20 de definitzii pentru inviorare
din care- explicative (10)
- morfologice (4)
- relatzionale (5)
- etimologice (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INVIORÁRE inviorari s. f. Actziunea de a (se) inviora shi rezultatul ei; dezmortzire insufletzire. [Pr.: vio] V. inviora.
INVIORÁRE inviorari s. f. Actziunea de a (se) inviora shi rezultatul ei; dezmortzire insufletzire. [Pr.: vio] V. inviora.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
inviorare sf [At: PISCUPESCU O. 135/10 / P: ~vio~ / Pl: ~rari / E: inviora] 1 Trezire la viatza Si: inviorat1 (1) (reg) invioshare (1) invioshat1 (1). 2 Scuturare a cuiva din amortzeala Si: inviorat1 (2) (reg) invioshare (2) invioshat1 (2). 34 Capatare a unei vioiciuni (mai mari) Si: inviorat1 (34) (reg) invioshare (34) invioshat1 (34). 5 Intremare dupa o boala Si: inviorat1 (5). 67 (Revenire sau) determinare a cuiva sa revina in simtziri Si: inviorat1 (67). 8 Complex de exercitzii ushoare executate de obicei dimineatza la trezire pentru recapatarea tonusului. 9 Inveselire. 10 Imbarbatare. 11 Improspatare. 12 (Ccr) Putere.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INVIORÁRE inviorari s. f. Actziunea de a (se) inviora shi rezultatul ei; dezmortzire insufletzire. Exercitzii de inviorare. ▭ Pe fatza femeii trecu o unda de inviorare k shi cind glasul lui iar fi alinat suferintza. REBREANU R. II 65. Pronuntzat: vio.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INVIORÁ inviorez vb. I. Tranz. shi refl. A (se) face (mai) vioi; a (se) trezi din amortzeala; a (se) dezmortzi a reveni sau a face sashi revina in simtziri; p. ext. a (se) insufletzi a (se) inveseli; a (se) imbarbata. [Pr.: vio] Et. nec.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INVIORÁ inviorez vb. I. Tranz. shi refl. A (se) face (mai) vioi; a (se) trezi din amortzeala; a (se) dezmortzi a reveni sau a face sashi revina in simtziri; p. ext. a (se) insufletzi a (se) inveseli; a (se) imbarbata. [Pr.: vio] Et. nec.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
inviora [At: PISCUPESCU O. 182/3 / V: (reg) inghi~ (nob; cscj) ~ri / Pzi: ~rez / E: nct] 12 vtr (A da sau) a prinde viatza Si: (reg) a (se) inviosha (12). 36 vtr A (se) face (mai) vioi. 78 vta A (se) trezi din amortzeala Si: a (se) dezmortzi. 910 vtr (A face pe cineva sashi revina sau) ashi reveni in simtziri. 1112 vtr (Fig) A (se) insufletzi. 1314 vtr A (se) inveseli. 1516 vtr A (se) imbarbata. 17 vr A se intrema dupa o boala.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INVIORÁ inviorez vb. I. Tranz. A face sa fie sa devina vioi; a trezi a scoate din amortzeala a da iarashi viatza a dezmortzi; p. ext. a insufletzi a inveseli a imbarbata. Suflu peste flori sa mi le inviorez. SAHIA N. 25. Un copil doi te mai invioreaza ai pentru ce trai. DELAVRANCEA la TDRG. Cum tenvioreaza cum tenaltza shi te umple de incredere simpla atingere cun suflet mare! VLAHUTZA O. A. 488. ◊ Absol. Strashnica toamna! Invioreaza caleshte puteri ostenite. TOMA C. V. 396. ◊ Refl. Dupa ce mincara... se inviorara cu o cupa de vin. SADOVEANU O. VII 77. ◊ Intranz. (Rar) Cind vazu pe fiul sau... i se paru a inviora olecutza. ISPIRESCU L. 126. ♦ Refl. Fig. A se anima. Se invioreaza curtea de oameni shi de mishcare shi de zgomot. REBREANU R. II 49. Pronuntzat: vio.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A INVIORÁ ~éz tranz. A face sa se invioreze. /<lat. invivulare
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SE INVIORÁ ma ~éz intranz. 1) (despre fiintze) A deveni (mai) vioi. 2) fig. (despre natura) A se trezi din nou la viatza; a renashte; a reinvia. /<lat. invivulare
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
inviorà v. a (se) insufletzi a capata vieatza: obrajii i se inviorara. [Dela un primitiv viura = lat. *VIVULARE tras din vivere (v. invia)].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
invioréz v. tr. (d. vioari 1). Redaŭ vigoare intaresc: ceaĭu ĭa maĭ inviorat. Fig. Insufletzesc bucur: vestea buna la inviorat. V. refl. Recapat vigoare: spalinduse cu apa rece s’a inviorat. Fig. Ma bucur: s’a inviorat auzind vestea asta.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
