16 definitzii pentru domol

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

DOMÓL OÁLA domoli oale adj. 1. (Adesea adverbial) Care se mishca sau se face fara graba; incet potolit. ◊ Expr. (Adverbial) A o lasa (sau a o lua) mai domol = a proceda cu calm a nu se pripi. 2. (Despre sunete glas) Care este cu tonul scazut cu intensitate redusa; lin infundat. ♦ (Despre vorbe) Linishtit bland calm. 3. (Despre oameni shi animale) Blajin bland pashnic. 4. (Despre atmosfera clima vant temperatura etc.) Temperat moale dulce. 5. (Despre senzatzii sentimente etc.) Care are intensitate scazuta; moderat slab. 6. (Despre terenuri inclinate) Care are panta lina. Din domoli (derivat regresiv).

domol ~oala [At: MAIOR T. 132/5 / V: (irg) dam~ / Pl: ~i ~oale / E: drr domoli] 12 smf a (Ioc „aspru” „violent”) (Om) lipsit de agresivitate sau asprime Si: blajin bland calm linishtit pashnic potolit. 34 smf a (Ioc „vioi” „iute”) (Om) lipsit de vlaga Si: molatic. 56 smf a (Rar) (Om) neserios. 7 a (D. animale) Incet in mishcari shi bland. 8 a (D. senzatzii dureri deprinderi etc.; ioc „aprins” „inflacarat”) Care a pierdut din fortza Si: atenuat calmat diminuat slab. 9 a (D. judecata gandire) Care ratzioneaza fara graba Si: chibzuit cumpanit. 1011 a av (D. elemente sau fenomene ale naturii ori actziuni fizice; ioc „puternic” „tare” „intens”) (Care se manifesta) cu intensitate fortza sau eficientza scazuta. 12 a (Rar; d. anotimpuri clima) Temperat. 1314 a av (Trs; d. apa) (Care curge) lin. 1516 a av (D. mishcari sau lucruri vazute in mishcare; ioc „iute” „repede” „grabit” „pripit”) (Care se produce) lent shi linishtit. 17 s (Ilav) Cu ~ul Cu blandetze. 18 s (Ial) Prieteneshte. 19 s (Reg; ilav) In ~ Fara graba. 20 av (Fam; ie) A o lasa (sau a o lua) (mai) ~ A proceda cu calm shi rabdare. 21 i (SHif Mai ~) Linishteshtete! 2223 a av (D. sunete; ioc „puternic” „amplu” „zgomotos”) Cu o intensitate shi o frecventza reduse Si: diminuat infundat molcom slab stins. 2425 a av (D. glas cantece etc.; ioc „tare” „aspru” „strident”) Cu o tonalitate lipsita de stridentze scazuta Si: incet lin potolit taraganat. 2627 a av (D. compozitzii muzicale) (Care se executa) intrun tempo lent. 28 a (Rar; d. limbi) Cu un ritm lent. 29 a (D. terenuri drumuri; ioc „abrupt” „piezish” „repede”) Cu sau in panta lina. 30 a (Ivr; d. pamant) Moale. modificata

DOMÓL OÁLA domoli oale adj. 1. (Adesea adverbial) Care se mishca fara graba care se face fara graba; incet potolit. ◊ Expr. (Adverbial) A o lasa (sau a o lua) mai domol = a proceda cu calm a nu se pripi. 2. (Despre sunete glas) Care este cu tonul scazut cu intensitate redusa; lin infundat. ♦ (Despre vorbe) Linishtit bland calm. 3. (Despre oameni shi animale) Blajin bland pashnic. 4. (Despre atmosfera clima vant temperatura etc.) Temperat moale dulce. 5. (Despre senzatzii sentimente etc.) Care are intensitate scazuta; moderat slab. 6. (Despre terenuri inclinate) Care are panta lina. Din domoli (derivat regresiv).

