MÉTRU metri s. m. 1. Unitate fundamentala de masura pentru lungime din sistemul metric. 2. Instrument (alcatuit dintro rigla banda gradata de metal de lemn etc.) egal cu un metru (1) shi divizat in centimetri shi milimetri cu care se masoara lungimile. ♦ Bucata de lemn (de foc) lunga de aproximativ un metru (1); stiva de lemne (de foc) egala cu aproximativ un metru cub. 3. Grup de silabe constituind unitatea de masura a versului; p. ext. ritm determinat de impartzirea unui vers in silabe. 4. (Muz.) Ordinea succesiunii unitatzilor de timp determinata de accente tari sau slabe; sistemul de organizare a ritmului; ritm cadentza. Din fr. mètre lat. metrum.^[1]

metru sm [At: HELIADE A. 58/2 / V: (reg) ~tar ~tar ~ter / Pl: ~ri (rar sn) ~re ~ri / E: fr mètre lat metrum mg méter ger Meter] 1 (Udp „de”) Unitate fundamentala de masura a lungimii egala cu a zecea milioana parte din sfertul meridianului pamantesc. 2 (Is) ~ patrat Unitate de masura a suprafetzei egala cu suprafatza unui patrat cu latura de un metru (1). 3 (Is) ~ cub Unitate de masura a volumului egala cu volumul unui cub cu latura de un metru (1). 4 (Trs; if metar) Unitate de masura a lungimii egala cu un cot. 5 (Reg; if metar metar meter) Unitate de masura pentru capacitatzi sau pentru greutatzi variind dupa regiuni de la 15 pana la 100 de kg Vz feldera miertza. 6 Instrument care serveshte la masurarea lungimilor alcatuit dintro rigla sau dintro banda gradata de metal de lemn de panza etc. egala cu un metru (1). 7 (Reg; mpl) Bucata de lemn de foc lunga de aproximativ un metru (1). 8 Stiva de lemn de foc inalta shi lata de aproximativ un metru (1) Vz ster. 9 Grup de silabe constituind unitatea de masura a versului. 10 (Pex) Ritm determinat de impartzirea unui vers in silabe Vz masura (42). 11 (Muz) Ritm in care toate duratele sunt identice iar accentele de intensitate egala apar la intervale de timp egale.

MÉTRU metri s. m. 1. Unitate fundamentala de masura pentru lungime din sistemul metric. 2. Instrument (alcatuit dintro rigla banda gradata de metal de lemn etc.) egal cu un metru (1) shi divizat in centimetri shi milimetri cu care se masoara lungimile. ♦ Bucata de lemn (de foc) lunga de aproximativ un metru (1); stiva de lemne (de foc) egala cu aproximativ un metru cub. 3. Grup de silabe constituind unitatea de masura a versului; p. ext. ritm determinat de impartzirea unui vers in silabe. 4. (Muz.) Ordinea succesiunii unitatzilor de timp determinata de accente tari sau slabe; sistemul de organizare a ritmului; ritm cadentza. Din fr. mètre lat. metrum.

MÉTRU² metri s. m. Unitate de masura in versificatzie compusa din unul sau doua picioare. ◊ Sistem de versificatzie caracterizat printro anumita structura shi dispozitzie a unitatzilor ritmice. ◊ Metru iambic v. iambic. Metru trohaic v. trohaic. Metru dactilic v. dactilic. ♦ Ritm cadentza. Inimi reci k vintul iernii psalmodii peacelashi metru. MACEDONSKI O. I 95. Pl. shi: (invechit n.) metruri (MACEDONSKI O. IV 98).

MÉTRU¹ metri s. m. 1. Unitate fundamentala de masura a lungimii din sistemul metric (aproximativ egala cu a zecea milioana parte din sfertul meridianului pamintesc). Peste o jumatate de ora reluam marshul. Dupa vreo cinci sute de metri aflam cea fost. CAMIL PETRESCU U. N. 348. ◊ (Precizat prin «liniar») Fatzada are paisprezece metri liniari. ◊ Metru patrat v. patrat. Metru cub (sau cubic) v. cub. 2. Rigla de metal sau de lemn impartzita in centimetri shi milimetri cu care se masoara lungimile. Continua sa traga linii pe o scindura ferind din cale un metru galben. C. PETRESCU I. II 181.

MÉTRU¹ s.m. 1. Unitate de masura a lungimii din sistemul metric care reprezinta a patruzecea milioana parte din meridianul terestru. 2. Instrument de masura facut din lemn din metal etc. avand lungimea de un metru (1). [< fr. mètre cf. gr. metron masura].

