ÁRDE ard vb. III. I. Intranz. (Despre foc) A fi aprins. II. 1. Tranz. A da foc a baga in foc. ◊ Expr. A arde cu fierul roshu = a) a face (unui animal) un semn cu un fier inroshit in foc; b) a infiera; a stigmatiza (pe cineva). 2. Tranz. refl. shi intranz. A (se) consuma a (se) distruge prin foc. ♦ Tranz. A strica o mancare expunando prea mult la actziunea focului. ◊ Refl. Sa ars mancarea. ♦ Tranz. A distruge printro reactzie chimica. 3. Tranz. shi intranz. A incinge a incalzi (tare). ♦ Tranz. A expune actziunii focului obiecte de lut de ceramica etc. in procesul de fabricare pentru a le imbunatatzi proprietatzile. ♦ Tranz. A dezinfecta un instrument trecandul prin flacara. ♦ Tranz. A cauteriza o rana. III. Intranz. 1. A raspandi lumina; a luci a straluci. Lampa arde. 2. (Despre Soare) A raspandi caldura mare; a dogori; a fi fierbinte. ♦ Tranz. shi refl. A (se) bronza a (se) parli (prea tare). IV. 1. Refl. shi tranz. A suferi sau a face sa sufere o durere vie o arsura la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte fierbinte; a (se) frige. ♦ Tranz. A produce o senzatzie asemanatoare cu o arsura. 2. Tranz. Fig. A da o lovitura. Ia ars o palma. ♦ (Fam.) A face ceva cu pasiune. Ii arde o hora. ♦ Tranz. shi refl. (Fam.) A (se) pacali a (se) inshela. 3. Intranz. A se inroshi tare (din cauza unei stari emotive). ♦ A avea febra. ♦ Fig. A fi cuprins de un sentiment profund puternic. ◊ Expr. Ai arde (cuiva) de ceva = a simtzi o dorintza (arzatoare); a avea dispozitzia sa... a avea chef de... Lat. ardere.

