LUP lupi s. m. 1. Mamifer carnivor din familia canidelor cu corpul de circa 150 cm lungime acoperit cu blana sura cu gatul gros cu capul mare cu botul shi urechile ascutzite shi cu coada stufoasa (Canis lupus). ◊ Expr. Lup imbracat in piele de oaie sau lup in pielea oii se spune despre un om shiret rau shi prefacut. A intrat lupun coshar = pazeshtete de hotz. Vorbeshti de lup shi lupul la usha = vorbeshti despre cineva shi acesta tocmai soseshte. A da oile in paza lupului = a lasa pe cineva la discretzia dushmanilor a hotzilor. A avea urechi de lup = a auzi bine. A inchide lupul in stana = ashi aduce singur dushmani in casa sau in preajma. A trai k lupul in padure = a trai la largul sau. A inghitzi (sau a manca) k (sau cat) lupul = a inghitzi sau a manca mult shi cu lacomie. A se duce (k) pe gura lupului = a disparea cu repeziciune. A se arunca in gura lupului = a se expune primejdiilor. A scapa (k) din gura lupului = a (se) salva dintro situatzie foarte grea. A scoate (sau a trage) k din gura lupului = a salva un lucru aproape pierdut. Foame de lup = foame mare. ♦ Fig. Om hraparetz shi crud. 2. Compuse: lupulbaltzii = (Iht.) shtiuca; lupdemare = a) numele unei specii de foca; fig. marinar experimentat incercat; b) specie de pasare acvatica de marimea unui uliu de culoare brunintunecat cu partea ventrala alba in timpul iernii care cuibareshte in tzinuturile nordice (Stercorarius pomarinus); c) (Iht.) lavrac; d) peshte teleostean marin lung de circa 1 m cu dintzi puternici (Anarchichas lupus); lupulvrabiilor = pasare cu spinarea cenushie cu aripile shi cu coada de culoare neagra; sfrancioc (Lanius excubitor); lupulalbinelor = gandacel carnivor frumos colorat cu negru negrualbastrui shi roshu care traieshte pe flori (Trichodes apiarius). 3. Bushtean sustzinut de o capra deasupra jilipului folosit k frana pentru reducerea vitezei lemnelor. 4. (Text.; in sintagmele) Lup amestecator = mashina de destramat shi de amestecat materia prima care formeaza amestecul de fibre in filaturile de lana shi de vigonia. Lup batator = mashina de lucru folosita in filaturile de bumbac care executa destramarea shi curatzarea de impuritatzi a bumbacului desfoiat in prealabil. Lup destramator = mashina de lucru folosita in filaturile de lana shi de vigonia pentru destramarea firelor shi a tzesaturilor in vederea recuperarii fibrelor shi a reintroducerii lor in amestec. Lat. lupus.

