INGRADÍ ingradesc vb. IV. Tranz. 1. A imprejmui un teren (cu gard cu uluci cu zid etc.). In stinga la citziva pashi incepea cimitirul satului ingradit cu spini. REBREANU P. S. 11. La batalia de la Cosovo vedem pe Huniade ashi ingradi tabara. BALCESCU O. I 30. Spune draga maicata Sangradeasca gradina Dar cu gard de sharampoi. SHEZ. I 140. ◊ Absol. (Metaforic) Am un moshneag mititel SHingradeshte frumushel (Acul). GOROVEI C. 2. ◊ Refl. Fig. Cei tari se ingradira Cuaverea shi marirea in cercul lor de legi. EMINESCU O. I 56. Cu puterea cu scandalul cind cei mari se ingradesc Al lor cuget innopteaza creierii le putrezesc. BELDICEANU P. 121. 2. Fig. A pune limite a stavili. Itzi ingradeshte gura Spancioc! ALECSANDRI T. II 169. Muncitori neobositzi Sa muncim shi sangradim Pe chiaburul cel hain. POP.