arde [At: VARLAAM C. 239 1 / Pzi: ard (pop) arz / E: lat ardeo arsi arsum *ardere] 1 vi (D. foc) A fi aprins. 2 vi (D. obiecte orashe etc.) A fi distrus prin foc. 3 vi (Pop; ie) A ~ la cineva A fi incendiu la o casa intro gospodarie. 4 vt A incendia. 5 vt (Pfm; ie) ~lar focul A blestema sa moara de foc. 6 vt (Gmtz; rar; iae) Exprima bucurie. 7 vt (Gmtz; rar; iae) Exprima apreciere. 8 vt (Pfm; ie) A nui ~ (cuiva) taciunii in vatra A fi necajit. 9 vr (D. becuri aparate electrice) A se strica. 12 vtri (D. curentul electric lemne gaze etc.) A (se) consuma. 13 vt A trece o flacara peste o suprafatza pentru a coji vopseaua a da un anumit aspect etc. 14 vt A incinera. 15 vt (D. animale; ie) A ~ cu fierul roshu A insemna cu un fier inroshit in foc. 16 vt (D. oameni; iae) A stigmatiza. 17 vi (D. cuptor) A incinge. 18 vi (D. lampi cu gaz) A consuma combustibil pentru a produce lumina. 19 vi (D. aparate electrice de incalzit) A incalzi. 20 vi (D. soare) A raspandi caldura mare Si: a dogori. 21 vr (Pop; cu pp „in” „la”) A se incalzi la soare la un foc etc. 2223 vtr (Pfm; ie) A ~ (pe cineva) soarele la cap A face insolatzie. 24 vi A lumina. 25 vi (Pex) A straluci. 26 vi (Pop; d. gradini; ie) ~ de trandafiri A avea multzi trandafiri. 27 vi (Pfm; d. obiecte; ie) ~ de curat ce e A fi foarte curat. 28 vt (Pfm; ie) A ~ gazul (de pomana sau degeaba) A pierde timpul. 2930 vtr A (se) parli. 3132 vtr A (se) innegri. 33 vr A se bronza excesiv. 3435 vtr A (se) distruge prin actziunea focului. 3637 vtr (D. mancare) A (se) strica pentru k a fost expusa prea mult la foc (mare). 38 vt (D. rani) A cauteriza. 39 vt A dezinfecta un instrument trecandul prin flacara. 4041 vtr A distruge printro reactzie chimica. 42 vt (D. obiecte de lut ceramica etc.) 43 vt (Inv; ie) A ~ un cosh A curatza prin arderea funinginii^[1] depuse pe peretzi. 4445 vtr A produce cuiva (sau a suferi) o arsura Si: a (se) frige. 4647 vtr A (se) tortura cu focul sau cu obiecte incandescente. 4849 vtr A (se) opari. 50 vt (Pex; rar) A produce o senzatzie asemanatoare cu o arsura. 51 vi (Pfm; fig; d. corp sau partzile lui) A avea febra. 52 vi (Pfm; fig; ie) Ai ~ calcaiele sau talpile (dupa cineva) A fi indragostit. 53 vi (Pfm; fig; ie) Ai ~ calcaiele sau talpile (dupa ceva) A fi manat de o dorintza mare. 54 vi (Pfm; fig; iae) A fi fara astampar. 55 vi (Pfm; fig; ie) Ai ~ buza dupa... A avea mare nevoie de ceva. 56 vi (Fig; in legatura cu gura gatul etc.) A suferi de sete. 5758 vtr (Pop; fig) A face sa sufere (sau a suferi) sufleteshte. 59 vt (Pop; fig; ie) A ~ pe cineva (cu vorba) A critica aspru. 60 vt (Pop; fig; iae) A ironiza. 6162 vtr (Fam; fig) A (se) pacali. 63 vr (Fam; fig) A se inshela pierzand intro afacere. 64 vt (Fam; fig; complementul indica biciul nuiaua etc.) 65 vt (Fam; fig; complinit de „palme” „pumni” etc.) A lovi. 66 vt (Pfm; fig; ie) Ai ~ cateva A bate cu lovituri puternice shi iutzi. 6768 vtr (Fig; in legatura cu sentimente dorintze etc.) A covarshi. 69 vi (Fam; fig; ie) A ~ de... A fi cuprins de... 70 vi (Fam; fig; ie) ~ sa (sau de a)... A ashtepta cu nerabdare sa... 71 vi (Pop; fig; ie) A ~ la inima A suferi sufleteshte. 72 vi (Pfm; fig; iae) A simtzi o mare placere. 7374 vir (Pop; fig; ie) A i se ~ inima (sau sufletul) A suferi de dragoste. 75 vi (Pfm; fig; ie) Ai ~ (cuiva) de (ceva) A dori mult sa... 76 vi (Pfm; fig; iae) A fi preocupat de ceva. 77 vt (Fam; fig; d. dansuri cantece etc.) A face (ceva) cu pasiune. 78 vi (Pop; fig) A se inroshi tare (din cauza unei stari emotive). 79 vr (Reg; fig) Ashi da seama. 80 vt (Fam; fig; d. bauturi) A bea rapid. 81 vr (Fam; fig) A avea relatzii sexuale. corectata