lup sm [At: CORESI EV. 195/24 / Pl: ~i / E: ml lupus] 1 Mamifer carnivor din familia canidelor cu corpul de circa 150 cm lungime acoperit cu blana sura cu gatul gros cu capul mare cu botul shi urechile ascutzite shi cu coada stufoasa (Canis lupus). 2 (Pop; ie) ~ imbracat in piele de oaie sau ~ in pielea oii Se spune despre un om shiret rau shi prefacut. 3 (Pop; ie) A intrat ~ul in coshar Se spune cuiva k indemn pentru a se feri de hotzi. 4 (Pop; ie) A da oile in paza ~ului A lasa pe cineva la discretzia dushmanilor. 5 (Pop; ie) A trai k ~ul in (sau la) stana A trai rau. 6 (Pop; ie) A trai k ~ul in padure A trai fericit. 7 (Reg; ie) A se arunca cum se arunca ~i la miei A se repezi la cineva cu toata puterea shi cu toata cruzimea. 8 (Pop; ie) A avea urechi de ~ A auzi bine. 9 (Pop; ie) A avea peri de ~ A fi dushmanit de totzi. 10 (Pop; ie) A inchide ~ul in stana Ashi aduce singur dushmani in casa sau in preajma. 1112 (Pfm; ie) A inghitzi (sau a manca) k (sau cat) ~ul A inghitzi sau a manca mult shi cu lacomie. 13 (Pop; ie) A avea foamea ~ului sau a fi (a veni) cu noua (sau cu shapte) ~i A fi infometat. 14 (Pfm; ie) A se bate ~i la gura cuiva Se spune despre cineva care mananca cu multa lacomie. 15 (Pfm; ie) A scoate (sau a scapa) k din gura ~ului A salva un lucru aproape pierdut. 1617 (Iae) A (se) salva dintro situatzie foarte grea. 18 (Pop; ie) A se duce (k) pe gura ~ului A disparea cu repeziciune. 19 (Pop; ie) Ai mirosi a urma de ~ A banui. 20 (Pop; ie) A se arunca in gura ~ului A se expune primejdiilor. 21 (Pop; ie) A se linge ~ul pe bot A fi frig afara intrun anotimp nepotrivit. 22 (Ie) Vorbeshti de ~ shi ~ul la usha Se spune atunci cand se vorbeshte despre cineva care tocmai soseshte. 23 (Pfm; ilav) De cand era ~ul catzel (shi magarul vitzel) sau de cand ~i albi Foarte demult. 24 (Is) Foame de ~ Foame foarte mare. 25 (Ics) Dea ~ul (shi sau cu) oile Joc de copii nedefinit mai indeaproape. 26 Blana de lup (1) lucrata de argasitor. 27 (Fig) Om hraparetz shi crud. 28 (Ic) Caine~ Caine ciobanesc german. 29 (Pop) Flacau mascat cu un cap de lup (1). 30 (Fig; is) ~ batran Om cu experientza. 31 (Ias) Om shiret shi rautacios. 32 (Iht; ic) ~ulbaltzii SHtiuca (Esox lucius). 33 (Zlg; ic) ~demare Specie de foca. 34 (Fig; iac) Marinar cu experientza. 35 (Iae) Pasare acvatica de marimea unui uliu de culoare brunintunecat cu partea ventrala alba in timpul iernii care cuibareshte in tzinuturile nordice (Stercorarius pomarinus). 36 (Iht; iae) Lavrac (Morone labrax). 37 (Iae) Peshte teleostean marin lung de circa 1 m cu dintzii puternici (Anarchichas lupus). 38 (Orn; ic) ~ulvrabiilor Sfrancioc (Lanius excubitor). 39 (Ent; ic) ~ulalbinelor Gandacel carnivor frumos colorat cu negru negrualbastrui shi roshu care traieshte pe flori (Trichodes apiarius). 40 Bushtean sustzinut de o capra (24) deasupra jilipului folosit k frana pentru reducerea vitezei lemnelor. 41 (Tex; is) ~ amestecator Mashina de destramat shi de amestecat materia prima care formeaza amestecul de fibre in filaturile de lana shi de vigonia. 42 (Tex; is) ~ batator Mashina de lucru folosita in filaturile de bumbac care executa destramarea shi curatzarea de impuritatzi a bumbacului desfoiat in prealabil. 43 (Tex; is) ~ destramator Mashina de lucru folosita in filaturile de lana shi de vigonia pentru destramarea firelor shi a tzesuturilor in vederea recuperarii fibrelor shi a reintroducerii lor in amestec. corectata

