18 definitzii pentru inger

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

ÍNGER ingeri s. m. (In creshtinism mozaism shi islam) Fiintza spirituala creata de Dumnezeu inzestrata cu calitatzi exceptzionale (de bunatate de frumusetze) considerata k slujitor shi mesager al divinitatzii mediator intre acesta shi oameni. ◊ Inger pazitor = persoana care vegheaza asupra cuiva care are grija de sanatatea cuiva. ◊ Expr. Tare de inger = care nu se lasa ushor intimidat sau induioshat; curajos rezistent. Slab de inger = care cedeaza se descurajeaza ushor lipsit de vointza; fricos timid. ♦ Epitet dezmierdator dat unei persoane. Lat. angelus.

inger sm [At: COD. VOR. 48/3 / V: (reg) in~ ingiar (irg) ~iu / Pl: ~i / E: ml *angelus] 1 Fiintza spirituala cu aripi inzestrata cu calitatzi exceptzionale (de bunatate frumusetze) mediator intre credincioshi shi Dumnezeu. 2 (Is) ~ pazitor Inger (1) protector dat fiecarui om la botez. 3 (Fig; ias) Persoana care vegheaza asupra cuiva care are grija de sanatatea shi viatza cuiva. 4 (Dep; is) ~debalta Diavol. 5 (Fig) Persoana care prin calitatzile sale sufleteshti shi trupeshti se apropie de perfectziune. 6 (Ilav) K ~i Ascultator. 7 (Lpl) Copii imbracatzi in stihare la liturghie. 8 (Bot; reg) Garofitzadegradina (Dianthus barbatus). 9 (Reg; lpl) Fire. 10 (Ie) Tare de ~ Care nu se lasa ushor intimidat sau induioshat. 11 (Iae) Rezistent. 12 (Ie) Slab de ~ Lipsit de vointza. 13 (Iae) Care se descurajeaza ushor. 14 (Iae) Timid. 15 (Iae) Fricos. 16 Epitet dezmierdator dat unei persoane.

INGER ingeri s. m. Fiintza spirituala cu aripi inzestrata cu calitatzi exceptzionale (de bunatate de frumusetze) mediator intre credincioshi shi Dumnezeu. ◊ Inger pazitor = persoana care vegheaza asupra cuiva care are grija de sanatatea cuiva. ◊ Expr. Tare de inger = care nu se lasa ushor intimidat sau induioshat; curajos rezistent. Slab de inger = care cedeaza se descurajeaza ushor lipsit de vointza; fricos timid. ♦ Epitet dezmierdator dat unei persoane. Lat. angelus.

ÍNGER ingeri s. m. 1. (In credintza creshtina) Fiintza supranaturala considerata k vestitor al divinitatzii inzestrata cu calitatzi exceptzionale de bunatate shi frumusetze (shi reprezentata in arta sub chipul unui copil sau al unui tinar frumos cu aripi). Pe umeri simt crescind aripi De vultur nu aripi de inger. BENIUC V. 11. Atit de frageda teasameni Cu floarea alba de ciresh SHi k un inger dintre oameni In calea vietzii mele ieshi. EMINESCU O. I 117. SHi se pare k saude prin a raiului cintare Peale ingerilor harpe lunecind margaritare. ALECSANDRI P. A. 126. ◊ Fig. (K termen de dezmierdare) Ochii unui inger scump Au albastrul de cicoare. COSHBUC P. I 49. Trist priveam cum lin te pierzi Printre boltzilenfrunzite Inger dulce cu ochi verzi! PAUNPINCIO P. 81. Olga e minunata e un inger dar purure trista. NEGRUZZI S. I 47. 2. (In expr.) Tare de inger = care nu se lasa intimidat sau induioshat care nu cedeaza; curajos cu vointza ferma rezistent. Sint... multzi oameni tari de inger cari nu se tem de nemica. MARIAN O. I 217. Slab de inger = care cedeaza ushor care se descurajeaza ushor fricos timid fara vointza. Slab de inger nu ma shtiu. GALACTION O. I 45. Vai de mine shi de mine HarapAlb zise Sfinta Dumineca parca nu teash fi crezut asha slab de inger. CREANGA P. 222. (Rar) Ashi tzine ingerii = ashi tzine firea a nushi pierde capul cumpatul. TZinetzi ingerii... shi cei vedea sa nu te sperii. DELAVRANCEA S. 91.