ÁRDE ard vb. III. I. Intranz. (Despre foc) A fi aprins. II. 1. Tranz. A da foc a baga in foc. ◊ Expr. A arde cu fierul roshu = a) a face (unui animal) un semn cu un fier inroshit in foc; b) a infiera; a stigmatiza (pe cineva). 2. Tranz. refl. shi intranz. A (se) consuma a (se) distruge prin foc. ♦ Tranz. A strica o mancare expunando prea mult la actziunea focului. ◊ Refl. Sa ars mancarea. ♦ Tranz. A distruge printro reactzie chimica. 3. Tranz. shi intranz. A incinge a incalzi (tare). ♦ Tranz. A expune actziunii focului (in procesul de fabricare) obiecte de lut de ceramica etc. ♦ Tranz. A dezinfecta un instrument trecandul prin flacara. ♦ Tranz. A cauteriza o rana. III. Intranz. 1. A raspandi lumina; a luci a straluci. Lampa arde. 2. (Despre soare) A raspandi caldura mare; a dogori; a fi fierbinte. ♦ Tranz. shi refl. A (se) bronza a (se) parli (prea tare). IV. 1. Refl. shi tranz. A suferi sau a face sa sufere o durere vie o arsura la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte fierbinte; a (se) frige. ♦ Tranz. A produce o senzatzie asemanatoare cu o arsura. 2. Tranz. Fig. A da o lovitura. Ia ars o palma. ♦ (Fam.) A face ceva cu pasiune. Ii arde o hora. ♦ Tranz. shi refl. (Fam.) A (se) pacali a (se) inshela. 3. Intranz. A se inroshi tare (din cauza unei stari emotive). ♦ A avea febra. ♦ Fig. A fi cuprins de un sentiment profund puternic. ◊ Expr. Ai arde (cuiva) de ceva = a simtzi o dorintza (arzatoare); a avea dispozitzia sa... a avea chef de... Lat. ardere.

