16 definitzii pentru domol
din care- explicative (9)
- morfologice (2)
- relatzionale (5)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
DOMÓL OÁLA domoli oale adj. 1. (Adesea adverbial) Care se mishca sau se face fara graba; incet potolit. ◊ Expr. (Adverbial) A o lasa (sau a o lua) mai domol = a proceda cu calm a nu se pripi. 2. (Despre sunete glas) Care este cu tonul scazut cu intensitate redusa; lin infundat. ♦ (Despre vorbe) Linishtit bland calm. 3. (Despre oameni shi animale) Blajin bland pashnic. 4. (Despre atmosfera clima vant temperatura etc.) Temperat moale dulce. 5. (Despre senzatzii sentimente etc.) Care are intensitate scazuta; moderat slab. 6. (Despre terenuri inclinate) Care are panta lina. Din domoli (derivat regresiv).
domol ~oala [At: MAIOR T. 132/5 / V: (irg) dam~ / Pl: ~i ~oale / E: drr domoli] 12 smf a (Ioc „aspru” „violent”) (Om) lipsit de agresivitate sau asprime Si: blajin bland calm linishtit pashnic potolit. 34 smf a (Ioc „vioi” „iute”) (Om) lipsit de vlaga Si: molatic. 56 smf a (Rar) (Om) neserios. 7 a (D. animale) Incet in mishcari shi bland. 8 a (D. senzatzii dureri deprinderi etc.; ioc „aprins” „inflacarat”) Care a pierdut din fortza Si: atenuat calmat diminuat slab. 9 a (D. judecata gandire) Care ratzioneaza fara graba Si: chibzuit cumpanit. 1011 a av (D. elemente sau fenomene ale naturii ori actziuni fizice; ioc „puternic” „tare” „intens”) (Care se manifesta) cu intensitate fortza sau eficientza scazuta. 12 a (Rar; d. anotimpuri clima) Temperat. 1314 a av (Trs; d. apa) (Care curge) lin. 1516 a av (D. mishcari sau lucruri vazute in mishcare; ioc „iute” „repede” „grabit” „pripit”) (Care se produce) lent shi linishtit. 17 s (Ilav) Cu ~ul Cu blandetze. 18 s (Ial) Prieteneshte. 19 s (Reg; ilav) In ~ Fara graba. 20 av (Fam; ie) A o lasa (sau a o lua) (mai) ~ A proceda cu calm shi rabdare. 21 i (SHif Mai ~) Linishteshtete! 2223 a av (D. sunete; ioc „puternic” „amplu” „zgomotos”) Cu o intensitate shi o frecventza reduse Si: diminuat infundat molcom slab stins. 2425 a av (D. glas cantece etc.; ioc „tare” „aspru” „strident”) Cu o tonalitate lipsita de stridentze scazuta Si: incet lin potolit taraganat. 2627 a av (D. compozitzii muzicale) (Care se executa) intrun tempo lent. 28 a (Rar; d. limbi) Cu un ritm lent. 29 a (D. terenuri drumuri; ioc „abrupt” „piezish” „repede”) Cu sau in panta lina. 30 a (Ivr; d. pamant) Moale. modificata
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DOMÓL OÁLA domoli oale adj. 1. (Adesea adverbial) Care se mishca fara graba care se face fara graba; incet potolit. ◊ Expr. (Adverbial) A o lasa (sau a o lua) mai domol = a proceda cu calm a nu se pripi. 2. (Despre sunete glas) Care este cu tonul scazut cu intensitate redusa; lin infundat. ♦ (Despre vorbe) Linishtit bland calm. 3. (Despre oameni shi animale) Blajin bland pashnic. 4. (Despre atmosfera clima vant temperatura etc.) Temperat moale dulce. 5. (Despre senzatzii sentimente etc.) Care are intensitate scazuta; moderat slab. 6. (Despre terenuri inclinate) Care are panta lina. Din domoli (derivat regresiv).