MÉTRU² s.m. 1. Picior de vers ritmic in versificatzia grecolatina determinat de un grup de silabe lungi shi scurte. ♦ Numarul de silabe shi cezura necesara pentru a forma un gen de vers in versificatzia moderna. 2. (Muz.) Ordinea succesiunii unitatzilor de timp determinata de accente tari sau slabe; sistemul de organizare a ritmului; ritm cadentza. [Pl. ri. / < fr. mètre cf. lat. metrum gr. metron].

MÉTRU¹ s. m. 1. unitate fundamentala de masura pentru lungime a patruzecea milioana parte din meridianul terestru. 2. rigla banda gradata de lemn de metal etc. cu lungimea de un metru (1). 3. grup de silabe constituind unitatea de masura a versului; (p. ext.) ritm determinat de impartzirea unui vers in silabe. 4. (muz.) diviziune la baza organizarii duratelor sunetelor dupa succesiunea accentelor tari sau slabe; ritm cadentza masura. (< fr. mètre lat. metrum gr. metron)

MÉTRU ~i m. 1) Unitate de masura a lungimii egala cu aproximativ a patruzecea milioana parte din meridianul terestru. 2) Instrument de masura a lungimii egala cu aceasta unitate. /<fr. métre lat. metrum

metru m. 1. unitatea masurilor de lungime egala cu a zece milioana parte din sfertul meridianului terestru; 2. piciorul unui vers grecolatin.

*métru m. (vgr. métron masura. V. metric masura). Unitatea de masura a lungimiĭ adoptata in Francia in celelalte tzarĭ latine shi aĭurea: metru e egal cu a patruzecĭ de milioana parte din sfertu meridianuluĭ pamintesc. Obĭect care serveshte la masurat shi care are o lungime de un metru: metru de lemn de metal. Metru patrat unitate de masura p. suprafetze echivalenta cu un patrat cu laturile de un metru. Metru cub (saŭ cubic) unitatea de masura p. volume echivalenta cu un cub cu laturile de un metru. Picĭoru unuĭ vers grecolatin. Multipliĭ metruluĭ sint: deca ecto chilo shi miriametru ĭar submultipliĭ: deci centi shi milimetru.

metar sm vz metru

métru (metru) s. m. art. métrul; pl. métri art. métrii; simb. m

métru s. m. (sil. tru) art. métrul; pl. métri art. métrii; simb. m

metru tri (abreviat: m).

+unsprezecemetri s. m. pl. unsprezecemetri (A dictat doi ~)

MÉTRU s. 1. (inv.) masurar. (~ pentru calculat lungimile.) 2. v. ritm.

METRU s. 1. (inv.) masurar. (~ pentru calculat lungimile.) 2. ritm. (~ al unui vers.)