DOMÓL OALA domoli oale adj. 1. (Despre mishcari sau lucruri in mishcare; in opozitzie cu iute repede sprinten grabit pripit) (Facut) fara graba; potolit lin incet. Se vedeau plugurile arind mersul domol al oamenilor shi al vitelor in lungul brazdelor. CAMILAR TEM. 89. Subt cerul nostru induioshat E mai domoala hora. GOGA P. 13. Apa curge la vale nici mai domoala nici mai grabita. MACEDONSKI O. III 31. Venea zimbind cu pas domol De vintul zilei sarutata. COSHBUC P. II 257. ◊ (Metaforic) Peste case... Pasheshte noaptea calda shin mladieri domoale... luna. STANCU C. 124. ◊ (Adverbial) Ishi strinse domol lucrul shi se pregati sa plece. SADOVEANU Z. C. 249. Copiii lau zarit de pe ceardac [ariciul] Cum se mishca domol pe sub gutui SHi totzi au alergat in jurul lui. TOPIRCEANU P. O. 134. Vesela shi mindra cu el de mina calca domol dea lungul satului. VLAHUTZA O. A. 97. ◊ (Poetic) Spuma miilor de flori... fierbea domol la adierea vintului. GALACTION O. I 39. ◊ Expr. A o lasa (sau a o lua) mai domol = a nu se pripi. Asculta coane procurorule iao mai domol cu mine. G. M. ZAMFIRESCU SF. M. N. II 228. 2. (Despre sunete shi glas; in opozitzie cu tare zgomotos) Incet fara zgomot; lin infundat. Glasul lui umplea cu un mormait domol coridorul. SADOVEANU O. IV 30. Un murmur domol de prisaca Pluteshte deasupra livezii. CAZIMIR L. U. 15. K un glas domol de clopot Suna codrii mari de brad. COSHBUC P. I 48. ◊ (Metaforic) Lin singuratatea Cu foshnet domol Colinda cetatea. LESNEA C. D. 29. ◊ (Adverbial) Eu am ris domol nu mam temut. BENIUC V. 9. Incepuse sa cinte domol furat cu ochii umezi in gol. G. M. ZAMFIRESCU M. D. II 197. ♦ (Despre vorbe; in opozitzie cu aspru rastit) Blind linishtit calm. Asha o fi... a suris batrinul blind shi intzelept in vorba lui domoala. G. M. ZAMFIRESCU M. D. II 332. ◊ (Adverbial; atestat in forma regionala damol) Damol damol Tribunescule! Nu te aprinde k un stog de paie... ALECSANDRI T. 1652. ◊ (Substantivat rar in loc. adv.) Cu domolul = cu blindetze cu binishorul incetishor. Teminduse de dinsul k sa nu li strice toata padurea iau zis cu domolul: Da lasa lasa. SBIERA P. 181. ♦ (Despre vorbire sau lectura) Facut cu voce linishtita calma. K o vecernie domoala Se stinge zvonul din dumbrava. GOGA P. 23. 3. (Despre oameni; in opozitzie cu violent vehement iute) Blind blajin pashnic ashezat linishtit. Lui Iordan... i spuneau Cocor caci avea nas lung shi coroiat shi sta putzin adus din shale. Era un om blind shi domol. SADOVEANU M. C. 7. TZineam la el fiindca era baiat domol shi intra totdeauna in voile mele. SLAVICI O. I 73. Lazar are trei surori Trei surori pe trei carari: A mai mare Mai domoala A mai mica Mai voinica. TEODORESCU P. P. 204. ◊ (Substantivat) Perfidele pumnale in umbra sascutzeau Cei lashi uitau de frica domolii se iutzeau. MACEDONSKI O. II 202. ♦ (Despre animale) Incet in mishcari; blind. In revarsarea vapaii se vazu calul sosind un cal cuminte shi domol cu botul plecat spre pamint. SADOVEANU Z. C. 35. 4. (Despre atmosfera clima vint temperatura etc.; in opozitzie cu aspru) Temperat dulce potolit; blind. Vintul aduce... mireasma plina de o dulce atzitzare a lanurilor de porumb incinse de caldura domoala a toamnei. BOGZA C. O. 246. ◊ (Poetic) TZaranii bat glodul pealaturi de boi Venind de prin satele vremii domoale. LESNEA I. 124. g. 5. (Despre senzatzii sentimente etc.; in opozitzie cu violent) Potolit moderat slab. Avea o durere de cap neadormita cind mai rea cind mai domoala dar infipta in creierii lui k o caracatitza. GALACTION O. I 263. 6. (Despre pante dealuri; in opozitzie cu piezish povirnit repede abrupt) Lin dulce. Panta domoala a podishului sa sfirshit. BOGZA C. O. 95. In partea de miazanoapte a Oltului... coline domoale se talazuiesc una dupa alta. id. ib. 258. Varianta: (Mold. rar) damól oála adj.

