25 de definitzii pentru ingradire
din care- explicative (10)
- morfologice (4)
- relatzionale (10)
- etimologice (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INGRADÍRE ingradiri s. f. Actziunea de a (se) ingradi shi rezultatul ei. V. ingradi.
INGRADÍRE ingradiri s. f. Actziunea de a (se) ingradi shi rezultatul ei. V. ingradi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
ingradire sf [At: CORESI EV. 325/1 / Pl: ~ri / E: ingradi] 1 Imprejmuire a unui teren cu gard cu ziduri intarite etc. Si: ingradeala (1). 2 (Pex) Delimitare a hotarelor. 3 (Fig) Stapanire de sine. 4 (Fig) Aparare cu ajutorul cuiva sau a ceva. 5 Restrictzie a libertatzii cuiva. 6 Limitare a drepturilor cuiva. 7 Intarire a unei impletituri de nuiele. 8 (Inv) Intzelegere. 9 (Fig) Acord.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INGRADÍRE ingradiri s. f. Actziunea de a (se) ingradi shi rezultatul ei. 1. Imprejmuire (cu gard cu uluci cu zid etc.). Ingradirea terenului de sport. ▭ Ingradirile [taberelor] se faceau cind cu shantzuri cind cu care legate shi umplute cu pamint. BALCESCU O. I 30. 2. Fig. Limitare restringere stavilire. Comertzul cooperatist este una din formele principale de utilizare a legii valorii in interesul societatzii de ingradire a rolului ei de regulator in circulatzia marfurilor. CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 336 4/6. ◊ Ingradirea chiaburimii = limitarea prin diverse masuri fiscale shi economice a puterii economice shi a influentzei politice a chiaburimii (constituind prima treapta in cadrul politicii de desfiintzare totala a elementelor exploatatoare de la sate). Ingradirea chiaburimii se realizeaza prin apararea intereselor proletariatului agricol ale tzaranului sarac shi mijlocash impotriva chiaburului printro politica de clasa in ashezarea impozitelor shi la colectari iar pe de alta parte prin dezvoltarea shi intarirea cooperatziei prin intovarashirea tzaranilor muncitori in vederea lucrarii in comun a pamintului cu mijloace mecanizate. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 304.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INGRADÍ ingradesc vb. IV. 1. Tranz. A imprejmui un teren (cu gard cu uluci cu zid etc.); p. ext. a hotarnici. ♦ Refl. Fig. A se pune la adapost a se apara cu ajutorul cuiva sau a ceva. 2. Tranz. Fig. A pune limite a stavili. 3. Refl. recipr. (Inv.) A se intzelege a cadea de acord. Cf. sl. graditi.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INGRADÍ ingradesc vb. IV. 1. Tranz. A imprejmui un teren (cu gard cu uluci cu zid etc.); p. ext. a hotarnici. ♦ Refl. Fig. A se pune la adapost a se apara cu ajutorul cuiva sau a ceva. 2. Tranz. Fig. A pune limite a stavili. 3. Refl. recipr. (Inv.) A se intzelege a cadea de acord. Cf. sl. graditi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
ingradi [At: CORESI EV. 296/4 / Pzi: ~desc / E: slv градити] 1 vt A imprejmui un teren cu gard cu uluci cu zid etc. Si: a ingradina (1). 2 vr A se stapani. 3 vr (Fig) A se apara cu ajutorul cuiva sau a ceva. 4 vt (Fig) A pune limite libertatzii cuiva. 5 vrr (Inv) A se intzelege bine cu cineva. 6 vrr (Fig) A cadea de acord. 7 vt A impleti nuiele Si: a ingradina (2). 8 vt (Pex) A intari o impletitura de nuiele Si: a ingradina (3). 9 vt (Pex) A hotarnici.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INGRADÍ ingradesc vb. IV. Tranz. 1. A imprejmui un teren (cu gard cu uluci cu zid etc.). In stinga la citziva pashi incepea cimitirul satului ingradit cu spini. REBREANU P. S. 11. La batalia de la Cosovo vedem pe Huniade ashi ingradi tabara. BALCESCU O. I 30. Spune draga maicata Sangradeasca gradina Dar cu gard de sharampoi. SHEZ. I 140. ◊ Absol. (Metaforic) Am un moshneag mititel SHingradeshte frumushel (Acul). GOROVEI C. 2. ◊ Refl. Fig. Cei tari se ingradira Cuaverea shi marirea in cercul lor de legi. EMINESCU O. I 56. Cu puterea cu scandalul cind cei mari se ingradesc Al lor cuget innopteaza creierii le putrezesc. BELDICEANU P. 121. 2. Fig. A pune limite a stavili. Itzi ingradeshte gura Spancioc! ALECSANDRI T. II 169. Muncitori neobositzi Sa muncim shi sangradim Pe chiaburul cel hain. POP.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A INGRADÍ ~ésc tranz. 1) (terenuri suprafetze etc.) A inconjura cu un gard; a imprejmui; a tzarcui. ~ curtea. 2) fig. A pune in anumite limite; a margini; a limita; a restrange. [Sil. ingra] /in + sl. graditi
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SE INGRADÍ ma ~ésc intranz. inv. 1) A ajunge la intzelegere reciproca; a cadea de acord; a se intzelege. 2) fig. A se pune in afara oricarei responsabilitatzi personale; a se pune la adapost. /in + sl. graditi
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
ingradì v. 1. a inconjura cu gard: a ingradi casa; 2. a se ocroti: cei mari se ’ngradira cu averea shi marirea in cercul lor de legi EM.; 3. fig. a infrana: itzi ingradeshte gura! AL. [Slav. OGRADITI].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ingradésc v. tr. (V. gard). Inconjor cu gard: a ingradi casa. Fig. Apar protejez: legea ingradeshte lumea. Infrinez opresc: hotziĭ trebuĭesc ingraditzĭ. Atzĭ ingradi gura atzĭ stapini gura a vorbi cu prudentza. Rar ingarduĭesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
