incet ~eata [At: NECULCE ap. LET. II 374/7 / V: (ivr) cet ceata / Pl: ~etzi ~e / E: ml *qu(i)etus a um] 1 a (D. mishcari actziuni; ioc iute repede) Cu viteza redusa Si: domol lin linishtit. 2 a (D. oameni) Care reactzioneaza cu intarziere. 3 a Delicat. 4 a (D. timp) Care trece greu. 5 a (D. oameni) Care face ceva in ritm lent. 6 a (D. judecata gandire) Care ratzioneaza cu greutate. 7 s (Inv) Linishte. 8 s (Inv) Vreme linishtita. 9 av Fara graba Si: alene pe nesimtzite potolit. 10 av (Exclamativ; ie) Incet! incet (domnule)! Nu te infuria. 1112 av (Ilav) ~~ sau cu ~ul cu ~ul ori ul cu ~ul (inv) pre ~(ul) sau pren~() ori prin cet(ul) sau pe ~ul (Treptat shi) cu mare atentzie. 1314 a av (D. sunete melodii etc.) (Care este) cu intensitate scazuta abia auzit. 15 av In surdina. 16 av Cu glas coborat Si: molcom. 17 a Bland. 18 a Pashnic.

INCÉT¹ adv. 1. (Pe linga verbe de mishcare in opozitzie cu repede) Fara graba domol binishor linishtit; lin pe nesimtzite. Impleticinduse se indrepta incet spre casa pashind marunt shi nesigur. BART E. 318. Care cu poveri de munca Vin incet shi scirtziind. COSHBUC P. I 47. Incet plutind senaltza mireasai o fantasma. EMINESCU O. I 95. ◊ (Intarit prin repetare) Inhama iepele iese incetincet la drum. CREANGA P. 135. ◊ Expr. Incetul cu incetul sau incetincet sau cu incetul = putzin cite putzin treptat cu timpul. Incetul cu incetul mosafirii se risipira. REBREANU R. I 225. SHi noapte sa facut iar cu incetul. ANGHEL PR. 125. Luna... senaltza incetincet. COSHBUC P. I 48. Incetincet nora sa dat la brazda. CREANGA P. 7. 2. (Pe linga verbe k «a vorbi» «a cinta» in opozitzie cu tare puternic) Cu glas coborit scazut molcom potolit. Spuse... incet cu buzele arse: «Tata cishtiga». SAHIA N. 106. Un bondar rotund in pintec Somnoros pe nas k popii glasuieshtencet un cintec. EMINESCU O. I 87. Ce poezii cinta inimatzi incet? ALECSANDRI P. I 127. 3. (In constructzii eliptice cu valoare de interjectzie) Binishor! nu asha tare! Incet! ma doare. ♦ Fara zgomot! SHi incet dorulencet. JARNÍKBIRSEANU D. 340. Forma gramaticala: (in expr.) incetul.

INCÉT¹ adv. 1) Fara graba; pe indelete; alene; agale; lin; domol. Noaptea trece ~. ◊ ~ul cu ~ul (sau ~~ cu ~ul) putzin cate putzin. 2) Fara zgomot; aproape neauzit. Vantul bate ~. 3) (cu valoare de interjectzie) Atent! Cu bagare de seama! /<lat. qu[i]etus

incet a. shi adv. 1. domol: cu glas bland duios incet EM.; 2. nu curand; incetincet cu timpul; 3. binishor: umbla incet [Lat. vulg. QUETUS = clasic QUIETUS]. ║ n. lipsa de repeziciune: incetul cu incetul.

incét ceáta adj. pl. etzĭ ete (lat. in in shi quetus ild. quietus linishtit part. d. quiéscere a linishti; it. cheto pv. quet fr. coi sp. pg. quedo. V. achit cvit fit). Linishtit lent: lucrare inceata. Domol moleshit bleg: om incet. Adv. Nu rapede: a merge a dicta incet. Nu tare cu voce joasa: a vorbi incet. Cu atentziune cu mishcari lente: cu lucrurile suptzirĭ trebuĭe sa umbli incet. Incetincet (˘ ˉ ˘ ˘) saŭ incetu cu incetu pe nesimtzite lent: incetu cu incetu se face otzetu (Prov.). In Trans. shi cet. V. cu.

ceáta² av vz incet

incét²/incétincét adv.

incétincét v. incét

INCÉT adj. adv. 1. adj. v. domol. 2. adv. v. agale. 3. adj. v. greoi. 4. adv. adagio. 5. adj. coborat domol lin molcom potolit scazut scoborat slab stins (rar) slabanog. (Vorbea cu glas ~.) 6. adv. v. piano. 7. adv. greu lent. (Noaptea trecea ~.)

INCET adj. adv. 1. adj. domol lent lin linishtit masurat potolit tacticos temperat (pop.) molcomit. (Mers ~; mishcari ~.) 2. adv. agale alene binishor domol incetinel incetishor lin linishtit ushurel (pop. shi fam.) iavash (pop.) catinel rara (reg.) mereu (prin Transilv.) citingan. (Merge ~.) 3. adj. greoi lent moale molatic moliu (inv.) tarziu zabavnic. (Om ~ in mishcari.) 4. adv. (MUZ.) adagio lento rar. 5. adj. coborit domol lin molcom potolit scazut scoborit slab stins (rar) slabanog. (Vorbea cu glasul ~.) 6. adv. (MUZ.) piano. 7. adv. greu lent. (Noaptea trecea ~.)

Incet ≠ grabit grabnic iute rapid repede tare pripit

incét (inceáta) adj. 1. Lent lin. 2. (Adv.) Fara graba domol binishor. 3. (Adv.) Cu glas coborit molcom. Var. cet. Mr. intzet. Lat. quetus in loc de quietus (Pushcariu 813; Densusianu Hlr. 89; CandreaDens. 844; REW 6958; DAR; pentru fonetism cf. MeyerLübke Ital. 16) cf. alb. kjet it. chetto (v. it. cetto) prov. quet fr. coi sp. port. quedo; pentru comp. cu in cf. imprejur inainte etc. Der. inceta vb. (a se opri a face o pauza a domoli; a fi eliberat din functzie; a termina; a disparea; a scadea a se micshora) der. intern sau din lat. quetãre (Pushcariu 814; CandreaDens. 845; DAR); neincetat adv. (fara intrerupere in mod continuu); incetini vb. (a slabi a opri a face mai lent); incetineala s. f. (lipsa de iutzeala); incetinitor s. n. (care micshoreaza viteza); incetinel (var. incetishor) adv. (agale; ushurel).

CHI VA PIANO VA SANO (it.) cine merge incet merge sigur Expresia este echivalenta cu cea romaneasca: „Cine merge incet departe ajunge”.