ÍNGER ~i m. 1) (in conceptziile religioase) Fiintza supranaturala considerata k fiind mediator intre oameni shi divinitate. 2) fig. Persoana perfecta; om cu conshtiintza nepatata. ◊ Tare de ~ care nu cedeaza cu ushurintza; foarte rezistent. Slab de ~ care se descurajeaza ushor; timid; fricos. /<lat. angelus

inger m. 1. spirit ceresc: inger pazitor; 2. fiintza perfecta: inger de bunatate; tare de inger rezistent curagios; slab de inger care cedeaza lesne fricos (locutziuni ce se rapoarta la credintza populara in ingerul tutelar ce inspira tot omul). [Lat. ANGELUS].

ínger m. (lat. ángelus d. vgr. ággelos anuntzator inger; it. ángelo pv. cat. sp. angel fr. ange pg. anjo. V. arhanghel). Fiintza spirituala despre care se zice k locuĭeshte in cer. Fig. Persoana foarte blinda. K un inger foarte frumos foarte bine: a fi frumos a cinta k un inger. Tare de inger rezistent curajos care nu se emotzioneaza. Slab de inger fricos care cedeaza ushor. Ingeriĭ is numitzĭ „trimeshiĭ ceruluĭ” fiindca Dumnezeŭ dupa traditziunea religioasa ĭa intrebuintzat adeseorĭ la trimesu ordinelor shi la manifestarea vointzeĭ luĭ. Li se da un nume special dupa functziunea lor: ingeru paciĭ al rugacĭuniĭ al marilor al mortziĭ (saŭ ingeru exterminator) sh. a. Se numesc ingerĭ raĭ saŭ aĭ intunericuluĭ aceĭ care Dumnezeŭ ĭa rapezit in abis dupa ce s’aŭ revoltat; ingerĭ bunĭ saŭ aĭ luminiĭ is aceĭa care Dumnezeŭ ĭa confirmat in glorie k sa le recompenseze fidelitatea.Inger pazitor saŭ de paza saŭ tutelar saŭ protector e acela care il pazeshte pe fiecare creshtin. Maĭ multzĭ ingerĭ bunĭ is citatzĭ in Scriptura: arhangelu Mihail care la doborit pe Lucifer; Rafail care la condus pe tinaru Tabias: Gavril care a anuntzat Mariiĭ cal va nashte pe Hristos. Pintre ingeriĭ ceĭ raĭ is Satana Belzebut sh. a.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ingér (íngeri) s. m. 1. Fiintza spirituala cu aripi mediator intre creshtini shi Dumnezeu. 2. Garoafa (Dianthus barbatus). 3. Caracter fel de a fi soi. Mr. megl. ángil. Lat. angelus (Pushcariu 851; CandreaDens. 859; REW 458a; DAR) cf. alb. engel it. angelo prov. cat. sp. angel fr. ange port. anjo. Ultimul sens se explica prin creatzia populara k firea fiecaruia depinde de ingerul sau pazitor. In mr. shi megl. direct din ngr. ἀγγελος. Der. ingerea s. f. (planta Selinum carvifolia); ingeresc adj. (angelic); ingereshte adv. (in chip angelic divin).