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DOMÓL OALA domoli oale adj. 1. (Despre mishcari sau lucruri in mishcare; in opozitzie cu iute repede sprinten grabit pripit) (Facut) fara graba; potolit lin incet. Se vedeau plugurile arind mersul domol al oamenilor shi al vitelor in lungul brazdelor. CAMILAR TEM. 89. Subt cerul nostru induioshat E mai domoala hora. GOGA P. 13. Apa curge la vale nici mai domoala nici mai grabita. MACEDONSKI O. III 31. Venea zimbind cu pas domol De vintul zilei sarutata. COSHBUC P. II 257. ◊ (Metaforic) Peste case... Pasheshte noaptea calda shin mladieri domoale... luna. STANCU C. 124. ◊ (Adverbial) Ishi strinse domol lucrul shi se pregati sa plece. SADOVEANU Z. C. 249. Copiii lau zarit de pe ceardac [ariciul] Cum se mishca domol pe sub gutui SHi totzi au alergat in jurul lui. TOPIRCEANU P. O. 134. Vesela shi mindra cu el de mina calca domol dea lungul satului. VLAHUTZA O. A. 97. ◊ (Poetic) Spuma miilor de flori... fierbea domol la adierea vintului. GALACTION O. I 39. ◊ Expr. A o lasa (sau a o lua) mai domol = a nu se pripi. Asculta coane procurorule iao mai domol cu mine. G. M. ZAMFIRESCU SF. M. N. II 228. 2. (Despre sunete shi glas; in opozitzie cu tare zgomotos) Incet fara zgomot; lin infundat. Glasul lui umplea cu un mormait domol coridorul. SADOVEANU O. IV 30. Un murmur domol de prisaca Pluteshte deasupra livezii. CAZIMIR L. U. 15. K un glas domol de clopot Suna codrii mari de brad. COSHBUC P. I 48. ◊ (Metaforic) Lin singuratatea Cu foshnet domol Colinda cetatea. LESNEA C. D. 29. ◊ (Adverbial) Eu am ris domol nu mam temut. BENIUC V. 9. Incepuse sa cinte domol furat cu ochii umezi in gol. G. M. ZAMFIRESCU M. D. II 197. ♦ (Despre vorbe; in opozitzie cu aspru rastit) Blind linishtit calm. Asha o fi... a suris batrinul blind shi intzelept in vorba lui domoala. G. M. ZAMFIRESCU M. D. II 332. ◊ (Adverbial; atestat in forma regionala damol) Damol damol Tribunescule! Nu te aprinde k un stog de paie... ALECSANDRI T. 1652. ◊ (Substantivat rar in loc. adv.) Cu domolul = cu blindetze cu binishorul incetishor. Teminduse de dinsul k sa nu li strice toata padurea iau zis cu domolul: Da lasa lasa. SBIERA P. 181. ♦ (Despre vorbire sau lectura) Facut cu voce linishtita calma. K o vecernie domoala Se stinge zvonul din dumbrava. GOGA P. 23. 3. (Despre oameni; in opozitzie cu violent vehement iute) Blind blajin pashnic ashezat linishtit. Lui Iordan... i spuneau Cocor caci avea nas lung shi coroiat shi sta putzin adus din shale. Era un om blind shi domol. SADOVEANU M. C. 7. TZineam la el fiindca era baiat domol shi intra totdeauna in voile mele. SLAVICI O. I 73. Lazar are trei surori Trei surori pe trei carari: A mai mare Mai domoala A mai mica Mai voinica. TEODORESCU P. P. 204. ◊ (Substantivat) Perfidele pumnale in umbra sascutzeau Cei lashi uitau de frica domolii se iutzeau. MACEDONSKI O. II 202. ♦ (Despre animale) Incet in mishcari; blind. In revarsarea vapaii se vazu calul sosind un cal cuminte shi domol cu botul plecat spre pamint. SADOVEANU Z. C. 35. 4. (Despre atmosfera clima vint temperatura etc.; in opozitzie cu aspru) Temperat dulce potolit; blind. Vintul aduce... mireasma plina de o dulce atzitzare a lanurilor de porumb incinse de caldura domoala a toamnei. BOGZA C. O. 246. ◊ (Poetic) TZaranii bat glodul pealaturi de boi Venind de prin satele vremii domoale. LESNEA I. 124. g. 5. (Despre senzatzii sentimente etc.; in opozitzie cu violent) Potolit moderat slab. Avea o durere de cap neadormita cind mai rea cind mai domoala dar infipta in creierii lui k o caracatitza. GALACTION O. I 263. 