LINIÁR A liniari e adj. 1. Care este in forma de linie dreapta; format din linii geometrice trasate cu ajutorul unor instrumente speciale (linie compas etc.). ◊ Desen liniar = desen in linii geometrice. Mishcare liniara = mishcare rectilinie. ♦ (Adverbial) in linie dreapta; rectiliniu. ♦ Fig. Simplu; simplist; uniform plictisitor. 2. (Despre ecuatzii) De gradul intai; (despre functzii) care contzine o anumita variabila numai la puterea intai. [Pr.: niar. Var. lineár a adj.] Din fr. linéaire lat. linearis.

liniar ~a [At: IORGA CH. I. II22 / V: linear / P: ~niar / Pl: ~i ~e / E: fr linéaire lat linearis e] 1 a In forma de linie (1). 2 a (D. desene) Alcatuit din linii¹ (1). 3 a (Is) Masuri ~ Masuri care privesc lungimea. 4 a (Mat; is) Ecuatzie ~ Ecuatzie de gradul intai. 5 a (Bot; is) Foi ~ Foi lungi shi inguste. 6 a (Fig) Drept. 7 av Formand o linie¹ (1) dreapta. 8 (Mat; is) Functzie ~ Care contzine o variabila exclusiv la puterea intai shi al carei grafic este o linie dreapta. 9 a (Is) Mishcare ~ Mishcare rectilinie. 10 av (Fig) Simplu. 11 av Uniform. 12 av Plictisitor.

LINIÁR A liniari e adj. 1. Care este in forma de linie dreapta; format din linii geometrice trasate cu ajutorul unor instrumente speciale (linie compas etc.). ◊ Desen liniar = desen in linii geometrice. Mishcare liniara = mishcare rectilinie. ♦ (Adverbial) in linie dreapta; rectiliniu. ♦ Fig. Simplu; simplist; uniform plictisitor. 2. (Despre ecuatzii) De gradul intai; (despre functzii) care contzine o anumita variabila exclusiv la puterea intai. [Pr.: niar. Var. lineár a adj.] Din fr. linéaire lat. linearis.

LINIÁR A liniari e adj. 1. In forma de linie dreapta format din linii geometrice trasate cu ajutorul unor instrumente speciale (linie compas teu etc.). Aceste chenare au shi ele o arhitectura bogata de motive liniare in relief lucrate in ciubucarie. CAMIL PETRESCU O. II 408. ◊ Metru liniar v. metru. Desen liniar = desen care se foloseshte doar de liniile contururilor (fara umbra) pentru a reprezenta geometric obiecte masurabile. ♦ Fig. Drept. Parul inelat... se afla despartzit la mijloc de o carare liniara. C. PETRESCU R. DR. 70. ♦ (Adverbial) In linie dreapta. Are parul negru... retezat liniar pe ochi. C. PETRESCU I. II 190. 2. (Despre ecuatzii) Care este de gradul intii. Pronuntzat: niar.

LINIÁR A adj. 1. In linie dreapta; format din linii trasate cu diferite instrumente speciale. ◊ Desen liniar = desen in care se folosesc numai linii shi contururi (fara umbre). ♦ (Fig.) Drept. ♦ adv. Rectiliniu. 2. (Mat.) A carui variatzie poate fi reprezentata printro dreapta. ♦ (Despre ecuatzii) De gradul intai. [Var. linear a adj. / cf. fr. linéaire].

LINÍAR A adj. 1. dispus in linie dreapta; din linii trasate cu diferite instrumente speciale. 2. (mat.; despre relatzii operatori) a carui variatzie poate fi reprezentata geometric printro dreapta. ♦ forma ~a = polinom omogen shi de gradul intai in raport cu totalitatea variabilelor; desen ~ = desen in care se folosesc numai linii shi contururi. ◊ (fig.) drept. 3. (despre organizarea cunoshtintzelor in programe shcolare) care consta in insushirea notziunilor in forma definitiva shi in intreaga lor sfera de cuprindere fara reluari succesive. (< fr. linéaire lat. linearis)

LINIÁR ~a (~i ~e) 1) Care are forma unei linii drepte; constituit din linii geometrice trasate cu ajutorul riglei shi al compasului. ◊ Desen ~ desen executat numai din linii shi contururi (fara umbre). 2) fig. Care nu patrunde in esentza lucrurilor; lipsit de subtilitate intelectuala; simplist. 3) mat.: Ecuatzie ~a ecuatzie de gradul intai. [Sil. niar] /<fr. linéaire lat. linearis

liniar a. privitor la linii: desen liniar in care se marcheaza numai trasurile.

linear ~a a av vz liniar

LINEÁR A adj. v. liniar.

LINEÁR A adj. 1. rectiliniu. 2. (mat.) a carui variatzie poate fi reprezentata printro dreapta. ◊ (despre ecuatzii) de gradul intai. (< fr. linéaire)

LINEÁR ~a (~i ~e) 1) (despre mishcare) Care se desfashoara in linie dreapta; rectiliniu. 2) (despre figuri geometrice) Care este marginit de linii drepte. /<fr. linéaire^[1]

*lineár shi liniár a adj. (lat. linearis shi liniaris). Relativ la liniĭ compus din liniĭ. Desemn linear desemn geometric acel intrebuintzat de inginerĭ shi arhitectzĭ.

liniamént liniár V. lineament linear.

!liniár (rectiliniu referitor la ecuatzii) (niar) adj. m. pl. liniári; f. liniára pl. liniáre

liniár (din linii) adj. m. (sil. niar) pl. liniári; f. sg. liniára pl. liniáre.

liniar (ia)

liniar.

lineár („rectiliniu” mat.) adj. m. (sil. near) pl. lineári; f. sg. lineára pl. lineáre^[1]

LINIÁR liniáre II. S. n. Rigla (1.).^[1]