LUP lupi s. m. 1. Mamifer carnivor din familia canidelor cu corpul de circa 150 cm lungime acoperit cu blana sura cu gatul gros cu capul mare cu botul shi urechile ascutzite shi cu coada stufoasa (Canis lupus). ◊ Expr. Lup imbracat in piele de oaie sau lup in pielea oii se spune despre un om shiret rau shi prefacut. A intrat lupun coshar = pazeshtete de hotz. Vorbeshti de lup shi lupul la usha = vorbeshti despre cineva shi acesta tocmai soseshte. A da oile in paza lupului = a lasa pe cineva la discretzia dushmanilor. A avea urechi de lup = a auzi bine. A inchide lupul in stana = ashi aduce singur dushmani in casa sau in preajma. A trai k lupul in padure = a trai la largul sau. A inghitzi (sau a manca) k (sau cat) lupul = a inghitzi sau a manca mult shi cu lacomie. A se duce (k) pe gura lupului = a disparea cu repeziciune. A se arunca in gura lupului = a se expune primejdiilor. A scapa (k) din gura lupului = a (se) salva dintro situatzie foarte grea. A scoate (sau a trage) k din gura lupului = a salva un lucru aproape pierdut. Foame de lup = foame mare. ♦ Fig. Om hraparetz shi crud. 2. Compuse: lupulbaltzii = (Iht.) shtiuca; lupdemare = a) numele unei specii de foca; fig. marinar experimentat incercat; b) specie de pasare acvatica de marimea unui uliu de culoare brunintunecat cu partea ventrala alba in timpul iernii care cuibareshte in tzinuturile nordice (Stercorarius pomarinus); c) (Iht.) lavrac; d) peshte teleostean marin lung de circa 1 m cu dintzi puternici (Anarchichas lupus); lupulvrabiilor = pasare cu spinarea cenushie cu aripile shi cu coada negre; sfrancioc (Lanius excubitor); lupulalbinelor = gandacel carnivor frumos colorat cu negru negrualbastrui shi roshu care traieshte pe flori (Trichodes apiarius). 3. Bushtean sustzinut de o capra deasupra jilipului folosit k frana pentru reducerea vitezei lemnelor. 4. (Text.; in sintagmele) Lup amestecator = mashina de destramat shi de amestecat materia prima care formeaza amestecul de fibre in filaturile de lana shi de vigonia. Lup batator = mashina de lucru folosita in filaturile de bumbac care executa destramarea shi curatzarea de impuritatzi a bumbacului desfoiat in prealabil. Lup destramator = mashina de lucru folosita in filaturile de lana shi de vigonia pentru destramarea firelor shi a tzesaturilor in vederea recuperarii fibrelor shi a reintroducerii lor in amestec. Lat. lupus.

LUP lupi s. m. 1. Mamifer salbatic carnivor care seamana cu un ciine dar are capul ceva mai mare botul shi urechile mai ascutzite shi coada mai stufoasa (Canis lupus). Dintro data sau sculat cu minie scroafele asupra lupului clefaind shi palindul cu sfirlele. SADOVEANU B. 103. Argatul... a murit sarmanul mushcat de un lup turbat. HOGASH DR. II 46. SHi deodatan urmale vazura k se ridica o padure neagra deasa mare infiorata... de un urlet flamind de lupi. EMINESCU N. 23. Ochii bancherului se inflacarara; ai fi zis k e un lup flamind ce vede o prada. BOLINTINEANU O. 393. ◊ (In proverbe shi zicatori) Pe ciobanul fara ciine Lupiil lasa fara piine (= cel care nushi ia masuri de prevedere pagubeshte). Lup imbracat in piele de oaie (sau lup in pielea oii) se spune despre un om shiret rau care se preface k e bun shi cu vorbe mieroase cauta sashi ajunga scopul. Lupul maninca shi din oile numarate v. numarat. Lupul cu slugi ramine flamind (= cine nu se serveshte singur ramine pagubit). Ori i urla k lupul ori i cinta k cucul (= tot una este). A intrat lupun coshar (= pazeshtete de hotz). Vorbeshti de lup shi lupul la usha se spune atunci cind pomenind numele cuiva acesta tocmai soseshte. A da oile in paza lupului (= a lasa pe cineva la discretzia unui dushman al lui). Lupul ishi schimba parul dar naravul ba (= deprinderile rele shi invechite nu se schimba ushor). ◊ Loc. adv. De cind cu lupii albi v. alb. ◊ Expr. A trai k lupul in padure = a trai la largul sau. A avea urechi de lup = a auzi bine. A inchide lupul in stina = a avea dushmani in casa. A inghitzi (sau a minca) k (sau cit) lupul = a inghitzi sau a minca mult shi cu lacomie. A se duce (k) pe gura lupului v. gura (I 1). A se arunca in gura lupului = a se expune primejdiilor. A scoate (sau a trage) k din gura lupului = a scapa a salva un lucru aproape pierdut. Foame de lup = foame mare. Gura de lup v. gura. ♦ Fig. Om hraparetz shi crud. SHi lupii sor fringe amarnic de rau Deor vrea sa seatinga de leaganul tau. FRUNZA S. 11. 2. Compuse: lupulbaltzii = shtiuca; lupdemare = numele unei specii de foca; fig. marinar experimentat. Femeia... vorbeshte cu pasiune k orice lupdemare despre chestii navale vapoare furtuni shi naufragii. BART E. 225; lupulvrabiilor = pasare cu spinare cenushie shi cu aripile shi coada negre; se hraneshte cu pasari mici shoareci shi insecte (Lanius excubitor); lupulalbinelor = gindacel viu colorat a carui larva traieshte in stupii de albine producind pagube (Trichodes apiarius); (Bot.) barbalupului v. barba; guralupului v. gura; ochiullupului v. ochi; parullupului v. par; spinarealupului v. spinare; talpalupului v. talpa. 3. Bushtean sustzinut de o capra deasupra jilipului folosit k frina pentru reducerea vitezei lemnelor. 4. Nume dat la diverse mashini folosite in filaturi pentru curatzirea sau prelucrarea materialelor textile.

