invershunat ~a a [At: ANTIM P. 130 / V: ~vier~ ~vir~ / Pl: ~atzi ~e / E: invershuna] 12 Aprins de dorintza (sexuala). 3 Indarjit. 4 Necrutzator. 5 Aprig. 6 (D. pasiuni) Intens. 7 (Pex) Infuriat. 8 Intaratat impotriva cuiva.

INVERSHUNÁT A invershunatzi te adj. Indirjit infuriat pornit; p. ext. hotarit neclintit neinduplecat. Noul se nashte intro lupta invershunata cu tot ceea ce e vechi cu tot ceea ce shia trait traiul shi se opune noului. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 7 85. Sufletul viu al leninismului este lupta invershunata plina de pasiune arzatoare impotriva tuturor dushmanilor clasei muncitoare ai pacii shi socialismului. SCINTEIA 1953 nr. 2562. Cetzi pasa daca Tomsha ar fi invershunat? ALECSANDRI T. II 159. ♦ (Despre sentimente) Patimash aprins. Ofitzerul tresari plin de bucurie invershunata. VORNIC P. 205. Varianta: inviershunát a (SADOVEANU Z. C. 336 ODOBESCU S. I 4) adj.

invershunát a adj. Foarte furios: labele fĭareĭ celeĭ invershunate (Sov. 228) lupta invershunata. Adv. A lupta invershunat. In vest invĭe.

invershuna [At: ECONOMIA 196/15 / V: ~vier~ ~vir~ (reg) ingher~ / Pzi: ~nez / E: cf mg verseny] 12 vtr (A face sa devina sau) a deveni necrutzator neinduplecat Si: a (se) indarji. 3 vr (D. stari sufleteshti) A se aprinde. 4 vt A intarata pe cineva impotriva altcuiva. 5 vt A excita. 6 vr (Reg; d. scroafa) A intra in calduri.

inviershunat ~a a vz invershunat

INVERSHUNÁ invershunez vb. I. Refl. A se indirji a se porni neinduplecat a actziona cu o furie sporita; p. ext. a deveni mai hotarit. Vintul se invershuna navalind peste oameni k zalud. V. ROM. noiembrie 1953 157. Cu cit se loveshte de piedici mai multe cu atit se invershuneaza shi se caleshte. C. PETRESCU C. V. 149. Se invershuna so achizitzioneze cu orice sacrificii. REBREANU R. I 255. ◊ Tranz. In tot aceleashi chipuri traieshten totzi natura: Nenduiosheaza mila nenvershuneaza ura. NECULUTZA TZ. D. 55.

A INVERSHUNÁ ~éz tranz. A face sa se invershuneze. /in + ung. vershun

A SE INVERSHUNÁ ma ~éz intranz. A actziona cu darzenie sporita; a deveni mai aprig; a se indarji; a se incrancena. /in + ung. vershun

inviershunat a. foarte iritat neimpacat: dushman inviershunat.

invershunéz (est) shi invĭershunéz (vest) (lat. *inversionare [d. invérsio ónis 1. inversiune 2. transpozitziune 3. ironie]. Cp. cu cashunez tushinez vĭershun). Infuriĭ grozav fac sa persiste in furie: vorba asta la invershunat tare. V. refl. Ma infuriĭ grozav: soldatziĭ invershuninduse aŭ tras o salva in multzime. Persist in indaratnicie: el se invershuna sa inainteze dar puterile il parasira.

invershunát adj. m. pl. invershunátzi; f. sg. invershunáta pl. invershunáte

invershunat.

invershuná (a ~) vb. ind. prez. 3 invershuneáza

invershuná vb. ind. prez. 1 sg. invershunéz 3 sg. shi pl. invershuneáza

INVERSHUNÁT adj. 1. v. furios. 2. aprig aspru crancen crud crunt cumplit incrancenat indarjit neimpacat nepotolit sangeros vajnic violent (inv.) crancenit tare (fig.) incleshtat. (O lupta invershunata.) 3. acerb aspru necrutzator. (O disputa invershunata.) 4. v. disputat. 5. v. violent.

INVERSHUNAT adj. 1. furios indirjit infuriat intaritat miniat minios pornit (livr.) obstinat (pop.) indracit nabadaios otzarit (inv. shi reg.) scirbit (reg.) navirlios (inv. in Transilv.) firetic (fam.) burzuluit zborshit (fig.) turbat. (Un om ~.) 2. aprig aspru crincen crud crunt cumplit incrincenat indirjit neimpacat nepotolit singeros vajnic violent (inv.) crincenit tare (fig.) incleshtat. (O lupta ~.) 3. acerb aspru necrutzator. (O disputa ~.) 4. aprig disputat dirz indirjit (fig.) aprins. (O intrecere sportiva ~.) 5. aprig mare violent (fig.) aprins. (Cearta ~.)

INVERSHUNÁ vb. 1. a se indarji (livr.) a se obstina (pop.) a se natangi. (Ce teai ~ asha pe el?) 2. v. infuria. 3. v. indarji.

INVERSHUNA vb. 1. a se indirji (livr.) a se obstina (pop.) a se natingi. (Ce teai ~ asha pe el?) 2. a (se) indirji a (se) infuria a (se) intarita. (Nul mai ~.) 3. a se indirji a se intetzi. (Disputa sa ~.)