LÉLE s. f. (Pop.) 1. Termen de respect cu care se adreseaza la tzara un copil sau o persoana mai tanara unei femei in varsta sau cu care vorbeshte despre ea; leica¹. ♦ (In poezia populara) Femeie (tanara) iubita; mandra. 2. Femeie rea sau imorala. ◊ Expr. Fecior (sau pui fiu) de lele = om shmecher shiret ticalos. A umbla frunza (sau in dorul) lelii = a umbla fara rost degeaba. Din bg. lelja.

lele^2[1] sf vz lili

lele¹ sfs [At: PRAV. GOV. 104 / V: lealea / E: bg леля] 1 (Ivp; is) ~ mare Sora a tatalui sau a mamei unei persoane Si: matusha. 2 (Ivp; is) ~ mica Verishoara a unuia dintre parintzi Si: matusha. 3 (Ivp; ias) Sotzie a unchiului Si: matusha tanti. 4 (Pop) Termen de respect folosit de fratzi pentru a vorbi cu sau despre sora mai mare Si: (pop) leica¹ (1). 5 (Pop) Termen de respect cu care se adreseaza o persoana mai tanara unei femei mai in varsta Si: (pop) leica¹ (3). 6 (Pop; pex) Termen cu care un barbat se adreseaza unei femei sau femeile vorbesc intre ele. 7 Femeie. 8 (Pop; pex) Femeie de la tzara. 9 (Pop) Termen de respect folosit de copii pentru a vorbi cu mama vitrega. 10 Termen de afectziune cu care o femeie se adreseza unei persoane mai tinere. 11 (Pop; ie) Ce portzi ~o chelbean cap? Dacai moda ce sai fac? Se spune femeilor care ishi schimba portul dupa moda chiar daca nu sunt tinere sau nu le sta bine. 12 (Pop; ie) Daca badea ar avea coditze i sar zice ~ Se spune despre barbatul care se amesteca in treburile femeieshti. 13 (Pop) Termen cu ajutorul caruia un barbat vorbeshte cu sau despre femeia iubita. 14 (Dep) Calificativ injurios dat unei femei imorale. 15 (Ie) Cand ~a tot zambeshte umbla dupa capatuit Se spune despre o femeie care ademeneshte barbatzii. 16 (Pop; ie) Lumea piere de belea ~a pune sa se bea Se spune despre o persoana care procedeaza nepotrivit fatza de situatzia in care se afla. 17 (Pop; ie) SHia gasit harbul copacul tigva dopul shi ~a barbatul Se spune cand o femeie rea ishi gaseshte un barbat la fel de rau. 18 (Pop; ie) ~a joaca panan noapte iar barbatui e pe moarte Se spune despre o femeie care are un amant. 19 (Pop; ie) Fecior (sau fiu copil pui rar fata) de ~ Bastard. 20 (Fam; ilav) In (sau de) dorul ~lii Intro doara. 21 (Fam; ial) Fara rost. 22 (Fam; ie) A vorbi in dorul ~lii A vorbi fara sens. 23 (Buc; art.; is) ~a alba Hora nedefinita mai indeaproape. 24 (Buc; art.; is) ~a alba Melodie dupa care se executa aceasta hora. 25 (Buc; art.; is) ~a cu rufe Hora nedefinita mai indeaproape. 26 (Buc; art.; is) ~a cu rufe Melodie dupa care se executa aceasta hora.

LÉLE s. f. 1. Termen de respect cu care se adreseaza la tzara un copil sau o persoana mai tanara unei femei in varsta sau cu care vorbeshte despre ea; leica¹. ♦ (In poezia populara) Femeie (tanara) iubita; mandra. 2. Femeie rea sau imorala. ◊ Expr. Fecior (sau pui fiu) de lele = om shmecher shiret ticalos. A umbla frunza (sau in dorul) lelii = a umbla fara rost degeaba. Din bg. lelja.

LÉLE s. f. (Adesea insotzit de numele persoanei la care se refera) 1. Termen de respect cu care se adreseaza la tzara un copil sau o persoana mai tinara unei femei mai in virsta. V. dada tzatza. Nui voie lele... nu intzelegetzi k nui voie? CAMILAR N. II 77. Acolo ne intilnim cu lelea Stanca. SADOVEANU P. M. 47. Lelea Fira sta Gheme depana Sfaturi inshira Pentru fatasa. COSHBUC P. II 142. ♦ (In poezia populara) Femeie tinara iubita. Lele cu sprincenen jos Sufletul badii lai scos. JARNÍKBIRSEANU D. 244. SHia pierdut sarmana lele Dragostele tinerele. ALECSANDRI P. P. 283. 2. Femeie cu purtari rele. Am aflat eu trebile tale leleo!... tigoare veninoasa ce eshti! NEGRUZZI S. III 37. Lumea piere de belea Lelea pune sa se lea = tzara arde shi baba se piaptana v. arde. ◊ Loc. adv. In dorul lelii v. dor. ◊ Expr. Fecior (sau pui fiu) de lele = shmecher shiret cotzcar; ticalos. Trei voinici feciori de lele tabaritau penserate; Dairaua cu cimpoiul shi ghitara tac speriate. IOSIF P. 62. Mai mincat fripta! fecior de lele ce miai fost. ISPIRESCU L. 195. In padurea de la Strunga Sint de cei cu pushca lunga... Feciori de lele nebuna! ALECSANDRI P. I 57. Alelei feciori de lele! Caci rapishi zilele mele! id. P. P. 73.