DOMÓL ~oále (~óli ~oále) 1) (despre persoane shi despre manifestarile lor) Care vadeshte lipsa de iutzeala de repeziciune; incet; linishtit; bland; blajin. 2) fig. (despre senzatzii sentimente) Care este de o intensitate scazuta; moderat. 3) (despre clima vant atmosfera) Care nu provoaca senzatzii violente sau dezagreabile; bland. 4) shi adverbial Care este fara graba; incet; lin; alene. 5) (despre forme de relief) Care este putzin inclinat; cu un unghi mic de inclinatzie; lin. /a domoli

domol a. linishtit bland. ║ adv. incet. [Abstras din domolì].

domól oála adj. pl. lĭ e (d. domolesc). Linishtit fara graba: om caracter domol. Adv. Linishtit lin: riu curge domol. SHi damol (est).

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

domól adj. m. pl. domóli; f. domoála pl. domoále

domól adj. m. pl. domóli; f. sg. domoála pl. domoále

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

DOMÓL adj. v. caldicel caldishor caldutz incropit.

DOMÓL adj. adv. 1. adj. v. calm. 2. adj. incet lent lin linishtit masurat potolit tacticos temperat (pop.) molcomit. (Mers ~; mishcari ~oale.) 3. adv. v. agale. 4. adj. v. bland. 5. adj. v. incet. 6. adj. calm linishtit molcom netulburat pashnic potolit tihnit (inv.) paciuit (fig.) destins dulce. (O atmosfera ~oala.) 7. adj. v. ushor. 8. adj. v. lin.

domol adj. v. CALDICEL. CALDISHOR. CALDUTZ. INCROPIT.

DOMOL adj. adv. 1. adj. calm linishtit pashnic potolit stapinit temperat. (Om ~.) 2. adj. incet lent lin linishtit masurat potolit tacticos temperat (pop.) molcomit. (Mers ~; mishcari ~.) 3. adv. agale alene binishor incet incetinel incetishor lin linishtit ushurel (pop. shi fam.) iavash (pop.) catinel rara (reg.) mereu (prin Transilv.) citingan. (Merge ~.) 4. adj. blajin blind bun pashnic (livr.) mansuet (reg.) pishin (inv.) lin. (O fire ~.) 5. adj. coborit incet lin molcom potolit scazut scoborit slab stins (rar) slabanog. (Vorbeshte cu glasul ~.) 6. adj. calm linishtit molcom netulburat pashnic potolit tihnit (inv.) paciuit (fig.) destins dulce. (O atmosfera ~.) 7. adj. blind calm lin linishtit moderat molcom potolit ushor. (Ploaie ~; vint ~.) 8. adj. lin ushor (inv.) ushure (fig.) blind dulce molatic. (O panta ~.)

Domol ≠ abrupt aprig grabit iute repede priporos prapastios

Intrare: domol
domol adjectiv
adjectiv (A28)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • domol
  • domolul
  • domolu‑
  • domoala
  • domoala
plural
  • domoli
  • domolii
  • domoale
  • domoalele
genitiv-dativ singular
  • domol
  • domolului
  • domoale
  • domoalei
plural
  • domoli
  • domolilor
  • domoale
  • domoalelor
vocativ singular
plural
damol adjectiv
adjectiv (A28)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • damol
  • damolul
  • damoala
  • damoala
plural
  • damoli
  • damolii
  • damoale
  • damoalele
genitiv-dativ singular
  • damol
  • damolului
  • damoale
  • damoalei
plural
  • damoli
  • damolilor
  • damoale
  • damoalelor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