ÁRDE árd vb. III. I. Intranz. (Despre foc) A fi aprins. Focuri ardeau noaptea pe virfuri. BENIUC; V. I 56. Ard vesele flacari pe vatra. SHiai casei la masa. gatitzi. COSHBUC P. II 46. Noaptea potolit shi vinat arde focul in camin. EMINESCU O. I 42. Perdeleles lasate shi lampele aprinse; in soba arde focul tovarash mingaios. ALECSANDRI P. A. 109. II (Accentul cade pe ideea de mistuire de consumare prin foc) 1. Intranz. A se mistui prin foc a se preface in cenusha. Arde fabrica de oxigen! CALUGARU. O. P. 407. SHi colo departedeparte de unde izvoreshte Suceava cerul e roshu parcar arde o cetate. DELAVRANCEA A. 107. Puse scindurile pe foc de arsera. ISPIRESCU L. 65. Cind or gasi motanul scrum nu sa creada k a ars copilul. CREANGA P. 175. Satul sau (tzara lumea) arde shi baba se piaptana v baba. ◊ Fig. Arde gind in vilvatai shi para! BENIUC V. 17. In gindumi trece vintul capul arde pustiit. EMINESCU O. I 158. ◊ (Cu subiectul neexprimat) Arde la vecin. ◊ Tranz. (La conjunctiv in imprecatzii sau formule afective adesea in forma arza) Am crishnit: Ardate para focului de spin! SADOVEANU N. F. 71. Dar ce frumoasa se facu SHi mindra arzo focul! EMINESCU O. I 174. Ardal focul fuior k incilcit e! ALECSANDRI T. 907. Arzal focul de barbat! A venit aseara beat. ALECSANDRI P. P. 361. 2. Tranz. (Subiectul este omul) A da foc a baga in foc. Sau sculat oamenii in toata tzara de pun foc la conace shi rup hirtiile de datorii shi ard invoielile shii taie pe boieri. DUMITRIU B. F. 29. ♦ A produce cuiva o rana prin foc. Mai ars cu tzigara. ◊ Expr. A arde cu fierul roshu = a) a face (unui animal) un semn cu un fier inroshit in foc; b) fig. a infiera a stigmatiza. ♦ A incinge a infierbinta. Inainte dea face piinea gospodina arde cuptorul. ♦ (Cu privire la materialul care serveshte la incalzire) A consuma. Deash fi shtiut k shamu. Nu miash fi pierdut somnu. SHi mash fi culcat devreme. Nash fi ars atitea lemne. JARNÍKBIRSEANU D. 98. ◊ Intranz. Pe vatra veche ard Pocnind din vremen vreme Trei vreascuri rupte dintrun gard. Iar flacara lor geme. COSHBUC P. I 191. ♦ (Cu privire la mincare) A strica expunind prea mult la actziunea focului. Am ars friptura ◊ Refl. Eu la joc mama la joc Pogacea se arden foc. SHEZ. IV 232. ♦ (Cu privire la caramida la obiecte de ceramica etc.) A expune actziunii focului (sau unei temperaturi ridicate) in procesul de fabricare. A ars caramida. ♦ (Cu privire la un instrument medical) A dezinfecta trecind prin flacara. Doctorul a ars in flacara arul seringii. ◊ (Cu privire la o rana) A cauteriza. ♦ (Subiectul este o substantza chimica) A distruge. Stropii de acid sulfuric iau ars haina. 3. Intranz. (Despre materiale combustibile) A se consuma pentru a rispindi lumina; p. ext. (despre surse de lumina sau despre lumina insashi) a fi aprins a lumina. La postul de militzie lumina inca mai ardea. MIHALE O. 524. Unde pentru far sa cat uleiul. K sa ardan bezna luminos? BENIUC V. 41. Arden candelo lumina cit un simbure de mac. EMINESCU O. I 84. Ardeau doua mari policandre. NEGRUZZI S. I 60. ◊ Tranz. In satele electrificate tzaranii nu mai sint nevoitzi sa arda petrol. ◊ Fig. A luci a straluci. Noaptea era calda shi pe cerul albastruinchis ardeau stropii de aur. SADOVEANU O. I 292. Ard stele pretutindeni. CAMIL PETRESCU T. II 224. Hurmuzul pamintului ardea in salba ei de margaritare. EMINESCU N. 70. ◊ (Poetic; despre ochi privire) Ochii tineri de mirarei ard. BENIUC V. 59. In cerdac aparuse un barbat de vreo treizeci de ani cu fatza supta shi ochii negri care ardeau straniu cu mustatza mica rasucita. REBREANU R. I 93. Cind te vad zimbind copilareshte Se stinge atunci o viatza de durere Privireami arde sufletul imi creshte. EMINESCU O. I 120. 4. Intranz. (Despre soare) A raspindi caldura mare a incalzi puternic a dogori. Arde soarele semn de ploaie. ◊ Tranz. A incalzi tare a pirli a bronza. Avea un obraz fin o pielitza nearsa de vinturi shi de soare. SADOVEANU O. V 384. K am mindra tinerea Tinerea shi gingashea SHi i arde soarele Pieptul cu margelele. JARNÍKBIRSEANU D. 20. III. (Accentul cade pe senzatzia usturatoare provocata de foc) 1. Refl. A suferi o durere vie la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte fierbinte; a se frige. De ce miam facut cleshte? K sa nu ma ard zicea ea. CREANGA P. 5. Cine sa ars cu ciorba sufla shin iaurt. ♦ Tranz. A produce o senzatzie arzatoare usturatoare k de arsura. Un vint aspru trecea prin intunecimea serii de dechemvrie ardea obrazurile k un brici. SADOVEANU O. IV 152. Ma arden spate! zise fata. EMINESCU I.. P. 186. Fig. Idealul social calauzeshte satira artistului indreptindui risul facind k acest ris... sa arda... unde trebuie sa fie ars. GHEREA ST. CR. I 363. SHi ochii mari shi grei ma dor Privirea ta ma arde. EMINESCU O. I 172. ♦ Fig. A spune (cuiva) ceva caustic neplacut. Dar shtii k mai ars... zise parintele Duhu luindushi talpashitza dunare de minios. CREANGA A. 141. ♦ Refl. (Familiar) A se pacali a se inshela. V. frige. 2. Intranz. A fi fierbinte a dogori. Azi ard hainele pe mine. Mie greu capul k de lut. COSHBUC P. I 50. Subt pasurile mele simtzii arzind pamintul. ALECSANDRI P. 145. Fig. Atunci Ileana shi simtzeshte Cai arde plinsul in priviri. COSHBUC P. I 124. ♦ (Despre fiintze p. ext. despre partzi ale corpului lor) A avea febra; (despre ochi) a straluci de febra. Ochii i ardeau roshii de friguri. DUMITRIU B. F. 26. Dar ochiii ard in friguri shi buzai singerata. EMINESCU O. I 96. Am luato de mina mina ei ardea shiam puso linga mine. NEGRUZZI S. I 50. Ochiitzi ard shitzi arde fatza K garoafa dimineatza. ALECSANDRI P. P. 46. ♦ A se inroshi a se imbujora din cauza unei stari emotive. Ii ard obrajii de rushine. ▭ SHimi trec o mina... peobrazul meu arzind. MACEDONSKI O. II 20. 3. Tranz. Fig. (Cu indicarea instrumentului actziunii) A trage a da o lovitura. Dascalul Chiosea... se primbla pe dinaintea baietzilor inarmat cu o varga lunga arzind cind pe unul cind pe altul dupa cum i se parea. GHICA S. 51. ◊ (Complementul instrumental devine complement direct) Puteam sa nui ard vreo trei nuiele? BENIUC V. 141. Iau ars o palma buna. SBIERA P. 260. Acushi va ard citeva jordii prin tzolul cela de va trece spurcatul! CREANGA A. 128. ♦ (Familiar construit cu dativul etic) A face ceva cu repeziciune cu pasiune. V. trage trinti. Scriu destul de citetz. Ia stai aici pe scaun sai ardem o proba. STANCU D. 461. (Cu privire la un cintec) Unul... suna shi clopotul; altul trage buhaiul; altul mai dincolo zice de jale ori imi arde citeo hora din fluier. SHEZ. III 180. 4. Intranz. Fig. (Determinat prin «de dor» «de iubire» «de nerabdare» etc.) A fi cuprins de un sentiment puternic foarte viu profund. Ard de dorintza sa ne vedem. CARAGIALE O. VII 148. Draga mie lelitzan gioc Cind se leagana cu foc... Undearuncaun ochishor Arde sufletul de dor. ALECSANDRI P. P. 337. (Eliptic) Ard sa shtiu cum merg pregatirile. BARANGA I. 167. Chirila Paun ardea acuma sa spuie [vestea]. REBREANU R. I 192. ◊ Expr. Ai arde (cuiva) de ceva = a simtzi o dorintza arzatoare dupa ceva a fi preocupat de ceva a avea chef de ceva. Uf ce anost! Cinei asta? intrun coltz sentreaba doua. «De inchipuietzi saracul!... de poveshti ne arde noua?» VLAHUTZA O. A. 77. Lui nui arde de mincare. ISPIRESCU L. 262. (Rar cu privire la persoane) Pleaca ma!... Nu ne arde de tine. PAS L. I 7. ◊ Tranz. La Sebish ori in alta parte Mereu acelashi dor de duca... Ma chinuie mereu ma arde. BENIUC V. 16. Iam povestit necazul ce ma ardea. SADOVEANU N. F. 179. ◊ Expr. A arde la inima (pe cineva) = a provoca (cuiva) o emotzie puternica. Simtzea k ceva il arde la inima. BUJOR S. 23. ◊ Refl. (Rar despre inima suflet etc.) Cind gindesc mindra la tine Nu mai am iniman mine... Putzintica cea ramas Mi sa fript shi mi sa ars! JARNÍKBIRSEANU D. 114. Vai vai vai inima mea... Mult se arde shi se frige SHi nare gura sa strige. JARNÍKBIRSEANU D. 213. Prez. ind. shi conj. shi: arz (CARAGIALE O. I 74 JARNÍKBIRSEANU D. 105).

