inger ingeri s. m. Fiintza spirituala shi necorporala creata de Dumnezeu. Ingerii alcatuiesc lumea spirituala nevazuta aparuta inaintea lumii vazute shi materiale fiind socotitzi k mediatori intre credincioshi shi Dumnezeu. ◊ Inger pazitor = inger dat fiecarui om mai ales copil care il pazeshte de rele. ♦ (Spec.) (la pl.) Denumirea uneia dintre cele doua cete ingereshti care impreuna cu incepatoriile shi arhanghelii alcatuiesc treapta a treia a ierarhiei lor facuta de Dionisie Areopagitul. Sunt infatzishatzi in iconografie inveshmantatzi in stihare luminoase shi lungi avand aripi shi zburand (k ascultatori grabnici ai poruncilor lui Dumnezeu) shi purtand intro mana o ramura de finic iar in cealalta o sabie (k vestitori ai pacii shi ai dreptatzii). ♦ Fig. Persoana care are grija de sanatatea cuiva care vegheaza asupra cuiva. ◊ Tare de inger = care nu se lasa induioshat ushor; curajos rezistent. ◊ Slab de inger = care se descurajeaza ushor; lipsit de vointza fricos timid. ◊ K ingerii = cuminte supus ascultator. ♦ Fig. Persoana care prin frumusetzea sa fizica sau sufleteasca prin bunatatea shi virtutzile sale se apropie de perfectziune. Din lat. angelus (< gr. anghelos).