infuriat ~a a [At: NEGRUZZI S. I 108 / Pl: ~atzi ~e / E: infuria] 1 Adus in stare de furie. 2 Cuprins de furie Si: furios manios.

INFURIÁT A infuriatzi te adj. Cuprins de furie foarte miniat. Tudorache infuriat se repezi spre moshneag shi incepu sa dea din miini. DUNAREANU CH. 25. Poate vrun buhai infuriat ia veni de hac. CREANGA P. 66. Infuriat ordona sa se ridice indata mic shi mare... shi sa bata codrii. NEGRUZZI S. I 108. Pronuntzat: riat.

*infuriat a adj. Plin de furie iritat.

infuria vtr [At: ALECSANDRI P. II 36 / P: ~ria / Pzi: infurii (inv) ~iez / E: in +furie] 12 (A face pe cineva sa fie sau) a fi cuprins de furie Si: a (se) enerva a (se) irita a (se) mania.

INFURIÁ infúrii vb. I. Refl. A fi cuprins de furie a se minia tare ashi ieshi din fire. Se infuriase shi se apara congestionat. DUMITRIU N. 111. Sanfuriat SHi mia zgiriat Zgiriat fatza SHi rupt cositza. TEODORESCU P. P. 427. ♦ Tranz. A minia a scoate din sarite. Pronuntzat: ria. Prez. ind. shi: (invechit) infuriez (ALECSANDRI P. III 36).

A INFURIÁ infúrii tranz. A face sa se infurie. /in + furie

A SE INFURIÁ ma infúrii intranz. 1) A deveni foarte furios; a se mania peste masura. 2) A fi cuprins de furie; a fi foarte furios. /in + furie

infurià v. a (se) face furios.

*infuriĭ a á v. tr. (d. furie. Eŭ infuriĭ tu infuriĭ). Umplu de furie irit. V. refl. Ma umplu de furie devin furios.

infuriá (a ~) (ria) vb. ind. prez. 1 shi 2 sg. infúrii 3 infúrie (rie) 1 pl. infuriém; conj. prez. 3 sa infúrie; ger. infuriínd (riind)

infuriá vb. (sil. ria) ind. shi conj. prez. 1 shi 2 sg. infúrii 3 sg. shi pl. infúrie (sil. rie) 1 pl. infuriém; ger. infuriínd (sil. riind)

INFURIÁT adj. v. furios.

INFURIAT adj. furios indirjit intaritat invershunat miniat minios pornit (livr.) obstinat (pop.) indracit nabadaios otzarit (inv. shi reg.) scirbit (reg.) navirlios (inv. in Transilv.) firetic (fam.) burzuluit zborshit (fig.) turbat. (Un om ~.)

INFURIÁ vb. 1. a (se) mania (pop.) a (se) indraci a (se) otzari (inv. shi reg.) a (se) starni (prin Transilv.) a (se) ranzoi (inv.) a (se) scarbi a (se) urgisi (fam.) a (se) burzului a (se) zborshi (fig.) a (se) ardeia a turba (reg. fig.) a (se) scociori. (Sa ~ cumplit pe ei.) 2. a (se) indarji a (se) intarata a (se) invershuna. (Eshecul la ~.)

INFURIA vb. 1. a (se) minia (pop.) a (se) indraci a (se) otzari (inv. shi reg.) a (se) stirni (prin Transilv.) a (se) rinzoi (inv.) a (se) scirbi a (se) urgisi (fam.) a (se) burzului a (se) zborshi (fig.) a (se) ardeia a turba (reg. fig.) a (se) scociori. (Sa ~ cumplit pe ei.) 2. a (se) indirji a (se) intarita a (se) invershuna. (Nul mai ~.)

A INFURIA a baga in boala / in boale ai da cu praftoritza a morcovi a oftica a scoate (pe cineva) din fire / din pepeni a scoate din mintzi (pe cineva) a scoate (cuiva) peri albi a shucari a taia (cuiva) pofta de ceva a vari (pe cineva) in boala / in draci / in groapa / in sperietzi.

A SE INFURIA a se ambala a se anticari al apuca damblaua / dracii / pandaliile a arunca flacari pe nas a se ataca a se bashica a se cacioli a face clabuci a i se face negru inaintea ochilor a face spume la gura ai fi cu banat ashi ieshi din fire / din pepeni / din tzatzani a se incinge taratza (in cineva) al lovi damblaua ashi lua maxim a se morcovi a se oftica a se opari a se pichirisi a i se pune (cuiva) pata / piticul ai sari (cuiva) capacele ai sari bazdacul / mushtarul / tzandara a scoate flacari pe nas a scuipa foc a se sictiri a i se sui sangele la cap a se supara k vacarul pe sat a se shifona a se shucari a i se umfla (cuiva) pipota a vedea roshu inaintea ochilor ai veni (cuiva) apa la moara ai veni dracii a se zbarli.