INFURIÁ infúrii vb. I. Refl. A fi cuprins de furie a se minia tare ashi ieshi din fire. Se infuriase shi se apara congestionat. DUMITRIU N. 111. Sanfuriat SHi mia zgiriat Zgiriat fatza SHi rupt cositza. TEODORESCU P. P. 427. ♦ Tranz. A minia a scoate din sarite. Pronuntzat: ria. Prez. ind. shi: (invechit) infuriez (ALECSANDRI P. III 36).