6. (Despre pante dealuri; in opozitzie cu piezish povirnit repede abrupt) Lin dulce. Panta domoala a podishului sa sfirshit. BOGZA C. O. 95. In partea de miazanoapte a Oltului... coline domoale se talazuiesc una dupa alta. id. ib. 258. Varianta: (Mold. rar) damól oála adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DOMÓL ~oále (~óli ~oále) 1) (despre persoane shi despre manifestarile lor) Care vadeshte lipsa de iutzeala de repeziciune; incet; linishtit; bland; blajin. 2) fig. (despre senzatzii sentimente) Care este de o intensitate scazuta; moderat. 3) (despre clima vant atmosfera) Care nu provoaca senzatzii violente sau dezagreabile; bland. 4) shi adverbial Care este fara graba; incet; lin; alene. 5) (despre forme de relief) Care este putzin inclinat; cu un unghi mic de inclinatzie; lin. /a domoli
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
domol a. linishtit bland. ║ adv. incet. [Abstras din domolì].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
domól oála adj. pl. lĭ e (d. domolesc). Linishtit fara graba: om caracter domol. Adv. Linishtit lin: riu curge domol. SHi damol (est).
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
damól ~oála a vz domol
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DAMÓL OÁLA adj. v. domol.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
domól adj. m. pl. domóli; f. domoála pl. domoále
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
domól adj. m. pl. domóli; f. sg. domoála pl. domoále
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
DOMÓL adj. v. caldicel caldishor caldutz incropit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
DOMÓL adj. adv. 1. adj. v. calm. 2. adj. incet lent lin linishtit masurat potolit tacticos temperat (pop.) molcomit. (Mers ~; mishcari ~oale.) 3. adv. v. agale. 4. adj. v. bland. 5. adj. v. incet. 6. adj. calm linishtit molcom netulburat pashnic potolit tihnit (inv.) paciuit (fig.) destins dulce. (O atmosfera ~oala.) 7. adj. v. ushor. 8. adj. v. lin.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
domol adj. v. CALDICEL. CALDISHOR. CALDUTZ. INCROPIT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DOMOL adj. adv. 1. adj. calm linishtit pashnic potolit stapinit temperat. (Om ~.) 2. adj. incet lent lin linishtit masurat potolit tacticos temperat (pop.) molcomit. (Mers ~; mishcari ~.) 3. adv. agale alene binishor incet incetinel incetishor lin linishtit ushurel (pop. shi fam.) iavash (pop.) catinel rara (reg.) mereu (prin Transilv.) citingan. (Merge ~.) 4. adj. blajin blind bun pashnic (livr.) mansuet (reg.) pishin (inv.) lin. (O fire ~.) 5. adj. coborit incet lin molcom potolit scazut scoborit slab stins (rar) slabanog. (Vorbeshte cu glasul ~.) 6. adj. calm linishtit molcom netulburat pashnic potolit tihnit (inv.) paciuit (fig.) destins dulce. (O atmosfera ~.) 7. adj. blind calm lin linishtit moderat molcom potolit ushor. (Ploaie ~; vint ~.) 8. adj. lin ushor (inv.) ushure (fig.) blind dulce molatic. (O panta ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Domol ≠ abrupt aprig grabit iute repede priporos prapastios
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
adjectiv (A28) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A28) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
domol, domoalaadjectiv
-
- Se vedeau plugurile arind mersul domol al oamenilor shi al vitelor in lungul brazdelor. CAMILAR TEM. 89. DLRLC
- Subt cerul nostru induioshat E mai domoala hora. GOGA P. 13. DLRLC
- Apa curge la vale nici mai domoala nici mai grabita. MACEDONSKI O. III 31. DLRLC
- Venea zimbind cu pas domol De vintul zilei sarutata. COSHBUC P. II 257. DLRLC
