MÁRE² s. f. 1. Nume generic dat vastelor intinderi de apa statatoare adinci shi sarate de pe suprafatza pamintului care de obicei sint unite cu oceanul printro strimtoare; partea oceanului de linga tzarm; p. e x t. ocean. Nedejde tuturoru. . . carii simtu pre mare departe. PSALT. HUR. 53^r/10. SHi vrajmashii lor cuperii marea. PSALT. 160. K cum nu se poate satura marea cei vin toate riurele intru ea asha shi cela lacomul . . . nu se poate satura. CORESI EV. 52. Pre tzarmurele mariei. PALIA (1581) ap. CP 123/13. Valuri cumplite a marei ce se spuma intrundele sale (cca 1618). GCR I 49/39. Sant k o corabie fara de cirma in mijlocul [scris: mijlicul] marii (a. 1644). id. ib. 110/33. Caruia i sa va timpla de sashi uciga pre tatasau. . . shi deaciial arunca in mare. PRAV. 91. Sai leage piatra morii de grumazii lui shi sa sa ineace intradincul marii. N. TEST. (1648) 19^v/3. Ostrov al marii. ST. LEX. 169^r/2 cf. 170^r/1 175^v/2. Spuma marii shi nori supt ceriu trecatori. M. COSTIN ap. GCR I 202/29. SHin tot cei in mare el obladuiashte. DOSOFTEI PS. 28/16. Marile sacava de sa vedea fundul. id. ib. 51/9. Aruncara apostolii mrejile in mare. CHEIA IN. 8^r/4. Incetatzi de a va trudi deasupra marei cei neinsufletzite. ANTIM P. 3. incunjurata de apa cetatea. . . era k un uscat intre doao mari. AETHIOPICA 51^r/1. Au umblat shi umbla fara frica pre deasupra marii pana in ziua de astazi. MOLNAR RET. 5/11 cf. 77/24. Oceanul cind se varsa in destula citatzime pintre paminturile statornice se numeshte mare. CR (1829) 123¹/29. Comandantul puterilor noastre de marea priimise (solia) misia de a vedea pe deiul. ib. 196¹/21. Corabierul cel intzelept pluteshte in odihna pe noianul marii. MARCOVICI D. 13/23. Intru acele zile aruncasa marea multzime de peshti la uscat. DRAGHICI R. 58/8. Capitala aceea a imparatului Mirag. . . era un orash marinetz (pa linga marea). GORJAN H. II 10/17. Prin toate ea razbate ajunge shi biruieshte Uscatul tot il cuprinde shi marile privesteshte. CONACHI P. 83. Dunarea senshtiintzeaza SHale ei spumate unde catre mare il pornesc. ALEXANDRESCU M. 15. Multzi sint k nisipul marei Multzi k ghearele mustrarei. ALECSANDRI P. II 14. Luna tu stapina marii pe a lumii bolta luneci. EMINESCU O. I 130 cf. 63 132 149. Zgomotul creshtea k marea turburata shi inalta. id. ib. 144. Cind chiuie o data. . . marile clocotesc shi peshtii din ele se sparie. CREANGA P. 54 cf. 213 220. Dupa o calatorie de citeva saptamini ajunsera la smircurile marilor. ISPIRESCU L. 24. O gondola fulgerind Cu fanarul ei cel roshu peste marea cenushie. MACEDONSKI O. I 242. Ishi inchipuia k e pe mare shil leagana valurile. VLAHUTZA O. A. I 103. O intindere de apa sarata shi statatoare ale carei maluri nu le mai zareshti se numeshte mare. MEHEDINTZI P. 4 cf. CANDREA F. 105 106. Cei mai multzi [nori] se vor ridica deci de pe fatza marilor. PAMFILE VAZD. 61. Marea fierbe marea urla Marea fulgere framinta. DENSUSIANU L. A. 103. Team ashteptat pe tzarmul marii. MINULESCU V. 37. In zari se urca marea k o coama De fiara ce se zbate. D. BOTEZ P. O. 54. In port marea fara o cuta e de o limpezime