Dictzionare enciclopedice

Definitzii enciclopedice

inger ingeri s. m. Fiintza spirituala shi necorporala creata de Dumnezeu. Ingerii alcatuiesc lumea spirituala nevazuta aparuta inaintea lumii vazute shi materiale fiind socotitzi k mediatori intre credincioshi shi Dumnezeu. ◊ Inger pazitor = inger dat fiecarui om mai ales copil care il pazeshte de rele. ♦ (Spec.) (la pl.) Denumirea uneia dintre cele doua cete ingereshti care impreuna cu incepatoriile shi arhanghelii alcatuiesc treapta a treia a ierarhiei lor facuta de Dionisie Areopagitul. Sunt infatzishatzi in iconografie inveshmantatzi in stihare luminoase shi lungi avand aripi shi zburand (k ascultatori grabnici ai poruncilor lui Dumnezeu) shi purtand intro mana o ramura de finic iar in cealalta o sabie (k vestitori ai pacii shi ai dreptatzii). ♦ Fig. Persoana care are grija de sanatatea cuiva care vegheaza asupra cuiva. ◊ Tare de inger = care nu se lasa induioshat ushor; curajos rezistent. ◊ Slab de inger = care se descurajeaza ushor; lipsit de vointza fricos timid. ◊ K ingerii = cuminte supus ascultator. ♦ Fig. Persoana care prin frumusetzea sa fizica sau sufleteasca prin bunatatea shi virtutzile sale se apropie de perfectziune. Din lat. angelus (< gr. anghelos).

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

praf de inger expr. (tox.) cocaina.

rabdare de fier / de inger expr. rabdare foarte mare.

slab de inger expr. 1. fricos. 2. ushor impresionabil.

Intrare: inger
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inger
  • ‑nger
  • ingerul
  • ingeru‑
  • ‑ngerul
  • ‑ngeru‑
plural
  • ingeri
  • ‑ngeri
  • ingerii
  • ‑ngerii
genitiv-dativ singular
  • inger
  • ‑nger
  • ingerului
  • ‑ngerului
plural
  • ingeri
  • ‑ngeri
  • ingerilor
  • ‑ngerilor
vocativ singular
plural
inger
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
ingiar
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

inger, ingerisubstantiv masculin

  • 1. (In creshtinism mozaism shi islam) Fiintza spirituala creata de Dumnezeu inzestrata cu calitatzi exceptzionale (de bunatate de frumusetze shi reprezentata in arta sub chipul unui copil sau al unui tanar frumos cu aripi) considerata k slujitor shi mesager al divinitatzii mediator intre acesta shi oameni. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    antonime: demon drac diminutive: ingerash
    • format_quote Pe umeri simt crescind aripi De vultur nu aripi de inger. BENIUC V. 11. DLRLC
    • format_quote Atit de frageda teasameni Cu floarea alba de ciresh SHi k un inger dintre oameni In calea vietzii mele ieshi. EMINESCU O. I 117. DLRLC
    • format_quote SHi se pare k saude prin a raiului cintare Peale ingerilor harpe lunecind margaritare. ALECSANDRI P. A. 126. DLRLC
    • 1.1. Inger pazitor = persoana care vegheaza asupra cuiva care are grija de sanatatea cuiva. DEX '09 DEX '98
    • 1.2. Epitet dezmierdator dat unei persoane. DEX '09 DEX '98
      • format_quote Ochii unui inger scump Au albastrul de cicoare. COSHBUC P. I 49. DLRLC
      • format_quote Trist priveam cum lin te pierzi Printre boltzilenfrunzite Inger dulce cu ochi verzi! PAUNPINCIO P. 81. DLRLC
      • format_quote Olga e minunata e un inger dar purure trista. NEGRUZZI S. I 47. DLRLC
    • chat_bubble Tare de inger = care nu se lasa ushor intimidat sau induioshat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Sint... multzi oameni tari de inger cari nu se tem de nemica. MARIAN O. I 217. DLRLC
    • chat_bubble Slab de inger = care cedeaza se descurajeaza ushor lipsit de vointza. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Slab de inger nu ma shtiu. GALACTION O. I 45. DLRLC
      • format_quote Vai de mine shi de mine HarapAlb zise Sfinta Dumineca parca nu teash fi crezut asha slab de inger. CREANGA P. 222. DLRLC
    • chat_bubble rar Ashi tzine ingerii = ashi tzine firea a nushi pierde capul cumpatul. DLRLC
      • format_quote TZinetzi ingerii... shi cei vedea sa nu te sperii. DELAVRANCEA S. 91. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.