- Peste case... Pasheshte noaptea calda shin mladieri domoale... luna. STANCU C. 124. DLRLC
- Ishi strinse domol lucrul shi se pregati sa plece. SADOVEANU Z. C. 249. DLRLC
- Copiii lau zarit de pe ceardac [ariciul] Cum se mishca domol pe sub gutui SHi totzi au alergat in jurul lui. TOPIRCEANU P. O. 134. DLRLC
- Vesela shi mindra cu el de mina calca domol dea lungul satului. VLAHUTZA O. A. 97. DLRLC
- Spuma miilor de flori... fierbea domol la adierea vintului. GALACTION O. I 39. DLRLC
- A o lasa (sau a o lua) mai domol = a proceda cu calm a nu se pripi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Asculta coane procurorule iao mai domol cu mine. G. M. ZAMFIRESCU SF. M. N. II 228. DLRLC
-
-
- 2. (Despre sunete glas) Care este cu tonul scazut cu intensitate redusa. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Glasul lui umplea cu un mormait domol coridorul. SADOVEANU O. IV 30. DLRLC
- Un murmur domol de prisaca Pluteshte deasupra livezii. CAZIMIR L. U. 15. DLRLC
- K un glas domol de clopot Suna codrii mari de brad. COSHBUC P. I 48. DLRLC
- Lin singuratatea Cu foshnet domol Colinda cetatea. LESNEA C. D. 29. DLRLC
- Eu am ris domol nu mam temut. BENIUC V. 9. DLRLC
- Incepuse sa cinte domol furat cu ochii umezi in gol. G. M. ZAMFIRESCU M. D. II 197. DLRLC
-
- Asha o fi... a suris batrinul blind shi intzelept in vorba lui domoala. G. M. ZAMFIRESCU M. D. II 332. DLRLC
- Damol damol Tribunescule! Nu te aprinde k un stog de paie... ALECSANDRI T. 1652. DLRLC
- Cu domolul = cu blandetze cu binishorul. DLRLCsinonime: incetishor
- Teminduse de dinsul k sa nu li strice toata padurea iau zis cu domolul: Da lasa lasa. SBIERA P. 181. DLRLC
-
-
- 2.2. (Despre vorbire sau lectura) Facut cu voce linishtita calma. DLRLC
- K o vecernie domoala Se stinge zvonul din dumbrava. GOGA P. 23. DLRLC
-
-
- 3. Despre oameni shi animale: ashezat, blajin, bland, linishtit, pashnic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Lui Iordan... i spuneau Cocor caci avea nas lung shi coroiat shi sta putzin adus din shale. Era un om blind shi domol. SADOVEANU M. C. 7. DLRLC
- TZineam la el fiindca era baiat domol shi intra totdeauna in voile mele. SLAVICI O. I 73. DLRLC
- Lazar are trei surori Trei surori pe trei carari: A mai mare Mai domoala A mai mica Mai voinica. TEODORESCU P. P. 204. DLRLC
- In revarsarea vapaii se vazu calul sosind un cal cuminte shi domol cu botul plecat spre pamint. SADOVEANU Z. C. 35. DLRLC
- Perfidele pumnale in umbra sascutzeau Cei lashi uitau de frica domolii se iutzeau. MACEDONSKI O. II 202. DLRLC
-
- 4. Despre atmosfera clima vant temperatura etc.: bland, dulce, moale, potolit, temperat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Vintul aduce... mireasma plina de o dulce atzitzare a lanurilor de porumb incinse de caldura domoala a toamnei. BOGZA C. O. 246. DLRLC
- TZaranii bat glodul pealaturi de boi Venind de prin satele vremii domoale. LESNEA I. 124. DLRLC
-
- 5. (Despre senzatzii sentimente etc.) Care are intensitate scazuta. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Avea o durere de cap neadormita cind mai rea cind mai domoala dar infipta in creierii lui k o caracatitza. GALACTION O. I 263. DLRLC
-
-
- Panta domoala a podishului sa sfirshit. BOGZA C. O. 95. DLRLC
- In partea de miazanoapte a Oltului... coline domoale se talazuiesc una dupa alta. BOGZA C. O. 258. DLRLC
-
etimologie:
- domoli DEX '98 DEX '09