limitare sf [At: DDRF / Pl: ~tari / E: limita] 1 Fixare a granitzelor unei tzari ale unei proprietatzi ale unui teren etc Si: demarcatzie hotarnicire marcare marginire. 2 (Fig) Ceea ce separa net doua lucruri Si: demarcatzie. 3 (Inv; is) Linie de ~ Linie prin care se separa net doua lucruri. 4 Fixare mentzinere restrangere etc. a ceva intrun spatziu bine determinat sau controlat. 5 Reducere a posibilitatzilor de intzelegere de creatzie de aplicare etc.

LIMITÁRE limitari s. f. Actziunea de a limita shi rezultatul ei; restringere ingradire. Politica de limitare a elementelor capitaliste... inseamna introducerea unei politici de diferentziere intre tzaranimea muncitoare shi elementele capitaliste. CONTEMPORANUL S. II 1948 nr. 104 13/4.

LIMITÁRE s.f. Actziunea de a (se) limita shi rezultatul ei; marginire invecinare. [< limita].

limitare f. actziunea de a limita: fixare restrictziune.

*limitatziúne f. (lat. limitátio ónis). Actziunea de a limita. SHi átzie dar maĭ des áre.

limitáre s. f. g.d. art. limitắrii; pl. limitắri

limitáre s. f. g.d. art. limitarii; pl. limitari

LIMITÁRE s. 1. v. delimitare. 2. marginire reducere restrangere rezumare. (~ la strictul necesar.) 3. v. restrangere.

LIMITARE s. 1. circumscriere delimitare demarcare demarcatzie hotarnicire marcare marginire. (~ unui teren.) 2. marginire reducere restringere rezumare. (~ la strictul necesar.) 3. circumscriere delimitare restringere. (~ unei teme la...)