ÁRDE ard vb. III. I. Intranz. (Despre foc) A fi aprins. II. 1. Intranz. A se mistui prin foc a se preface in cenusha. ◊ Tranz. (La conjunctiv in imprecatzii sau formule afective) Ardal focul fuior k incalcit e! (ALECSANDRI). 2. Tranz. A da foc a baga in foc. ◊ Expr. A arde cu fierul roshu = a) a face (unui animal) un semn cu un fier inroshit in foc; b) fig. a infiera; a stigmatiza (pe cineva). ♦ Tranz. shi intranz. A (se) consuma prin ardere. A ars multe lemne. ♦ A incinge a incalzi. Arde cuptorul inainte de a coace painea. ♦ A strica o mancare expunando prea mult la actziunea focului. ◊ Refl. Eu la joc mama la joc Pogacea se arden foc (SHEZ.). ♦ A expune actziunii focului (in procesul de fabricare) caramida obiecte de ceramica etc. ♦ A dezinfecta un instrument. ♦ A cauteriza o rana. ♦ A distruge. Acidul sulfuric ia ars haina. 3. Intranz. A se consuma pentru a raspandi lumina; p. ext. a fi aprins a lumina. Lampa ardea. ♦ Fig. A luci a straluci. Pe cerul albastruinchis ardeau stropii de aur (SADOVEANU). 4. Intranz. (Despre soare) A raspandi caldura mare; a dogori. ♦ Tranz. shi refl. A (se) bronza a (se) parli. Avea... o pielitza nearsa de vanturi shi soare (SADOVEANU). III. 1. Refl. A suferi o durere vie a se rani la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte fierbinte; a se frige. ◊ Tranz. Mai ars cu tzigara. ♦ Tranz. A produce o senzatzie asemanatoare cu o arsura. Un vant aspru... ardea obrazurile (SADOVEANU). ♦ Tranz. Fig. A spune cuiva ceva neplacut. ♦ Tranz. shi refl. Fig. (Fam.) A (se) pacali a (se) inshela. 2. Intranz. A fi fierbinte. Simtzii arzand pamantul (ALECSANDRI). ♦ A se inroshi din cauza unei stari emotive. ♦ A avea febra. 3. Tranz. Fig. A da o lovitura. Acushi va ard cateva jordii (CREANGA). ♦ (Fam.) A face ceva cu repeziciune cu pasiune. 4. Intranz. Fig. A fi cuprins de un sentiment profund puternic. ◊ Expr. Ai arde (cuiva) de ceva = a simtzi o dorintza (arzatoare); a avea dispozitzia sa... a avea chef de... [Prez. ind. shi conj. shi: arz] Lat. ardere.