LÉLE s. f. 1. Termen de respect cu care se adreseaza la tzara un copil sau o persoana mai tanara unei femei mai in varsta. ♦ (In poezia populara) Femeie tanara; iubita. 2. Femeie cu purtari rele. ◊ Expr. Fecior (sau pui fiu) de lele = shmecher shiret ticalos. A umbla frunza (sau in dorul) lelii = a umbla fara rost degeaba. Bg. sb. lelja.

LÉLE f. pop. (folosit shi k termen de adresare pe langa numele respectiv) 1) Sora mai mare sau orice femeie mai in varsta. 2) (in poezia populara) Femeie in raport cu barbatul cu care se afla in relatzii de dragoste; mandra; iubita. 3) peior. Femeie de moravuri ushoare. * Pui (sau fecior fiu) de ~ om shmecher shiret; cotzcar. A umbla in dorul ~i a umbla fara rost brambura. A pleca in dorul ~i a se duce fara a shti unde. [G.D. lelei] /<bulg. lelja

lele f. 1. titlu ce se da la tzara unei surori sau femei mai in varsta (diminutiv: lelitza shi leica); 2. iubita: fecior de lele bastard; in dorul lelii intr’o doara: pleca shi el cam in dorul lelii ISP. [Bulg. LELE matusha (cf. gr. mod. lalà matusha shi turc. lolò lele); v. dada; scurtat lea diminutiv leica = leleica)].

leale sf vz lele

leica f. V. lele.

léle (pop.) s. f. g.d. art. lélei

léle s. f. g.d. art. lélei

lele sg. shi pl.

LÉLE s. lelitza matusha tzatza (pop.) tataisha (reg.) dada daica leica nana (Olt.) tzaica (Ban.) uina. (~ Maria vecina noastra.)

LÉLE s. v. cocota curva femeie de strada matusha prostituata tanti tarfa.

LELE s. lelitza matusha tzatza (pop.) tataisha (reg.) dada daica leica nana (Olt.) tzaica (Ban.) uina. (~ Maria vecina noastra.)

lele s. v. COCOTA. CURVA. FEMEIE DE STRADA. MATUSHA. PROSTITUATA. TANTI. TIRFA.

léle s. f. 1. Denumire care se da matushilor surorilor mai mari shi in general tuturor femeilor dar sa nu fie batrine. 2. Titlu care uneori il da indragostitul tinerei careia i face curte. 3. Femeie stricata desfrinata. Mr. lele lala mod de adresare pentru unchi sau var. Creatzie expresiva din limbajul copiilor (DAR; Iordan BF IX 150) comuna unui mare numar de idiomuri: cf. gr. λαλά „bunica” λαλᾶς „bunic” alb. lala „matusha” lale „unchi” ljaljë „titlu de curtoazie in general”; tc. lela „doamna” lolo „prostituata”; sl. (bg.) lĕlja „matusha” bg. lelĕk „unchi”; genov. lalla „matusha”; sp. lela „doamna; stapina”. E putzin probabila der. din sl. sustzinuta de Miklosich Slaw. Elem. 28; Cihac II 169; shi Conev 58; shi mai putzin chiar cea din numele Leila (Roesler 597). Este un cuvint de uz comun (ALR I 164). Der. lelica lica lelitza s. f. (dim. al lui lele); lea s. f. (haplologie din lelea) se foloseshte numai cu numele propriu cf. bg. le ljo „exclamatzie pentru a se adresa unei femei”; leica s. f. (dim. de la lele) cu suf. k cf. maica sau direct din sl. cf. bg. lĕlka „cumnata” rut. leljka „matusha”. Din rom. pare a proveni tzig. lele (Wlislocki 100).

a umbla creanga / frunza frasinelului / lelea / teleleu expr. a hoinari fara rost ashi pierde vremea.

fostai lele cat ai fost dar teai dus pe pula in jos expr. (obs.) timpul trece in mod implacabil.

in dorul lelii expr. (pop.) fara tzinta fara rost la intimplare.