LUP ~i m. Mamifer carnivor asemanator cainelui care are blana sura cap mare cu bot ascutzit gat gros shi coada stufoasa. * ~ in piele de oaie om rau shi nesincer. Vorbeshti de ~ shi ~ul la usha se zice cand vorbeshti despre cineva shi acesta tocmai atunci apare. A da oile in paza ~ului a lasa pe cineva sau ceva la dispozitzia rauvoitorilor. ~ul ishi schimba parul dar naravul ba deprinderile rele nu se uita (ushor). ~ batran om hatru shi cu experientza bogata. A scapa k din gura ~ului a scapa cu greu dintro mare primejdie. A manca k un ~ a manca mult shi cu lacomie. Foame de ~ foame mare. A se duce k pe gura de ~ a disparea repede shi fara urme. SHi ~ul satul shi oaia intreaga se spune cand se face dreptate ambelor partzi aflate in conflict. Iarna nau mancato ~i iarna inca nu sa sfarshit. 2): ~ulbaltzii shtiuca. ~demare a) peshte marin cu dintzi puternici; b) specie de foca; c) marinar experimentat. ~ulvrabiilor pasare rapitoare cu spinarea cenushie cu aripile shi coada neagra. ~ marsupial mamifer carnivor de talia unui caine cu blana cenushie shi cu dungi pe spate. 3) art. Constelatzie din emisfera sudica. /<lat. lupus

lup m. 1. cuadruped salbatic shi carnivor din genul cainelui; lupul vrabiilor sfrancioc; 2. blana de lup; 3. fig. om crud. [Lat. LUPUS].

lup m. (lat. lŭpus lup vgr. lýkos scr. vrĭkas vsl. vlŭkŭ got. vulfs germ. wolf; [it. lupo] sic. lupu pv. lop fr. loup cat. llob sp. pg. lobo). Un animal salbatic care seamana foarte mult cu cinele (numaĭ k e maĭ mare) shi care ataca maĭ ales turmele de oĭ. Blana de lup: manta blanita cu lup. Un bir platit cu blanĭ de lup (?): scuteshte de ilish sulgiŭ unt shi lup (Xen. 3 193). Lupu vrabiilor sfrancĭoc. Lup de mare (fr. loup de mer) 1. un fel de foca 2. marinar batrin. A minca k lupu a minca cu mare lacomie. A urla cu lupiĭ a te afla intr’o societate de raĭ shi a face de nevoĭe k eĭ. A scapa k din gura lupuluĭ a scapa dintr’un mare pericul. A trai k lupu’n padure a trai la largu taŭ fericit Prov. Lupu parushĭ schimba da naravu ba. V. narav.

lup tanar sint. s. (de obicei la pl.; pol. ec.) Tanar stralucit shi ambitzios (mai ales in lumea politica a afacerilor etc.) ◊ „Un raspuns din ce in ce mai taios se insinueaza din partea «lupilor tineri» ai FSN adeptzii expremierului Roman.” R.l. 30 XI1 XII 91 p. 2. ◊ „Au participat tinerii lupi [...] shi altzii.” R.lit. 46/95 p. 9 (varianta tanar lup dupa fr. jeunes loups; PR 1966 DMC 1967; T. SlamaCazacu in R.lit. 35/93 p. 12)

tanar lup v. lup tanar

lup s. m. pl. lupi art. lúpii

lup s. m. pl. lupi

LUP s. 1. (ZOOL.; Canis lupus) (Olt. Ban. shi Transilv. eufemistic) spurc. 2. (ZOOL.) lupulpreriilor v. coiot. 3. (IHT.) lupdemare v. lavrac. 4. lupulvrabiilor v. sfrancioc.