A ÁRDE ard 1. intranz. 1) (despre foc) A fi aprins. 2) (despre obiecte lucruri etc.) A se distruge prin foc; a se preface in cenusha. Padurea arde. 3) A emite lumina; a lumina. Lampa arde. 4) (despre surse de caldura) A emana radiatzii calorice; a raspandi caldura foarte mare; a frige; a dogori; a parjoli; a parli; a pali. Soba arde. 5) fig. (despre persoane sau despre partzi ale corpului lor) A avea temperatura ridicata. 6) fig. (despre fatza obraji) A se inroshi din cauza unei stari emotive. 7) A fi cuprins de un sentiment puternic. ~ de rushine. 8) A avea mare dorintza (de ceva). Ai ~ de plecare. 2. tranz. I. 1) A distruge prin foc; a preface in cenusha. ~ o scrisoare. 2) A consuma dand la foc. ~ toate lemnele. 3) (mancaruri) A face sashi piarda calitatzile expunand prea mult actziunii focului. 4) (caramida obiecte de ceramica etc.) A supune actziunii focului in procesul de fabricatzie. 5) (instrumente) A trece prin foc in vederea dezinfectarii. 6) (tzesuturi bolnave) A distruge cu cauterul; a cauteriza. 7) (fiintze sau partzi ale corpului lor) A face sa suporte o durere fizica (atingand de foc sau de ceva fierbinte); a frige. 8) fig. A face sa simta o senzatzie asemanatoare cu o arsura. II. (in imbinari) 1) (sugerand ideea de bataie) ~ o palma. ~ un bici. 2) (sugerand ideea realizarii din plin a unui proces) ~ un cantec. ~ o sarba. III. (in imprecatzii) Ardal (sau arzal) focul (sal arda)! /<lat. ardere