perfecta. RALEA O. 27 cf. 26. Zeci shi sute de mii de stropi sau ridicat. . . de pe marea cea mare. BOGZA C. O. 39. Pescarii plecau pe mare. SHi marea era k oglinda. STANCU R. A. III 235. Dunarea alearga inainte catre marea cea mare. V. ROM. octombrie 1953 9. Dar acuma vad pe marea larga Vis de flacari vasul cum savinta. BENIUC V. 42 cf. 133. Sirenele buciuma cu noi impreuna Prin marea cea mare Cintecul lor de chemare. DESHLIU G. 19. Tot corabii ferecate Ce pe mare stau plecate SHis cu tunuri incarcate. JARNIKBIRSEANU D. 321. Pe la noi fac burduhuri din cite o suta de piei de bivol shi merg la riuri sau la mare de iau apa! SBIERA P. 179. K eus floare dupa mare Cine ma iubeshte moare. DOINE 60. Vine marea mare Vinen turburare Greu urlind shi urducind Toata lumea spaimintind. MARIAN I. 107. In laditzi lo turnat SHin mariia ci lo dat. VASILIU C. 36. Buba de nouazeci shi noua de feluri. . . Dute in spumele marilor. PAMFILE B. 19 cf. 32 ALR II 2561/130 141 172 228 353 362 520 551. Calatorind cineva pe mare anevoie scapa de furtuna. ZANNE P. V 112. Darea trece marea (= cu bani se poate face orice). Cf. TDRG PAMFILE J. II 153. ◊ (Figurat sau in contexte figurate) Sa intzelegem shi noi fratzilor k corabie iaste shi beseareca lu Hristos intru marea vietziei ceshtii lumi aflinduse. CORESI EV. 234 cf. 56 212. Viatza mea este o mare care nu se linishteshte. CONACHI P. 82 cf. 279. Pleaca deseori pe marea livrescului fara busola. CONTEMP. 1948 nr. 109 5/6. ◊ (Articulat urmat de un substantiv in genitiv sau de un adjectiv formeaza nume de mari) K cu toiagul Marea Boshie lovi curmezish. CORESI EV. 65. Marea Alba. HERODOT (1645) 309. Pren credintza trecura Marea Roshie k shi pre uscat. N. TEST. (1648) 300^r/24 cf. 20^v/15. O data linga Marea Galileiului leau zis lor. CHEIA IN. 7^v/12. Domnii TZarii Rumaneshti biruia pana la Marea Neagra. BIBLIA (1688) [prefatza] 7/28. Marea Caspica. LB. Sa bagat de seama k multe corabii englizeshti se trimit in Marea Mediterana. CR (1833) 43²/3. Am ajuns in sfirshit la Marea Inghetzata. ALECSANDRI T. I 457. Marea Neagra. ANTIPA P. 177. SHi tu Gheorghe sa mi te duci Pinoi ajunge rob la turci Rob la turci pe Marea Alba. MAT. FOLK. 318. A sosit de trei zile. . . sa ma rapeasca imparatul Galben de la Marea Galbena. RADULESCUCODIN I. 90 cf. 96. ◊ Mare lucie v. l u c i u. Mare teritoriala v. t e r i t o r i a l. Mare libera v. l i b e r. Mare moarta v. m o r t. ◊ (Invechit) Marea ocheanului = ocean. Sa radicara turcii de la rasarit shi cuprinsera toate laturile spre apus tocma panla marea ocheanului. GAVRiL NIF. 19/1. Hotz de mare v. h o tz. Rau de mare v. r a u. ◊ Expr. (Invechit) De la mare pina la mare = de la un capat la altul al pamintului ; pretutindeni. SHi obladuiva de la mare para la mare shi de la riure para in cumplitul a tot. PSALT. 