ingradíre s. f. g.d. art. ingradírii; pl. ingradíri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
ingradíre s. f. g.d. art. ingradírii; pl. ingradíri
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
ingradí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. ingradésc imperf. 3 sg. ingradeá; conj. prez. 3 sa ingradeásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
ingradí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. ingradésc imperf. 3 sg. ingradeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. ingradeásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
INGRADÍRE s. v. imprejmuire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INGRADÍRE s. v. restrictzie restrangere.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INGRADIRE s. imprejmuire imprejmuit inchidere. (~ unui teren.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
ingradire s. v. RESTRICTZIE. RESTRINGERE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Ingradire ≠ dezgradire
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INGRADÍ vb. v. imprejmui.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INGRADÍ vb. v. limita margini restrange.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INGRADI vb. a imprejmui a inchide a inconjura (inv. shi pop.) a ocoli (pop.) a tzarcui (reg.) a prejmui. (A ~ un teren cu un gard.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
ingradi vb. v. LIMITA. MARGINI. RESTRINGE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A ingradi ≠ a dezgradi
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
ingradí (ingradésc ingradít) vb. 1. A inchide a astupa. 2. A imprejmui a ingradi. 3. A pune limite a stavili. 4. A stapini a subjuga. 5. A impleti a face cozi. 6. (Refl.) A se pune la adapost a se apara. 7. (Refl.) A se intzelege a se avea bine. Mr. ngardire megl. angardés angardiri. Sl. graditi (Cihac II 115; DAR) cf. bg. gradja sb. graditi rus. goroditĭ shi de asemenea gard gradina. Der. neingradit adj. (fara ingradire deschis; nelimitat); ingraditor adj. (care ingradeshte); ingraditura s. f. (gard imprejmuire; inv. fortificatzie); ingradeala s. f. (separare); ingradish s. n. (inv. gard); desgradi vb. (a scoate gardul a desface o imprejmuire).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
ingradi, ingradescverb
- 1. A imprejmui un teren (cu gard cu uluci cu zid etc.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- In stinga la citziva pashi incepea cimitirul satului ingradit cu spini. REBREANU P. S. 11. DLRLC
- La batalia de la Cosovo vedem pe Huniade ashi ingradi tabara. BALCESCU O. I 30. DLRLC
- Spune draga maicata Sangradeasca gradina Dar cu gard de sharampoi. SHEZ. I 140. DLRLC
- Am un moshneag mititel SHingradeshte frumushel (Acul). GOROVEI C. 2. DLRLC
- 1.1. Hotarnici. DEX '09 DEX '98sinonime: hotarnici
- 1.2. A se pune la adapost a se apara cu ajutorul cuiva sau a ceva. DEX '09 DEX '98sinonime: apara
- Cei tari se ingradira Cuaverea shi marirea in cercul lor de legi. EMINESCU O. I 56. DLRLC
- Cu puterea cu scandalul cind cei mari se ingradesc Al lor cuget innopteaza creierii le putrezesc. BELDICEANU P. 121. DLRLC
-
-
-
- Itzi ingradeshte gura Spancioc! ALECSANDRI T. II 169. DLRLC
- Muncitori neobositzi Sa muncim shi sangradim Pe chiaburul cel hain. POP. DLRLC
-
- 3. A se intzelege a cadea de acord. DEX '09 DEX '98sinonime: intzelege
etimologie:
- graditi DEX '09 DEX '98
ingradire, ingradirisubstantiv feminin
- 1. Actziunea de a (se) ingradi shi rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLCantonime: dezgradire
- 1.1. Imprejmuire (cu gard cu uluci cu zid etc.). DLRLCsinonime: imprejmuire imprejmuit inchidere
- Ingradirea terenului de sport. DLRLC
- Ingradirile [taberelor] se faceau cind cu shantzuri cind cu care legate shi umplute cu pamint. BALCESCU O. I 30. DLRLC
-
- 1.2. Limitare, restrictzie, restrangere, stavilire. DLRLCsinonime: limitare restrictzie restrangere stavilire
- Comertzul cooperatist este una din formele principale de utilizare a legii valorii in interesul societatzii de ingradire a rolului ei de regulator in circulatzia marfurilor. CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 336 4/6. DLRLC
- 1.2.1. Ingradirea chiaburimii = limitarea prin diverse masuri fiscale shi economice a puterii economice shi a influentzei politice a chiaburimii (constituind prima treapta in cadrul politicii de desfiintzare totala a elementelor exploatatoare de la sate). DLRLC
- Ingradirea chiaburimii se realizeaza prin apararea intereselor proletariatului agricol ale tzaranului sarac shi mijlocash impotriva chiaburului printro politica de clasa in ashezarea impozitelor shi la colectari iar pe de alta parte prin dezvoltarea shi intarirea cooperatziei prin intovarashirea tzaranilor muncitori in vederea lucrarii in comun a pamintului cu mijloace mecanizate. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 304. DLRLC
-
-
-
etimologie:
- ingradi DEX '09 DEX '98