improspatare sf [At: DA ms / Pl: ~tari / E: improspata] 1 Reinnoire. 2 Inviorare. 3 (Fig) Revigorare a memoriei. 45 Redare a prospetzimii (prin schimbare partziala sau) prin inlocuire. 6 (Inv) Repetare. 7 (Inv) Reincepere.

IMPROSPATÁRE s. f. Actziunea de a (se) improspata shi rezultatul ei; inviorare.

improspata [At: CANTEMIR HR. 288 / V: (inv) prospata / Pzi: ~tez / E: in + proaspat] 12 vtr A (se) reinnoi. 34 vtr (Fig) A (shi) aduce aminte. 56 vtr A (se) inviora. 78 vt A face sa fie din nou proaspat (prin schimbare partziala sau) prin inlocuire. 9 vt (Inv) A repeta. 10 vt (Inv) A reincepe.

IMPROSPATÁ improspatez vb. I. Tranz. A reinnoi a inviora. Sa improspatam ghiolul shi truda nar fi zadarnica. DAVIDOGLU O. 30. Badea Vasile shi caii ishi improspatasera fortzele. IBRAILEANU A. 127. ◊ Refl. Aerul se improspatase.

A IMPROSPATÁ ~éz tranz. A face sa devina proaspat. ~ aerul din camera. [Sil. impros] /in + proaspat

improspatà v. 1. a face proaspat a reinnoi; 2. fig. a aduce din nou aminte.

improspatéz v. tr. Fac proaspat schimb: a improspata apa intr’un vas. Intaresc odihnesc: a improspata puterile. Fig. Aduc ĭar aminte: imĭ improspatez in minte o lectziune.

*reimprospatéz v. tr. (re shi improspatez). Greshit ild. improspatez.

improspatáre s. f. g.d. art. improspatắrii

improspatáre s. f. g.d. art. improspatarii

improspatá (a ~) vb. ind. prez. 3 improspateáza

improspatá vb. ind. prez. 1 sg. improspatéz 3 sg. shi pl. improspateáza

IMPROSPATÁRE s. 1. primenire purificare ventilare. (~ aerului din incapere.) 2. reinnoire. (~ apei din vas.) 3. v. inviorare.

IMPROSPATARE s. 1. primenire purificare ventilare. (~ aerului din incapere.) 2. reinnoire. (~ apei din vas.) 3. inviorare. (~ florilor.)

IMPROSPATÁ vb. 1. a primeni a purifica a ventila. (A ~ aerul dintro incapere.) 2. a (se) reinnoi. (A ~ apa din cana.) 3. v. inviora.

IMPROSPATA vb. 1. a primeni a purifica a ventila. (A ~ aerul dintro incapere.) 2. a (se) reinnoi. (A ~ apa din cana.) 3. a (se) inviora. (Florile sau ~.)