LUP s. 1. (ZOOL.; Canis lupus) (Olt. Ban. shi Transilv. eufemistic) spurc. 2. (IHT.) lupdemare (Morone labrax) = lavrac shalaudemare. 3. (ORNIT.) lupulvrabiilor (Lanius excubitor) = berbecel sfrincioc (reg.) berbecutz shoimutz tzacaitoare capradracului.

lup (lúpi) s. m. Animal salbatic asemanator cu un ciine (Canis lupus). Mr. megl. istr. lup. Lat. lŭpus (Pushcariu 1001; CandreaDens. 1028; REW 5173) cf. it. (lupo) sicil. lupu prov. lop fr. loup cat. llob sp. port. lobo. Der. lupan adj. (roshcat); lupan s. m. (lupushor; nume de animale domestice cu parul roshcat); lupesc adj. (de lup); lupeshte adv. (k lupii); luparie s. f. (loc plin cu lupi); lupei s. m. (lup mic); lupoaica s. f. (femela lupului); lupoaie (var. luparitza) s. f. (planta Orobanche ramosa). Lupare care Bogrea Dacor. IV 830 il deriva dintrun lat. *lupalis pare un cuvint suspect.

lup v. Wolf.

lup lupi s.m. 1. (zool.) Mamifer carnivor (Canis lupus). ♦ (onom.) Lup Lupan Lupanescu Lupashcu Lupau Lupean nume de familie (566 de persoane cu aceste nume in Maramuresh in 2007); Lupan (422 de persoane) frecvent in zona GroshiBaia Mare. Lupi porecla pentru locuitorii din Blidari (BiltziuDancush 2005) Sat SHugatag (Papahagi 1925) („pentru ces mai apucatori mai pribegi”) SHurdeshti shi Varai; Luputzu porecla in Borsha (ALRRM 1969); Lupuc porecla in Lapush (Birdash 1994). 2. Menghina tamplarului (ALR 1956: 543; Chioar). Lat. lupus (SHaineanu Scriban; Pushcariu CDDE cf. DER; DEX MDA).

lup i s.m. 1. Mamifer carnivor (Canis lupus). Lupi porecla pentru locuitorii din SHugatag: „pentru ces mai apucatori mai pribegi” (Papahagi 1925). Porecla pentru locuitorii din Blidari (T.B. Dancush). Luputzu porecla in Borsha (ALR 1969). Lupuc porecla in Lapush (Birdash 1994). 2. Menghina tamplarului (ALR 1956: 543; Chioar). Lat. lupus.

DENTE LUPUS CORNU TAURUS PETIT (lat.) lupul ataca cu coltzii taurul cu coarnele. Horatziu „Satirae” II 1 52. Fiecare foloseshte armele de care dispune.

HOMO HOMINI LUPUS EST (lat.) omul e lup pentru om Plaut „Asinaria” 2 4 88. Cuvinte reluate de Bacon Hobbes shi de altzi ganditori moderni pentru a ilustra degenerarea relatziilor dintre oameni atunci cand actziunile lor sunt dirijate de un egoism rapace.

LUPUS IN FABULA (lat.) lupul din fabula Terentziu „Adelphoi” act. IV scena 1. Persoana care ishi face aparitzia tocmai in momentul cand se discuta despre ea: vorbeshti de lup shi lupul la usha.

a intra in gura lupului expr. a avea de infruntat o posibila primejdie.

a manca k un lup / k un spart / de parca ar fi spart expr. a manca cu pofta cu lacomie mestecand shi inghitzind rapid.

a pune lupul paznic / pastor la oi expr. (pop.) a lasa ceva sau pe cineva in grija celui cei poate face rau.

flamand k un lup expr. a fi foarte flamand.

lup imbracat in piele de oaie expr. om shiret / rau / ipocrit.

lup moralist expr. (livr.) persoana care critica la altzii defectele care el insushi le are.

lupii! interj. (adol. glum.) uite / trece o fata frumoasa!