metru (< lat. metrum „masura versului picior vers” de la gr. μέτρον [metron] „masura”) 1. In muzica succesiune sau alternare periodica de timpi (1 2) accentuatzi unde duratele* sunt identice iar accentele (III 1) de intensitate egala apar la intervale de timp egale. Un m. se deosebeshte de altul prin structura masurii* care cuprinsa intre doua accente tari se repeta mereu. Alternarea accentelor este de trei feluri: alternare binara* din doi in doi timpi creand m. binar; alternare ternara* din trei in trei timpi creand m. ternar; alternare mixta o combinatzie de m. binar shi ternar creand m. mixt sau eterogen. In masurile simple m. (binar sau ternar) coincide cu masura. In masurile compuse una singura din acestea poate cuprinde mai multzi m. binari sau ternari iar uneori binari + ternari. Accentele timpilor tari ai unui m. poarta numele de accente metrice shi apar la intervale de timp egale (din 2 in 2 timpi din 3 in 3 sau din 4 in 4). Timpul accentuat se mai numeshte thesis* (gr. „coborare”) iar cel neaccentuat arsis* (gr. „urcare”); in antic. aceshti doi termeni aveau in accentuare semnificatzii inverse. Din punctul de vedere al accentului metric masura de doi timpi cuprinde o thesis shi o arsis; cea de trei timpi o thesis shi shi doua arsis pe cand cea de patru timpi successiv o thesis principala o arsis a thesis secundara shi iarashi o arsis. 2. M. constituie etalonul ritmului* un mijloc de al masura. In cursul executarii unei lucrari muzicale timpii m. pot fi masuratzi in gand sau cu vocea. Ei pot fi marcatzi prin mishcari adecvate ale capului mainii piciorului sau corpului ceea ce face sa se intzeleaga shi sa se retzina ritmul lucrarii executate. 3. In arta poetica m. [numit aici shi picior (1)] este un grup de doua sau trei silabe care formeaza celula de baza a unui vers. Un m. are o silaba accentuata shi una sau doua neaccentuate. Dupa numarul silabelor shi pozitzia accentelor se deosebesc diferitele tipuri de m. poetici cu denumirile lor [ex. iambul* este bisilabic cu prima silaba neaccentuata (insemnata grafic cu U) shi in muzica echivaleaza cu o valoare de durata urmata de alta dubla; dactilul* este trisilabic cu prima silaba accentuata (insemnata cu ) shi in muzica echivaleaza cu o valoare de durata urmata de doua fiecare de valoare pe jumatate]. ♦ In antic. grecoromana exista un unic sistem de m. pentru a masura poezia muzica shi dansul arte ingemanate primele doua fiind k shi inseparate (v. sincretism). Silabele se deosebeau dupa cantitatea duratei lor iar nu dupa intensitatea accentelor. O silaba putea fi lunga (lat. longa notata cu semnul grafic ) sau scurta (lat. brevis notata cu U). Luand k unitate elementele din masura muzicala actuala silaba scurta echivala cu un timp cea lunga cu doi timpi iar piciorul cu m. De la inceputul ev. med. intensitatea accentului a prevalat asupra cantitatzii duratei ajunganduse k la sfarshitul sec. 12 m. muzical sa capete caracteristicile stabilite in sistemul mensuralismului (v. musica mensurata) adica al sistemului de notatzie (III) nascut o data cu muzica polif. in care raporturile de valoare dintre note trebuiau sa fie precis determinate conditzie sine qua non a executziei acestei muzici. In fine din sec. 16 inainte m. muzical a fost reglata de diviziunea in masuri. Semnele shi U sunt utilizate shi astazi in teoria artei poetice shi a metricii (1) muzicale insa ele marcheaza intensitatea accentelor iar nu cantitatea duratei k in antic.