invioráre (vio) s. f. g.d. art. inviorắrii; pl. inviorắri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
invioráre s. f. (sil. vio) g.d. art. inviorarii; pl. inviorari
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
inviorá (a ~) (vio) vb. ind. prez. 3 invioreáza
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
inviorá vb. (sil. vio) ind. prez. 1 sg. invioréz 3 sg. shi pl. invioreáza; conj. prez. 3 sg. shi pl. invioréze
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
INVIORÁRE s. 1. redresare refacere restabilire revigorare (rar) redresament (fig.) remontare. (~ cuiva dupa un leshin.) 2. reviriment. (Sa produs o ~ in activitatea...) 3. v. insufletzire. 4. improspatare. (~ florilor din vaza.) 5. v. atzatzare. 6. v. activare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INVIORARE s. 1. redresare refacere restabilire (rar) redresament (fig.) remontare. (~ cuiva dupa un leshin.) 2. reviriment. (Sa produs o ~ in activitatea...) 3. insufletzire (reg.) invioshare. (~ atmosferei.) 4. improspatare. (~ florilor.) 5. atzitzare intetzire. (~ focului.) 6. activare dinamizare intensificare stimulare. (~ unui proces.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INVIORÁ vb. 1. a (se) redresa a (se) reface a (se) restabili a (se) revigora (reg.) a (se) inviosha (fig.) a (se) remonta. (Sa mai ~ dupa criza.) 2. v. insufletzi. 3. a (se) improspata. (Florile din vaza sau ~.) 4. v. atzatza. 5. v. activa.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INVIORA vb. 1. a (se) redresa a (se) reface a (se) restabili (reg.) a (se) inviosha (fig.) a (se) remonta. (Sa mai ~ dupa raul avut.) 2. a (se) anima a (se) insufletzi. (Atmosfera sa mai ~.) 3. a (se) improspata. (Florile sau ~.) 4. a atzitza a intetzi (rar) a scotoci (pop.) a zadari. (A ~ focul.) 5. a activa a dinamiza a intensifica a stimula. (A ~ o activitate un proces.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A se inviora ≠ a se veshtezi
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
inviorá (invioréz inviorát) vb. A face mai vioi a dezmortzi a insufletzi. De la viu prin intermediul unui pl. ipotetic *viuri k in paralelismul fumuri › infumura ginduri › ingindura. Pentru prezentza acestui pl. ipotetic cf. carturar infashura inhainura. In general se admite k etimon un lat. *invῑvŭlāre (Pushcariu Conv. lit. XXXIX 325; Draganu Dacor. II 617; Pushcariu 903; DAR) ipoteza ce nu pare convingatoare. Pushcariu Dacor. IV 704 shi DAR sugereaza de asemenea un lat. *invibrāre tot inacceptabil. Der. inviorator adj. (care invioreaza racoritor). Cf. vioara inviosha.
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
- silabatzie: in-vi-o-
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
inviora, inviorezverb
- 1. A (se) face (mai) vioi; a (se) trezi din amortzeala; a (se) dezmortzi a reveni sau a face sashi revina in simtziri. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: dezmortzi
- Suflu peste flori sa mi le inviorez. SAHIA N. 25. DLRLC
- Strashnica toamna! Invioreaza caleshte puteri ostenite. TOMA C. V. 396. DLRLC
- Dupa ce mincara... se inviorara cu o cupa de vin. SADOVEANU O. VII 77. DLRLC
- 1.1. A (se) insufletzi a (se) inveseli; a (se) imbarbata. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: imbarbata insufletzi inveseli
- Un copil doi te mai invioreaza ai pentru ce trai. DELAVRANCEA la TDRG. DLRLC
- Cum tenvioreaza cum tenaltza shi te umple de incredere simpla atingere cun suflet mare! VLAHUTZA O. A. 488. DLRLC
- Cind vazu pe fiul sau... i se paru a inviora olecutza. ISPIRESCU L. 126. DLRLC
-
- 1.2. A se anima. DLRLCsinonime: anima
- Se invioreaza curtea de oameni shi de mishcare shi de zgomot. REBREANU R. II 49. DLRLC
-
-
etimologie:
- DEX '09 DEX '98
inviorare, inviorarisubstantiv feminin
- 1. Actziunea de a (se) inviora shi rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: dezmortzire insufletzire
- Exercitzii de inviorare. DLRLC
- Pe fatza femeii trecu o unda de inviorare k shi cind glasul lui iar fi alinat suferintza. REBREANU R. II 65. DLRLC
-
etimologie:
- inviora DEX '09 DEX '98