A SE ÁRDE ma ard intranz. 1) (despre oameni sau despre corpul lor) A se bronza prea tare. 2) fig. A suferi un eshec; a ramane pagubash; a se frige; a se parli. /<lat. ardere

arde v. 1. a lua foc: lemnul arde; 2. a mistui prin foc: flacara l’a ars; 3. fig. a indura (de o mare suferintza fizica sau morala): mult imi arde sufletul; 4. a avea caldura: bolnavul arde; 5. fam. a lovi (pe neashteptate): i arse o palma; 6. a avea trebuintza grabnica pofta infocata de: i arde cu totul de altele de cat de alaiu EM. [Lat. ARDERE].

ard ars a árde v. intr. (lat. ardére pop. árdere it. árdere vfr. ardoir pv. fr. ardre sp. pg. arder. Ard arda in vest arz arza). Ma consum pin foc: petrolu arde. Fac sa arda shi sa lumineze: lampa arde bine. Sufer un foc prea mare ma ard: friptura a ars. Is prea ferbinte frig: cĭorba arde (vest). Mĭe prea cald (din pricina calduriĭ din prejur saŭ de munca) am arshitza (de boala): copilu arde. Fig. A arde de dor atzĭ arde sufletu de dor a dori cu infocare atzĭ fi foarte dor. Atzĭ arde capu de treaba a avea multa treaba a fi foarte ocupat. Atzĭ arde de ceva a avea gust atzĭ fi pofta: acuma numĭ arde de joc. V. tr. Consum (fac sa se consume) pin foc: ĭarna asta am ars multe lemne. Cauzez usturime ustur: uniĭ ardeĭ ard. Cauterizez: a arde o rana. Fig. Fam. Aĭ arde cuĭva una (o palma o lovitura) aĭ trage aĭ aplica (o palma); A arde pe cineva (c’o varga) al lovi al croi. V. refl. Ma frig: am pus mina pe un carbune aprins shi m’am ars. Fig. Fam. Ma pacalesc ramin inshelat: m’am ars cumparind aceasta marfa. A te arde doru a te arde (doru) in (la) inima in (la) suflet atzĭ fi foarte dor a fi stapinit de emotziune de melancolie sh. a. Ardal (saŭ ardelar) focu un blestem (de multe orĭ in gluma).

2) arz ars a árde V. ard.

arde¹ (a ~) (a fi aprins; a baga in foc) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. ard 2 sg. arzi 3 sg. arde perf. s. 1 sg. arsei 1 pl. arseram m.m.c.p. 1 pl. arseseram; conj. prez. 1 sg. sa ard 3 sa arda (dar: Arzal focul sal arza!); imper. 2 sg. afirm. intranz. arzi / tranz. arde (Ardel la note! Ardei una!); ger. arzand; part. ars

+arde² (ai ~) (a avea chef) (fam.) vb. ind. prez. 3 sg. [imi etc.] arde perf. s. 3 sg. [imi] arse m.m.c.p. 1 sg. [imi] arsese; conj. prez. 3 sg. sa [imi/sami] arda; ger. arzandu[mi]; part. ars (ai arde de/sa) corectata

árde (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. ard imperf. 3 sg. ardeá perf. s. 1 sg. arséi 1 pl. árseram; conj. prez. 3 sa árda (dar: arzal focul); imper. 2 sg. tranz. árde intranz. arzi 2 pl. árdetzi; part. ars

árde vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. ard imperf. 3 sg. ardeá perf. s. 1 sg. arséi 1 pl. árseram; conj. prez. 3 sg. shi pl. árda (shi árza in expresia arzal focul); imper. 2 sg. tranz. árde! intranz. arzi! 2 pl. árdetzi!; part. ars

ard arsei 1 aor. arzand ger. corectata

ÁRDE vb. 1. a dogori a frige a parjoli (pop.) a pripi a zapushi (inv. shi reg.) a pali a prigori. (Soarele ~.) 2. v. incinge. 3. a (se) mistui. (Focul a ~ totul.) 4. v. incinera. 5. v. frige. 6. v. cauteriza. 7. v. bronza. 8. v. lumina.