domol, domoalaadjectiv

  • 1. adesea adverbial Care se mishca sau se face fara graba. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Se vedeau plugurile arind mersul domol al oamenilor shi al vitelor in lungul brazdelor. CAMILAR TEM. 89. DLRLC
    • format_quote Subt cerul nostru induioshat E mai domoala hora. GOGA P. 13. DLRLC
    • format_quote Apa curge la vale nici mai domoala nici mai grabita. MACEDONSKI O. III 31. DLRLC
    • format_quote Venea zimbind cu pas domol De vintul zilei sarutata. COSHBUC P. II 257. DLRLC
    • format_quote metaforic Peste case... Pasheshte noaptea calda shin mladieri domoale... luna. STANCU C. 124. DLRLC
    • format_quote Ishi strinse domol lucrul shi se pregati sa plece. SADOVEANU Z. C. 249. DLRLC
    • format_quote Copiii lau zarit de pe ceardac [ariciul] Cum se mishca domol pe sub gutui SHi totzi au alergat in jurul lui. TOPIRCEANU P. O. 134. DLRLC
    • format_quote Vesela shi mindra cu el de mina calca domol dea lungul satului. VLAHUTZA O. A. 97. DLRLC
    • format_quote poetic Spuma miilor de flori... fierbea domol la adierea vintului. GALACTION O. I 39. DLRLC
    • chat_bubble (shi) adverbial A o lasa (sau a o lua) mai domol = a proceda cu calm a nu se pripi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Asculta coane procurorule iao mai domol cu mine. G. M. ZAMFIRESCU SF. M. N. II 228. DLRLC
  • 2. (Despre sunete glas) Care este cu tonul scazut cu intensitate redusa. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Glasul lui umplea cu un mormait domol coridorul. SADOVEANU O. IV 30. DLRLC
    • format_quote Un murmur domol de prisaca Pluteshte deasupra livezii. CAZIMIR L. U. 15. DLRLC
    • format_quote K un glas domol de clopot Suna codrii mari de brad. COSHBUC P. I 48. DLRLC
    • format_quote metaforic Lin singuratatea Cu foshnet domol Colinda cetatea. LESNEA C. D. 29. DLRLC
    • format_quote (shi) adverbial Eu am ris domol nu mam temut. BENIUC V. 9. DLRLC
    • format_quote (shi) adverbial Incepuse sa cinte domol furat cu ochii umezi in gol. G. M. ZAMFIRESCU M. D. II 197. DLRLC
    • 2.1. Despre vorbe: bland, calm, linishtit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Asha o fi... a suris batrinul blind shi intzelept in vorba lui domoala. G. M. ZAMFIRESCU M. D. II 332. DLRLC
      • format_quote (shi) adverbial Damol damol Tribunescule! Nu te aprinde k un stog de paie... ALECSANDRI T. 1652. DLRLC
    • 2.2. (Despre vorbire sau lectura) Facut cu voce linishtita calma. DLRLC
      • format_quote K o vecernie domoala Se stinge zvonul din dumbrava. GOGA P. 23. DLRLC
  • 3. Despre oameni shi animale: ashezat, blajin, bland, linishtit, pashnic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Lui Iordan... i spuneau Cocor caci avea nas lung shi coroiat shi sta putzin adus din shale. Era un om blind shi domol. SADOVEANU M. C. 7. DLRLC
    • format_quote TZineam la el fiindca era baiat domol shi intra totdeauna in voile mele. SLAVICI O. I 73. DLRLC
    • format_quote Lazar are trei surori Trei surori pe trei carari: A mai mare Mai domoala A mai mica Mai voinica. TEODORESCU P. P. 204. DLRLC
    • format_quote In revarsarea vapaii se vazu calul sosind un cal cuminte shi domol cu botul plecat spre pamint. SADOVEANU Z. C. 35. DLRLC
    • format_quote (shi) substantivat Perfidele pumnale in umbra sascutzeau Cei lashi uitau de frica domolii se iutzeau. MACEDONSKI O. II 202. DLRLC
  • 4. Despre atmosfera clima vant temperatura etc.: bland, dulce, moale, potolit, temperat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Vintul aduce... mireasma plina de o dulce atzitzare a lanurilor de porumb incinse de caldura domoala a toamnei. BOGZA C. O. 246. DLRLC
    • format_quote poetic TZaranii bat glodul pealaturi de boi Venind de prin satele vremii domoale. LESNEA I. 124. DLRLC
  • 5. (Despre senzatzii sentimente etc.) Care are intensitate scazuta. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Avea o durere de cap neadormita cind mai rea cind mai domoala dar infipta in creierii lui k o caracatitza. GALACTION O. I 263. DLRLC
  • 6. (Despre terenuri inclinate) Care are panta lina. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: dulce lin
    • format_quote Panta domoala a podishului sa sfirshit. BOGZA C. O. 95. DLRLC
    • format_quote In partea de miazanoapte a Oltului... coline domoale se talazuiesc una dupa alta. BOGZA C. O. 258. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.