeshti se trimit in Marea Mediterana. CR (1833) 43²/3. Am ajuns in sfirshit la Marea Inghetzata. ALECSANDRI T. I 457. Marea Neagra. ANTIPA P. 177. SHi tu Gheorghe sa mi te duci Pinoi ajunge rob la turci Rob la turci pe Marea Alba. MAT. FOLK. 318. A sosit de trei zile. . . sa ma rapeasca imparatul Galben de la Marea Galbena. RADULESCUCODIN I. 90 cf. 96. ◊ Mare lucie v. l u c i u. Mare teritoriala v. t e r i t o r i a l. Mare libera v. l i b e r. Mare moarta v. m o r t. ◊ (Invechit) Marea ocheanului = ocean. Sa radicara turcii de la rasarit shi cuprinsera toate laturile spre apus tocma panla marea ocheanului. GAVRiL NIF. 19/1. Hotz de mare v. h o tz. Rau de mare v. r a u. ◊ Expr. (Invechit) De la mare pina la mare = de la un capat la altul al pamintului ; pretutindeni. SHi obladuiva de la mare para la mare shi de la riure para in cumplitul a tot. PSALT. 141. (Popular) Peste mari negre = foarte departe. K cu mina voi lua Peste mari negre voi arunca. MAT. FOLK. 1530 cf. 1522 ZANNE P. VI 198. Peste (noua sau shapte) mari shi (noua sau shapte) tzari sau (rar) peste noua tzari shi mari peste noua mari peste noua tzari se spune pentru a arata o distantza foarte mare o mare departare. Am calcat venind la tine Peste noua tzari shi mari. ALECSANDRI T. I 452. SHi merg ei shi mergf cale lunga sa leajunga trecind peste noua mari peste noua tzari shi peste noua ape mari. CREANGA P. 207. Lorzii. . . trecusera peste atitea mari shi tzari pentru a veni la noi sa impushte urshi. GANE N. III 140. Treci dorule treci! Peste noua mari Cu margaritari Peste noua tzari Cu flori. BELDICEANU P. 85 cf. DDRF BARCIANU TDRG. Asha mindru shi frumos Potzi sa cautzi noua mari Noua mari shi noua tzari. JARNIKBIRSEANU D. 19. Marea cu sarea (shi Oltul cu totul) = (construit de obicei cu verbe k „a fagadui” „a cere” „a cauta”) mult totul; p. e x t. imposibilul. Cf. POLIZU PONTBRIANT D. Popa cerea insa marea cu sarea! SLAVICI O. II 88 cf. DDRF BARCIANU TDRG IORDAN STIL. 98 333. Dar tu teai dus sa cautzi marea cu sarea shi acum nu faci nici cit o ceapa degerata. CALINESCU I. 211 cf. ZANNE P. VI 241. A vintura tzarile shi marile = a calatori mult a cutreiera prin lume; a hoinari. Credema k sa aibi tu puterea mea ai vintura tzarile shi marile. CREANGA P. 190. A (in)cerca marea cu degetul = a incerca sa rezolvi ceva la intimplare la noroc cu foarte putzine shanse de reushita; a incerca imposibilul. Bine bine! cercatzi voi marea cu degetul dar ia sa vedem cum itzi da de fund? CREANGA P. 260 cf. DDRF ALEXI W. PAMFILE J. II 153 ZANNE P. I 211. 2. F i g. (De obicei urmat de determinari introduse prin prep. „de”) Suprafatza vasta; intindere mare nesfirshita. Marea de focu clocotind (a. 1654). CUV. D. BATR. II 455/9. Pustia e o mare aprinsa de soare Nici cintec de pasari nici pomi nici izvoare. MSCEDONSKI O. I 142. Stelele pluteau k nishte faruri pe nemasurata shi linishtita mare de intuneric. VLAHUTZA O. A. 158. Tufe uriashe de liliac. . . se scalda in razele aurite cantro mare de lumina. PETICA O. 263. Marea de flacari ce se revarsa peste pamint in miezul arzator al zilelor de vara. HOGASH M. N. 14. O boare lina stirnea valuri in intinsele mari galbene de griu. SADOVEANU O. I 51. Saprinde un joc de licariri ciudate pe aceasta mare intinsa de nisipuri arzatoare. BART S. M. 22. Goana dupa aurul negru se petrece intro mare de noroi. BOGZA A. I. 76. SHi deodata oceanul a devenit o mare de flacari. BARANGA V. A. 11. Pier valuri de zbucium in mari dealbastrimi. DESHLiU G. 38. ♦ Multzime (nesfirshita) cantitate foarte mare. Cufundat sint intro mare de placeri ma simt schimbat. MACEDONSKI O. I 274. O mare de capete priveau surizind spre un omuletz care stind in mijloc vorbea cu aprindere. AGIRBICEANU A. 419. Tot Podu Tirgului din Afara era mult in urma o mare de capete. CAMIL PETRESCU O. II 251. Sau strins in curtea uzinei o mare de oameni. BOGZA C. O. 308. Departe cit potzi cuprinde cu ochii o mare de capete o mare de oameni. STANCU U.R.S.S. 167 cf. 49 83. In jurul lor era o mare de strigate. T. POPOVICI S. 394. Aste buze rapitoare Nu leash da. . . Nici po mare de margele. BIBICESCU P. P. 34. Pl.: mari shi (invechit) mari mare (IORDAN L. R. A. 69). Gen.dat. shi: (invechit) mariei mariei. SHi: (regional) mára s. f. ALR II 2561/27. Lat. mare is.

MÁRE³ subst. (Invechit shi popular de obicei precedat de adv. „atita” shi urmat de un substantiv de care se leaga prin prep. „de”) Numar sau cantitate mare; multzime gramada. Atita mara de vreme (cca 1825). ARH. OLT. IV 369. Atita maru de om sau oameni. LB. Aceste rinduieli shi obiceiuri. . . statornicite prin atitea acturi ctitoriceshti shi domneshti shi urmate din inceput intratitza mari de ani sau pazit din vechime (a. 1845). URICARIUL V. 362/3. Atita mar de oameni. CIHAC I 158. A cirmuit atita mare de ani. ISPIRESCU ap. SHAINEANU D. U. Oare nu va e destul k precit a fost tilharul acesta cu zile el a haladuit in domnie atitzia mari de ani? ODOBESCU S. I 110. De mari de veacuri se luptase. id. ap. SHAINEANU D. U. De atitzia mari de ani vecini cu moshiile. d. ZAMFIRESCU V. TZ. 14. Se mai schimba lucrurile omeneshti intro clipa nu intratita mare de vreme. MERA L. B. 119. Pl.: mari. SHi: mar mára subst. Pentru etimologie cf. TDRG BUL. FIL. II 162 BL V 43 (care pune cuvintul in legatura cu amar) CIHAC I 158 LM TDRG BUL. FIL. I 178 (care leaga termenul de mare²).