ÁRDE vb. v. ademeni amagi banui da incanta inshela mintzi momi pacali prosti purta sclipi straluci trage trisha.

ARDE vb. 1. a dogori a frige a pirjoli (pop.) a pripi a zapushi (inv. shi reg.) a pali a prigori. (Soarele ~.) 2. a incalzi a incinge a infierbinta. (~ cuptorul pentru piine.) 3. a (se) mistui. (Focul a ~ totul.) 4. a (se) frige. (Mam ~ la deget de la plita.) 5. (MED.) a cauteriza. (~ o rana.) 6. a (se) bronza a (se) innegri a (se) pirli a (se) praji (inv. shi reg.) a (se) pali. (Ne ~ la soare la mare.) 7. a lumina. (Lampa ~ pina tirziu in camera lui.)

arde vb. v. ADEMENI. AMAGI. BANUI. DA. INCINTA. INSHELA. MINTZI. MOMI. PACALI. PROSTI. PURTA. SCLIPI. STRALUCI. TRAGE. TRISHA.

A arde ≠ a se stinge

árde (árd árs) vb. 1. A fi aprins. 2. A mistui a consuma prin foc. 3. A incalzi soarele a pirjoli. 4. A incalzi. 5. A se consuma grasimile organice a se produce combustie interna. 6. A avea calduri sau febra k urmare a arderilor din organism. 7. A fi mistuit de focul patimii. 8. A ustura a durea a produce suferintza. 9. A incalzi a dogori. 10. a inshela a trage pe sfoara a escroca. 11. A avea chef de ceva. 12. A face ceva de mintuiala a da rasol. 13. (Arg.) A avea relatzii sexuale cu o femeie. Mr. ardu ardire megl. ard istr. ordu. Lat. *ardĕre in loc de ardēre (Pushcariu 114; CandreaDens. 78; REW 620; DAR); cf. vegl. ardar it. ardere prov. v. fr. ardre (cf. v. fr. ardoir < ardēre) cat. sp. port. arder. Cf. arshitza arsura. Der. ardeasca s. f. (dans tipic din Bucov.) dans legat de obiceiurile populare ale focurilor de Boboteaza shi al carui nume vine de la pericolul de ashi arde hainele la care sar expune cei care il joaca daca nu ar fi atentzi (DAR nu cunoashte originea acestui cuvint); ardei s. m. care Körting 826 il deriva de la lat. *ardivus (respins de Densusianu Rom. XXXIII 274) este probabil un pl. vechi de la *ardel formatzie dim.; ardeia vb. (a condimenta cu ardei); ardeietura s. f. (boia de ardei); arzator adj. (fierbinte puternic intens palpitant). Din. rom. a trecut in. mag. árdelj „ardei” (Edelspacher 8).

arde ard I. v. t. 1. a fura (pe cineva) 2. a bate. 3. a condamna. II. v. r. a avea necazuri a da de bucluc

a arde camasha pe cineva expr. a fi in criza de timp

a arde gazul de pomana expr. a lenevi a trandavi

a o arde expr. a lenevi a trandavi.

a o arde aiurea expr. (adol.) a vorbi mult shi fara rost

a o arde cu tupeu expr. (detz.) a fi foarte indraznetz

a o arde in tertze expr. a mintzi; a pacali

a o arde la normal expr. (detz.) a face ceva foarte bine

a se arde in bulan / in cretz / in semering expr. (d. barbatzi) a avea relatzii homosexuale

ai arde buza (dupa ceva) expr. a ravni (dupa ceva) a tanji (dupa ceva); a avea neaparat nevoie (de ceva)

ai arde ghiocul expr. (er. d. femei) a fi excitata

ai arde pipota expr. a ravni a tanji; a avea neaparata nevoie (de ceva)

ai arde placheul in flec expr. (intl.) a dori sa plece

al arde (pe cineva) instalatzia expr. ai fi foame sau sete (cuiva)

al arde (pe cineva) plamanul expr. a dori sa fumeze