infricoshat ~a a [At: CORESI PS. 202 / Pl: ~atzi ~e / E: infricosha] 1 (Inv) Care inspira frica Si: ingrozitor infiorator inspaimantator. 2 (Irg; cu valoare de superlativ) Teribil. 3 Cuprins de frica. 4 Intimidat. 5 (Pex) Timid.

INFRICOSHÁT A infricoshatzi te adj. Cuprins de frica speriat inspaimintat ingrozit. Se uita infricoshata pe sub coviltirul trasurii. DUMITRIU N. 81. Tata ma trimis sa tzi le aduc am shoptit infricoshat. VORNIC P. 18. Apostol inchise ochii infricoshat k in fatza unei fantome. REBREANU P. S. 86. ◊ Fig. Toamna de pe malul marii cu priviri infricoshate Urmareshten larg fantome de corabii inecate. D. BOTEZ P. O. 49. ♦ Care inspira frica infiorator inspaimintator. Cel mai infricoshat la infatzishare din pricina barbii shi comanacului era cuviosul Nicadim. SADOVEANU F. J. 232. Cin pacea obidirii voastre Cantrun intins adinc de mare Traieshtenfricoshatul vifor Al vremilor razbunatoare. GOGA P. 11. Venind un virtej infricoshat a ridicat pe ginerele imparatului in sus. CREANGA P. 89. Fatza lui era infricoshata privirea crunta. EMINESCU N. 15. ◊ (Adverbial) Ii iesa shi lui ursul inainte mornaind infricoshat. CREANGA P. 198. Vintul... Sufla trist infricoshat. ALECSANDRI P. I 48. ♦ Foarte bun foarte frumos. Se apuca shi ea de gati nishte bucate infricoshate. ISPIRESCU L. 23. Apoi facu o nunta dalea infricoshatele. id. ib. 344.

infricoshat a. 1. care insufla frica spaimantator: oaste infricoshata; 2. pop. grozav strashnic (in sens bun): ea gati nishte bucate infricoshate ISP. facura o nunta infricoshata ISP. [V. fricos].

infricoshát a adj. Umplut de frica: mutra infricoshata. Infricoshator formidabil: o artilerie infricoshata. Foarte bun turbat: nishte bucate infricoshate. Foarte stralucit: o nunta infricoshata. Adv. Formidabil: tunurile bubuĭaŭ infricoshat.

infricosha [At: CORESI EV. 234/10 / Pzi: ~shez / E: in + fricos] 1 vt A intimida pe cineva. 23 vtr (A face pe cineva sa fie cuprins sau) a fi cuprins de frica.

INFRICOSHÁ infricoshez vb. I. Refl. A fi cuprins de frica; a se speria. Tata nu te infricosha k eu sint! CREANGA P. 79. ♦ Tranz. A inspaiminta a ingrozi a intimida. Romanii vor intreprinde expeditzii cu scopul dea captura prada shi sclavi shi de a infricosha pe daci. IST. R.P.R. 36. ◊ Absol. Ushi de bronz intredeschise peadincimi cenfricosheaza. MACEDONSKI O. I 103.

A INFRICOSHÁ ~éz tranz. A face sa se infricosheze. [Sil. infri] /in + fricos

A SE INFRICOSHÁ ma ~éz intranz. A fi cuprins de frica. /in + fricos

infricoshà v. 1. a baga frica mare; 2. a intimida; 3. a se speria foarte.

infricoshéz v. tr. (d. frica fricos). Umplu de frica ingrozesc inspaĭmint intimidéz. Vechĭ infric a á.

infricoshá (a ~) vb. ind. prez. 3 infricosheáza 1 pl. infricoshắm; conj. prez. 3 sa infricoshéze; ger. infricoshand

infricoshá vb. ind. prez. 1 sg. infricoshéz 1 pl. infricosham; conj. prez. 3 sg. shi pl. infricoshéze; ger. infricoshand

INFRICOSHÁT adj. v. ingrozit.

INFRICOSHAT adj. cutremurat incrincenat infiorat ingrozit inspaimintat zguduit (inv. shi pop.) spaimintat (reg.) infricat (inv.) spaimat. (A ramas ~ la vederea...)

INFRICOSHÁ vb. v. ingrozi.

INFRICOSHA vb. a se cutremura a se incrincena a se infiora a se ingrozi a se inspaiminta a tremura a se zgudui (inv. shi pop.) a se spaiminta (inv. shi reg.) a se spaima (reg.) a se infrica a se scirbi (inv.) a se mira (inv. in Mold.) a se otzari (reg. fig.) a se teshi (inv. fig.) a se incretzi. (Sa ~ la auzul acestei veshti.)