metru (< lat. metrum „masura versului picior vers” de la gr. μέτρον [metron] „masura”) 1. In muzica succesiune sau alternare periodica de timpi (1 2) accentuatzi unde duratele* sunt identice iar accentele (III 1) de intensitate egala apar la intervale de timp egale. Un m. se deosebeshte de altul prin structura masurii* care cuprinsa intre doua accente tari se repeta mereu. Alternarea accentelor este de trei feluri: alternare binara* din doi in doi timpi creand m. binar; alternare ternara* din trei in trei timpi creand m. ternar; alternare mixta o combinatzie de m. binar shi ternar creand m. mixt sau eterogen. In masurile simple m. (binar sau ternar) coincide cu masura. In masurile compuse una singura din acestea poate cuprinde mai multzi m. binari sau ternari iar uneori binari + ternari. Accentele timpilor tari ai unui m. poarta numele de accente metrice shi apar la intervale de timp egale (din 2 in 2 timpi din 3 in 3 sau din 4 in 4). Timpul accentuat se mai numeshte thesis* (gr. „coborare”) iar cel neaccentuat arsis* (gr. „urcare”); in antic. aceshti doi termeni aveau in accentuare semnificatzii inverse. Din punctul de vedere al accentului metric masura de doi timpi cuprinde o thesis shi o arsis; cea de trei timpi o thesis shi shi doua arsis pe cand cea de patru timpi successiv o thesis principala o arsis a thesis secundara shi iarashi o arsis. 2. M. constituie etalonul ritmului* un mijloc de al masura. In cursul executarii unei lucrari muzicale timpii m. pot fi masuratzi in gand sau cu vocea. Ei pot fi marcatzi prin mishcari adecvate ale capului mainii piciorului sau corpului ceea ce face sa se intzeleaga shi sa se retzina ritmul lucrarii executate. 3. In arta poetica m. [numit aici shi picior (1)] este un grup de doua sau trei silabe care formeaza celula de baza a unui vers. Un m. are o silaba accentuata shi una sau doua neaccentuate. Dupa numarul silabelor shi pozitzia accentelor se deosebesc diferitele tipuri de m. poetici cu denumirile lor [ex. iambul* este bisilabic cu prima silaba neaccentuata (insemnata grafic cu U) shi in muzica echivaleaza cu o valoare de durata urmata de alta dubla; dactilul* este trisilabic cu prima silaba accentuata (insemnata cu ) shi in muzica echivaleaza cu o valoare de durata urmata de doua fiecare de valoare pe jumatate]. ♦ In antic. grecoromana exista un unic sistem de m. pentru a masura poezia muzica shi dansul arte ingemanate primele doua fiind k shi inseparate (v. sincretism). Silabele se deosebeau dupa cantitatea duratei lor iar nu dupa intensitatea accentelor. O silaba putea fi lunga (lat. longa notata cu semnul grafic ) sau scurta (lat. brevis notata cu U). Luand k unitate elementele din masura muzicala actuala silaba scurta echivala cu un timp cea lunga cu doi timpi iar piciorul cu m. De la inceputul ev. med. intensitatea accentului a prevalat asupra cantitatzii duratei ajunganduse k la sfarshitul sec. 12 m. muzical sa capete caracteristicile stabilite in sistemul mensuralismului (v. musica mensurata) adica al sistemului de notatzie (III) nascut o data cu muzica polif. in care raporturile de valoare dintre note trebuiau sa fie precis determinate conditzie sine qua non a executziei acestei muzici. In fine din sec. 16 inainte m. muzical a fost reglata de diviziunea in masuri. Semnele shi U sunt utilizate shi astazi in teoria artei poetice shi a metricii (1) muzicale insa ele marcheaza intensitatea accentelor iar nu cantitatea duratei k in antic.

METRU (< fr. mètre < lat. metrum ; gr. metron masura) Unitate ritmica atit in versificatzia grecolatina cit shi in versificatzia moderna. I se mai spune shi picior metric shi asigura cadentza sau ritmul metrul fiind un model ritmic al unei limbi. Elementul de baza al metrului este silaba sau mai precis vocala de sprijin lunga sau scurta accentuata sau neaccentuata. Felul metrului se extinde shi asupra versului intreg de unde rezulta: vers in metru trohaic iambic dactilic spondeu etc. sau mai simplu: vers trohaic iambic etc.

MÉTRU (< fr. lat.) s. m. 1. Unitate de masura fundamentala pentru lungime (simbol: m); potrivit definitziei adoptate in 1983 de Conferintza XVII generala de masuri shi greutatzi m. este egal cu distantza parcursa de lumina in vid in 1/299.792.458 secunde. Prima definitzie a m. k „a zecea milioana parte din lungimea sfertului meridianului terestru” dateaza din 1791. In 1889 a fost definit k „lungimea prototipului internatzional” de platina iradiata denumit m. etalon pastrat la Sèvres (Frantza). In 1960 m. a fost definit k fiind egal cu 1.650.76373 lungimi de unda in vid ale radiatziei care corespunde tranzitziei atomului de kripton 86 intre nivelele energetice 2p₁₀ shi 5d₅. ◊ M. pe secunda (simbol: m/s) = unitate de masura pentru viteza. ◊ M. pe secunda la patrat (simbol m/s²) = unitate de masura pentru acceleratzie. V. cub patrat. ♦ Rigla de lemn de metal de material plastic etc. care au de regula lungimea de un m. (1) shi sunt divizate in centimetri sau milimetri servind la efectuarea masuratorilor. ♦ Bucata de lemn (de foc) inalta shi lata de c. un m. 2. Grup de silabe constituind unitatea de masura a unui vers; p. ext. ritm determinat de impartzirea unui vers in silabe. 3. (MUZ.) Ordinea succesiunii unitatzilor de timp determinata de obicei de accente tari sau slabe.

metru metri s. m. (intl.) an de detentzie.

a avea un metru shi trei atmosfere / shun shnitzel expr. (adol. iron.) a fi firav / prizarit

a bea la metru expr. a bea mult shi fara a tzine cont de calitatea bauturii.

doi la metru trei la chil expr. (glum.) persoana scunda shi slaba.