141. (Popular) Peste mari negre = foarte departe. K cu mina voi lua Peste mari negre voi arunca. MAT. FOLK. 1530 cf. 1522 ZANNE P. VI 198. Peste (noua sau shapte) mari shi (noua sau shapte) tzari sau (rar) peste noua tzari shi mari peste noua mari peste noua tzari se spune pentru a arata o distantza foarte mare o mare departare. Am calcat venind la tine Peste noua tzari shi mari. ALECSANDRI T. I 452. SHi merg ei shi mergf cale lunga sa leajunga trecind peste noua mari peste noua tzari shi peste noua ape mari. CREANGA P. 207. Lorzii. . . trecusera peste atitea mari shi tzari pentru a veni la noi sa impushte urshi. GANE N. III 140. Treci dorule treci! Peste noua mari Cu margaritari Peste noua tzari Cu flori. BELDICEANU P. 85 cf. DDRF BARCIANU TDRG. Asha mindru shi frumos Potzi sa cautzi noua mari Noua mari shi noua tzari. JARNIKBIRSEANU D. 19. Marea cu sarea (shi Oltul cu totul) = (construit de obicei cu verbe k „a fagadui” „a cere” „a cauta”) mult totul; p. e x t. imposibilul. Cf. POLIZU PONTBRIANT D. Popa cerea insa marea cu sarea! SLAVICI O. II 88 cf. DDRF BARCIANU TDRG IORDAN STIL. 98 333. Dar tu teai dus sa cautzi marea cu sarea shi acum nu faci nici cit o ceapa degerata. CALINESCU I. 211 cf. ZANNE P. VI 241. A vintura tzarile shi marile = a calatori mult a cutreiera prin lume; a hoinari. Credema k sa aibi tu puterea mea ai vintura tzarile shi marile. CREANGA P. 190. A (in)cerca marea cu degetul = a incerca sa rezolvi ceva la intimplare la noroc cu foarte putzine shanse de reushita; a incerca imposibilul. Bine bine! cercatzi voi marea cu degetul dar ia sa vedem cum itzi da de fund? CREANGA P. 260 cf. DDRF ALEXI W. PAMFILE J. II 153 ZANNE P. I 211. 2. F i g. (De obicei urmat de determinari introduse prin prep. „de”) Suprafatza vasta; intindere mare nesfirshita. Marea de focu clocotind (a. 1654). CUV. D. BATR. II 455/9. Pustia e o mare aprinsa de soare Nici cintec de pasari nici pomi nici izvoare. MSCEDONSKI O. I 142. Stelele pluteau k nishte faruri pe nemasurata shi linishtita mare de intuneric. VLAHUTZA O. A. 158. Tufe uriashe de liliac. . . se scalda in razele aurite cantro mare de lumina. PETICA O. 263. Marea de flacari ce se revarsa peste pamint in miezul arzator al zilelor de vara. HOGASH M. N. 14. O boare lina stirnea valuri in intinsele mari galbene de griu. SADOVEANU O. I 51. Saprinde un joc de licariri ciudate pe aceasta mare intinsa de nisipuri arzatoare. BART S. M. 22. Goana dupa aurul negru se petrece intro mare de noroi. BOGZA A. I. 76. SHi deodata oceanul a devenit o mare de flacari. BARANGA V. A. 11. Pier valuri de zbucium in mari dealbastrimi. DESHLiU G. 38. ♦ Multzime (nesfirshita) cantitate foarte mare. Cufundat sint intro mare de placeri ma simt schimbat. MACEDONSKI O. I 274. O mare de capete priveau surizind spre un omuletz care stind in mijloc vorbea cu aprindere. AGIRBICEANU A. 419. Tot Podu Tirgului din Afara era mult in urma o mare de capete. CAMIL PETRESCU O. II 251. Sau strins in curtea uzinei o mare de oameni. BOGZA C. O. 308. Departe cit potzi cuprinde cu ochii o mare de capete o mare de oameni. STANCU U.R.S.S. 167 cf. 49 83. In jurul lor era o mare de strigate. T. POPOVICI S. 394. Aste buze rapitoare Nu leash da. . . Nici po mare de margele. BIBICESCU P. P. 34. Pl.: mari shi (invechit) mari mare (IORDAN L. R. A. 69). Gen.dat. shi: (invechit) mariei mariei. SHi: (regional) mára s. f. ALR II 2561/27. Lat. mare is.